Sunteți pe pagina 1din 2
GHID DE INTERVIU FOCUS GRUP FUNDA Ţ IA DESIRE pentru Deschidere ş i Reflexie Social
GHID DE INTERVIU FOCUS GRUP FUNDA Ţ IA DESIRE pentru Deschidere ş i Reflexie Social
GHID DE INTERVIU FOCUS GRUP FUNDA Ţ IA DESIRE pentru Deschidere ş i Reflexie Social

GHID DE INTERVIU FOCUS GRUP

FUNDA Ţ IA DESIRE pentru Deschidere ş i Reflexie Social ă Str. Vîntului nr. 35, 400221 Cluj, România Tel/Fax: +40-364/103613, +40 -740-137561 e-mail: desire@femrom.ro

V ă rug ă m s ă v ă exprima ț i p ă rerea, ideile ș i sentimentele despre afirma ț iile, respectiv cazurile prezentate în cele trei paragrafe de mai jos.

1.

Multe persoane apar ţ inând grupurilor vulnerabile presteaz ă munci care nu au prestigiu social ş i/sau nu sunt remunerate adecvat, pentru c ă ele lucreaz ă în economia informal ă ; lucreaz ă în economia formal ă f ă r ă a beneficia de garan ţ iile unui loc de munc ă adecvat; presteaz ă munc ă domestic ă nepl ă tit ă (munc ă care necesit ă ş i mai mult timp ş i efort dac ă trebuie s ă se fac ă în condi ţ ii precare). Dezavantajele cu care multe persoane se confrunt ă sunt probleme pe care întreaga societate, noi to ţ i le-am creat, ele nu pot fi dep ă ş ite doar de persoanele respective, noi to ţ i avem o responsabilitate în asta. Problema nu o constituie romii, ci sistemul social-economic (cu toate institu ţ iile sale) care exploateaz ă munca informal ă a celor care sunt nevoi ţ i s ă - ş i vând ă for ţ a de munc ă în astfel de condi ţ ii, perpetueaz ă prejudec ă ţ ile anti- ţ ig ă ne ş ti ş i îi proiecteaz ă pe romi în imaginea du ş manului care ne pericliteaz ă siguran ţ a.

2.

Bun ă starea social ă nu se reduce la cre ş terea economic ă , cea din urm ă trebuie s ă mearg ă mân ă -n mân ă cu redistribuirea economic ă care s ă asigure dreptatea social ă ş i asigurarea demnit ă ţ ii persoanei. Perspectiva drept ă ț ii sociale trebuie s ă se integreze în toate institu ț iile ș i politicile sociale. Societatea bun ă st ă rii nu poate s ă tolereze s ă r ă cia, ş i discrepan ţ ele care se afl ă între cei foarte boga ţ i ş i cei care nu au acces la elementele minimale ale vie ţ ii umane. Tr ă irea în condi ţ ii precare nu este op ţ iunea liber ă a nici unei persoane, nu ţ ine de “cultura” sa, ci se datoreaz ă multor procese sociale ş i economice de marginalizare ş i discriminare, precum ş i concep ţ iilor ş i prejudec ă ţ ilor culturale create ş i circulate despre ea pe baza etniei, genului, vârstei sale.

3.

Discriminarea, sau tratementul nedrept nu este o distinc ţ ie cultural ă inocent ă între cei care ne plac ş i cei care nu ne plac. Ea genereaz ă dezavantaje sociale ş i economice care la rândul lor conduc la ineficien ţ ă economic ă ş i la inegalitate social ă . Discriminarea func ţ ioneaz ă de multe ori chiar f ă r ă ca cei care o practic ă s ă fie con ş tien ţ i de acest lucru, c ă ci datorit ă stereotipurilor pe care nu le (re)cunosc ca atare, oamenii nici nu- ş i dau seama c ă îi dezavantajeaz ă pe unii pe baza culorii pielii sau sexului lor, ci consider ă c ă „îi trateaz ă a ş a cum ace ş tia merit ă s ă fie trata ţ i”. Oricum ar fi, discriminarea, ş i prejudec ă ţ ile care sus ţ in tratamentul nedrept, sunt cauze majore ale excluziunii sociale ş i s ă r ă ciei. Discriminarea pe pia ţ a muncii genereaz ă dezavantaje în toate domeniile vie ţ ii, ş i le genereaz ă în a ş a fel încât le ş i agraveaz ă ş i intensific ă de la o genera ţ ie la alta.

