PERSOANE CARE APARȚIN

UNOR MINORITĂȚI
ETNICE (PERSOANELE DE ETNIE
ROMA)

Specializare: Asistență socială

Grupa 5, An III
Disciplina: Asistența socială a șomerilor
Student: Reti Emilia-Francisca , Călin Rebeca - Simona, Marcu
Georgiana

CUPRINS

Capitulul 1. Descrierea grupului vulnerabil privind persoanele care aparțin unor minorități et-
nice (persoanele de etnie romă)

Capitulul 2. Justificarea vulnerabilității/ apartenența la categoria persoane vulnerabile a per-

soanelor care aparțin unor minorități etnice

Capitulul 3. Încadrarea grupului vulnerabil a persoanelor care aparțin unor minorități etnice
în această categorie din punctul de vedere al pieții muncii

Capitulul 4. Legislație care se adresează acestui grup vulnerabil a persoanelor care aparțin
unor minorități etnice (națională și europeană)

Capitulul 5. Posibile soluții utilizate pentru reducerea șomajului în rândul grupului vulnerabil
a persoanelor care aparțin unor minorități etnice
Capitulul 1. Descrierea grupului vulnerabil privind persoanele care aparțin unor mi-
norități etnice (persoanele de etnie romă)

Romii reprezintă categoria care apare cel mai frecvent în situație de vulnerabilitate, în relație
cu toate problemele abordate de politicile publice, de la sărăcie şi excluziune socială până la vio-
lența domestică, abuz, exploatare şi trafic. Romii sunt categorizați ca fiind un grup vulnerabil, grup
de risc, categorie prioritară în prevenirea/absorbția sărăciei şi excluziunii sociale, grup defavorizat
din punct de vedere al oportunităților ocupaționale, persoane dezavantajate pe piața forței de muncă.

Populația de romi reprezintă un grup vulnerabil comparativ cu ansamblul populației pe mai

toate dimensiunile vieții: standard de viață, educație, ocupare, locuire, sănătate, participare socială.
Această minoritate etnică se confruntă cu probleme generalizate, care încep de la lipsa educației, șo-
maj, stare precară a sănătății și a locuirii, discriminare și chiar segregare (Ionescu și Cace, 2006;
Preda și Duminică, 2003).
Capitulul 2. Justificarea vulnerabilității/ apartenența la categoria persoane vulnerabile a
persoanelor care aparțin unor minorități etnice
Analizele ştiinţifice definesc populaţia de romi ca o populaţie cu risc ridicat de sărăcie şi ex-
cluziune socială. Această situaţie este generată de o serie de factori, dintre care lipsa identităţii
legale şi nivelul scăzut de şcolaritate ni se par esenţiali. Lipsa documentelor de identitate are drept
consecinţă imediată imposibilitatea exercitării drepturilor cetăţeneşti. În acelaşi timp determină, ală-
turi de alţi factori, imposibilitatea frecventării şcolii. Deficitul de educaţie are drept consecinţe ime-
diate blocarea accesului la calificarea în alte meserii decât cele tradiţionale şi o slabă participare la
activităţi economice legale.

Sunt în fruntea listei menţiunilor privind vulnerabilitatea pe piaţa muncii, cu reţelele deter-
minative ale ocupării. Între stereotipurile cele mai frecvent menţionate (leneşi, hoţi, „neam prost”)
şi marginalizare există o relaţie de determinare reciprocă şi direct proporţională. Romii sunt exclusi
din societate prin marginalizare deoarece se consideră că aceştia sunt hoţi, mincinoşi, fără caracter,
fără studii, fără calificări. (Asistent Social, 1 an experiență, Studiu calitativ realizat în cadrul Grupu-
lui de Lucru, 2011)

Fiind o problemă a populației slab calificate în general, populația romă este mai afectată
decât majoritatea din cauza caracteristicilor descrise anterior: nivel de educație scăzut, lipsa cali-
ficărilor. Romii nu au acces la sectorul formal, care necesită calificare, contract de muncă, sunt bine
plătite şi au beneficii numeroase; în consecință, participă la sectorul cu slujbe temporare, slab califi-
cate, prost plătite şi cel mai adesea la negru. Distribuția angajării pe ramuri ale economiei indică di-
recțiile potențial accesibile romilor, în funcție de calificările lor: domeniul agricol, al construcțiilor
şi domeniul industrial. ( ICCV, Soros, 2010)
Capitulul 3. Încadrarea grupului vulnerabil a persoanelor care aparțin unor minorități
etnice în această categorie din punctul de vedere al pieții muncii

Efectele încererea pe piaţa muncii (PM) sunt negative. Cu cât sunt mai accentuate
stereotipurile privitoare la etnia roma cu atât sunt mai marginalizaţi social şi invers, marginalizarea
duce la accentuarea stereotipurilor şi are impact negativ asupra nivelului de şcolaritate. Pe baza
stereotipurilor, angajatorii evită relaţii de muncă contractuale pur şi simplu pe criteriul etnic.

Nivele de şcolaritate şi de calificare ridicate le sporesc şansele de angajare. Însă acestea se

realizează prin motivaţie suficient de puternică pentru educaţie şi/sau muncă.

Populația roma este victima unui adevărat cerc vicios: marginalizarea produsă de
deficitul multiplu de condiții susține prejudecăți şi atitudini discriminatorii care agravează excluzi-
unea socială, afectează participarea la educație şi reduce semnificativ şansele integrării pe piața
muncii”.

