Ghetourile si cultura saraciei : Saracie si

criminalitate in viata urbana

Romania ghetourilor urbane
Romania este gazda foarte multor spatii urbane sarace in care locuiesc de la
cateva zeci, la cateva sute de persoane asistate social. Dintre acestea unele au
devenit de-a lungul timpului adevarate ghetouri, ca urmare a procesului de
segregare urbana si. Concentrarea spatiala a romilor si a neajunsurilor a dat
nastere unor areale urbane de mana a doua. Lipsa de educatie si pregatirii
profesionale, lipsa actelor de identitate, locuirea ilegata, insuficienta spatiului
locativ, lipsa unitatilor de baza, natalitatea sporita si densitatea mare, mizeria,
riscurile sanitare, prezenta purtatorilor de boli (insecte si animale),
infractionalitatea mare si conflictele, prezenta drogurilor si a cersetoriei sunt
numai cateva dintre realitatile traiului in ghetou.
Ghetoul este un spatiu , care denota un mod aparte de izolare si
stigmatizare socio-morala si spatiala a unui anumit grup uman. Pe langa aspectul
de asezare improvizata, saracie si violenta, implica omogenitate etnica si, intr-o
mare masura caracter congregational, sau, altfel spus, necesitatea de a fi
impreuna pentru un scop comun sau coeziunea interna a comunitatii.
Ghetourile din Bucuresti : Asa numitele ghetouri din Bucuresti, dupa
cum insisi locuitorii lor le denumesc, reprezinta o pata de culoare urbana, un
cadru morfologic aparte. Conotatia de ghetou in arealul bucurestean a luat
nastere ca urmare a concentrarii spatiale a saraciei in zone cu infrastructura
tehnico-edilitara precara. Locuitorii acestor zone sunt constransi sa traiasca in
astfel de spatii datorita, in principal, lipsei veniturilor, educatiei si slabei
pregatiri profesionale. Arealele de acest gen se gasesc cu precadere in sectoarele
patru, cinci si sase, si mai putin si chiar deloc in celelalte unitati administrative.
Pe scurt, daca am intervieva problemele cu care se confrunta ghetourile
Bucurestiului in mod cotidian, acestea ar fi :
- lipsa spatiului locativ intrucat camerele sunt sub standardele de
normalitate ale locuirii;
- lipsa igienei si lipsa facilitatilor elementare de locuire ( mobilier, dotare
sanitara etc );
- lipsa actelor de identitate;

lipsa drepturilor de proprietate in cazuri

lipsa educatiei si abandon scolar ridicat;
manifestari brutale ale violentei; conflicte intracomunitare;
infractionalitate crescuta ( furturi, taxe de protectie, amenintari, rapiri etc);
prezenta traficului de droguri si a persoanelor drogate
absenta salubrizarii ce favorizeaza persistenta gunoaielor
Poluarea data de abundenta gunoaielor care sunt adesea aruncate pe
fereastra

Cultura saraciei
Cultura saraciei este un ansamblu de valori, credinte, atitudini si norme
sociale care perpetueaza saracia si degradarea unui grup social. In Romania
exista mai multe comunitati care aplica acest model. Una dintre trasaturile
definitorii ale membrilor acestora este pasivitatea si neimplicarea in problemele
comunitatii. Oamenii se preocupa de propriile probleme intr-un stil paternalist
iar principiul de baza este sa moara si capra vecinului. Ei asteapta sa vina
cineva sa le rezolve problemele si profita intens de orice ajutor social venit din
partea statului.
Daca e sa analizam din acest punct de vedere comunitatea rroma ajungem
la concluzia ca se pot face unele diferentieri. Exista familii numeroase foarte
sarace care traiesc din practicarea unor meserii traditionale precum si familii
sanatos integrate in societate. Exista si elemente infractionale din cauza carora
imaginea comunitatii din care fac parte se deterioreaza treptat. In 2003 s-a facut
chiar un studiu de catre Roma News despre felul in care aceasta comunitate si
elementele sale infractionale au fost reflectate in presa romaneasca centrala.
S-au strans opiniile jurnalistilor despre rromi din 3 puncte de vedere:
opinii pozitive, opinii neutre, opinii negative. Concluzia este ca opiniile pozitive
aproape ca nu exista. Predomina opiniile negative, iar cele neutre sunt abordate
doar din respect pentru cititorii respectivelor ziare nu neaparat pentru
comunitatea rroma.
Revenind la nuantarea de mai sus, exista o patura sociala, relativ putin
numeroasa, in interiorul comunitatii rrome care este formata din proaspat
imbogatiti. Imaginea despre acestia este neclara fiind suspectati de ilegalitati
desi unii poate ca au ceea ce au prin munca cinstita. Dincolo de faptul ca exista
o teama de initiative comunitare si o lipsa de implicare civica exista o multime
de tensiuni si conflicte. Acestea din urma ii fac pe cei care nu sunt membrii ai