i le genereaz ă în a ş a fel încât le ş i agraveaz ă ş
FUNDA Ţ IA DESIRE pentru Deschidere ş i Reflexie Social ă Str. Vîntului nr. 35,
FUNDA Ţ IA DESIRE pentru Deschidere ş i Reflexie Social ă Str. Vîntului nr. 35,
FUNDA Ţ IA DESIRE pentru Deschidere ş i Reflexie Social ă Str. Vîntului nr. 35,

FUNDA Ţ IA DESIRE pentru Deschidere ş i Reflexie Social ă Str. Vîntului nr. 35, 400221 Cluj, România Tel/Fax: +40-364/103613, +40 -740-137561 e-mail: desire@femrom.ro

Care sunt diferen ț ele între femei ș i b ă rba ț i în domeniul muncii? V ă rug ă m s ă defini ț i factorii despre care considera ț i c ă îngreuneaz ă accesul femeilor rome pe pia ț a muncii. Pune ț i factorii de mai jos în ordinea descresc ă toare a lor din punctul de vedere al rolului pe care îl joac ă în determinarea ș anselor femeilor rome de a avea acces lamunci decente. Numerota ț i factorul cel mai important cu (1), iar cel mai nesemnificativ cu (14):

Lipsa sau gradul redus al educa ţ iei ş colare Lipsa actelor de identitate Lipsa de informa ţ ii despre posibilit ă ţ ile de calificare, recalificare ş i de ocupare profesional ă Constrângerile de ordin familial ş i normele comunitare tradi ţ ionale referitoare la rolurile femeilor ş i rela ţ iile de gen Condi ţ iile de s ă r ă cie în care ele tr ă iesc ş i care le determin ă s ă accepte orice tip de munc ă aduc ă toare de oricât de pu ţ in venit Condi ţ iile neadecvate de locuire, inclusiv precaritatea infrastucturii de baz ă ale locuin ţ ei ş i vecinit ă ţ ii în care tr ă iesc Lipsa de încredere în sine, ş i a stimei de sine pe care femeile rome ş i le cultiv ă ş i în urma interioriz ă rii devaloriz ă rii lor atât în comunit ă ţ ile proprii, cât ş i din partea popula ţ iei majoritare Auto-devalorizarea care rezult ă ş i din dependen ţ a lor economic ă (sus ţ inut ă ş i de lipsa de orice fel de proprietate), precum ş i din condi ţ iile de munc ă ş i de via ţ ă nedemne condi ţ iei umane Dificultatea reconcilierii vie ţ ii de familie cu activitatea profesional ă , datorat ă printre altele ş i lipsei serviciilor sociale accesibile în materie de îngrijirea membrilor de familie dependen ţ i Atitudinea angajatorilor fa ţ ă de romi în general ş i fa ţ ă de femeile rome în special, bazate pe stereotipuri ş i prejudec ă ţ i, precum ş i practicile discriminatorii rezultate din acestea Lipsa de informa ţ ii privind legisla ţ ia oportunit ă ţ ilor egale ş i anti-discrimin ă rii Imaginea negativ ă despre romi promovat ă de mass media Statul român care nu- ş i exercit ă obliga ţ ia de a asigura fiec ă rui cet ă ţ ean al s ă u indiferent de etnia, genul, vârsta acestuia, în mod efectiv drepturile fundamentale ale omului (dreptul la locuire, munc ă decent ă , educa ţ ie ş colar ă , s ă n ă tate) Sistemului economic caracterizat ş i de competi ţ ia pentru cre ş terea profitului ş i de exploatarea muncii informale a persoanelor apar ţ inând grupurilor vulnerabile, care sunt nevoite s ă - ş i vând ă for ţ a de munc ă fiind constrân ş i de nevoia supravie ţ uirii de pe o zi pe alta

s ă - ş i vând ă for ţ a de munc ă fiind constrân ş