Familiile de romi se formează de obicei la vârste foarte mici ale partenerilor, ceea ce consti-
tuie o piedică în calea frecventării şcolii şi finalizării ciclurilor de educaţie superioare (liceu, facul-
tate etc.). Nivelul de pregătire mai redus îi plasează pe romi, în mod evident, în poziţii mai proaste
pe piaţa muncii. (C. Zamfir, Preda M., coordonatori, Romii în România, 2002.)

Romii ca grup vulnerabil (pe piața muncii) ‐ în documentele oficiale, romii reprezintă categoria care
apare cel mai frecvent în situație de vulnerabilitate, în relație cu toate problemele abordate de politi-
cile publice, de la sărăcie şi excluziune socială până la violența domestică, abuz, exploatare şi trafic.
Majoritatea romilor reprezintă un grup vulnerabil din punct de vedere al ocupării: au nivel scăzut de
pregătire şi/sau calificare neadecvată pe piața muncii, rate de activitate şi ocupare foarte scăzute, şo-
maj ridicat, ocupare mare în agricultură şi în domenii fără calificare, o pondere ridicată a muncii cu
ziua, în slujbe temporare şi a muncii la negru, cu beneficii modeste. Femeile rome, în special cele
din comunități tradiționale, ocupă o poziție specială: sunt lipsite de educație şi calificare, au mulți
copii, sunt casnice care nu au lucrat niciodată.

Toate cele de mai sus pot fi sintetizate într-o explicaţie grafică a lanţurilor cauzale (schema
pe care o prezentăm în continuare) care conduc la excluziunea romilor de pe piaţa muncii şi care ex-
plică o parte din consecinţele ei şi mai ales cercul vicios al excluderii.
Capitulul 4. Legislație care se adresează acestui grup vulnerabil a persoanelor care
aparțin unor minorități etnice (națională și europeană)
 Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.
În conformitate cu Legea 1/1991 republicată în 1994, măsurile active pentru ocuparea forţei de
muncă specifice ANOFM se adresau doar persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi care
beneficiau de indemnizaţie de şomaj. Legea nr. 76/2002 (care abroga Legea nr. 1/1991) lărgeşte
sfera de acţiune a acestor măsuri către întreaga populaţie aflată în căutarea unui loc de muncă, in-
diferent dacă sunt sau nu, în plata indemnizaţiei de şomaj, care se află în evidenţele ANOFM, ca şi
persoana inactivă pe piaţa muncii.

HG nr. 829/2002 – Planul Naţional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale –

ocupare, eliminarea de pe piaţa muncii a tuturor formelor de discriminare, stimularea încadrării în
muncă a unor categorii de persoane vulnerabile (inclusiv romi),stimularea ocupării populaţiei de
romi în economia formală.

HG nr. 430/2001 – Strategia de Îmbunătăţire a Situaţiei Romilor Strategia reprezintă o

asumare politică cu obiective înalt detailate. Documentul, adoptat de Guvernul României, vizează
10 mari domenii de acţiune, pornind de la administraţie publică, securitate socială, sănătate,
economie, justiţie şi ordine publică, protecţia copilului şi mergând până la educaţie, cultură, comu-
nicare şi participare civică. Strategia conţine direcţii de acţiune pentru 10 ani şi un plan detaliat de
măsuri pentru 4 ani, precum şi o structură instituţională capabilă să asigure implementarea obiec-
tivelor strategiei la nivel central şi la nivel local.

Directiva Consiliului 2000/43/CE din 29.06.2000 cu privire la implementarea principiului

tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasială sau etnică.

Directiva Consiliului 2000/78/CE din 27.11.2000 de creare a unui cadru general în favoarea
tratamentului egal privind ocuparea forței de muncă şi condițiile de muncă.

Legea nr. 33 din 29.04.1995 pentru ratificarea Convenției‐cadru pentru protecț ia mino-
rităților naționale, încheiată la Strasbourg la 1.02.1995.

Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială din anul
1950;

Convenția‐cadru pentru protecția minorităților naționale.

Legea nr. 48/2002, publicată în Monitorul oficial nr. 69 din 31 ianuarie 2002, pentru apro-
barea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancționarea tuturor formelor de
discriminare.
 Ordonanța de Guvern nr. 77 din 28 august 2003 pentru modificarea şi completarea Ordo-
nanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancționarea tuturor formelor de discriminare.

BIBLIOGRAFIE
-Determinanţi ai ocupării grupurilor vulnerabile din perspectiva furnizorilor de ser-
vicii sociale. -studiu calitativ realizat în cadrul Grupului de Lucru- Lect. Dr. Calina
Buțiu

-ICCV, Fundația Soros (2010), Diagnoza factorilor care influențează nivelul de ocu-
pare la populația de romi din România.

-ICCV, Fundația Soros (2010), Legal şi egal pe piața muncii. Diagnoza factorilor
care influențează nivelul de ocupare la populația de romi din România, Bucureşti,
Editura Expert.

-C. Zamfir, Preda M., coordonatori, Romii în România, 2002

- Raluca Popescu.(2011).Grupurile vulnerabile li economia socială. Romi și femei în

dificultate. Manual de intervenție. Editura Expert