comunitatii rrome sa-i perceapa ca pe niste elemente care tulbura linistea publica
si incalca legea.
Vina pentru existenta acestei situatii o purtam cu totii. Poate ca unii rromi
incalca intr-adevar legea, dar membrii altor comunitati generalizeaza acest lucru.
Oameni cinstiti se trezesc amestecati cu infractorii si de aici se ajunge la
frustrari care pot genera probleme sociale grave. Cred ca pana acum nu e vreun
roman care sa nu se multumeasca cu ceea ce i se spune despre rromi, unul care
sa vrea sa stie ce se intampla cu adevarat. Pana la urma noi toti aplicam acelasi
model al neimplicarii sociale si sansele noastre la o viata cu adevarat mai buna
scad cu fiecare zi in care nu intelegem cine suntem si ce facem.
In Romania prin nimic un roman simplu nu este mai avantajat fata de un
rrom. Este si el tot atat de sarac si tot atat de lipsit de drepturi si posibilitati de a
trai civilizat ca si acesta din urma. Deci noi toti suferim de aceeasi boala care
vine din sistemul social si abia apoi din modul individual in care ne raportam la
realitate.

Saracia si criminalitate in viata urbana

Problema saraciei a devenit una dintre problemele cele mai atent analizate
de literatura de specialitate in Romania. Studiile asupra saraciei au cunoscut o
amploare deosebita, in special dupa 1995. Aceste studii pun in evidenta
dinamica, dimensiunea, profunzimea, profilul saraciei, precum si factorii
structurali, individuali sau regionali ai saraciei .
Pentru societatea romaneasca, problema cheie este saracia extrema, multidimensionala din mediul urban. Saracia din acest mediu este in plin proces de
dezvoltare ca urmare a cresterii inegalitatii si a slabirii coeziunii sociale. Noua
saracie, cum mai este denumita saracia urbanului, este specifica in prezent
pentru cateva sute de mii de locuitori din mediul urban afectati de aceasta forma
de saracie.
Saracia extrema din Romania este concentrata in mediul urban, la nivelul
tinerilor, copiilor si este in stransa relatie cu fenomenul persoanelor fara
locuinta, cu schimbarile de pe piata muncii (somaj) si cu forme de dezorganizare
sociala.
Cresterea economica in Romania reprezinta o conditie necesara, dar nu si
suficienta pentru resorbtia saraciei in Romania. In functie de mediul de rezidenta
si de specificul zonelor sarace, strategiile anti-saracie trebuie sa contina un set
specific de masuri si politici de dezvoltare care sa fie adaptate contextului local

caruia acestea se adreseaza. De aceea, intarirea capacitatii institutiilor locale

trebuie sa constituie un punct central al politicilor de raspuns la problematica
saraciei.
Ocuparea si educatia reprezinta factorii determinanti ai saraciei
indiferent de mediul de rezidenta sau de tipul de saracie. Ca atare, orice
strategie anti-saracie trebuie sa se concentreze pe dezvoltarea si diversificarea
pietei fortei de munca, pe facilitarea accesului pe piata muncii a grupurilor
defavorizate, precum si pe imbunatatirea situatiei invatamantului in Romania.
Pentru saracia extrema, multidimensionala, asociata cu excluziunea sociala,
solutiile nu sunt inca clare. Acest tip de saracie, caracteristic mediului urban,
reprezinta o stare de deprivari multiple, care necesita interventie din exterior. Si
acest tip de saracie este influentat direct de lipsa unui loc de munca si a unui
venit stabil, la care se adauga, insa, problema lipsei de locuinte pentru orasenii
cu venituri reduse, absenta sau insuficienta locuintelor sociale si dezinteresul
autoritatilor locale in aceasta privinta, problema costurilor utilitatilor publice,
problema concentrarii orasenilor celor mai saraci in zone segregate teritorial si
social, precum si alti factori sociali si psihologici care duc la degradarea
constanta a calitatii vietii populatiei sarace din aceste zone din mediul urban.
Pentru ca saracia este concentrata la nivelul anumitor de grupuri de
populatie si este concentrata teritorial, politicile si programele anti-saracie
promovate la nivel national oricat de bine tintite si de eficiente ar fi nu pot
rezolva problema in absenta unui suport consistent de programe si proiecte
dezvoltate la nivel local. Asumarea saraciei ca problema locala prioritara de
catre autoritatile locale este deci esentiala. Nevoia de identificare la nivel local a
grupurilor sarace, a grupurilor vulnerabile, a grupurilor defavorizate, precum si a
zonelor de concentrare a saraciei este primul pas de recunoastere oficiala si de
dimensionare a problemei. Monitorizarea tuturor acestor grupuri si zone,
dezvoltarea de politici municipale adaptate la conditiile locului, pe baza unor
strategii locale anti-saracie, precum si dezvoltarea unor mecanisme de
mobilizare a comunitatilor si resurselor locale reprezinta singurele cai de actiune
care ar putea mari ritmul de reducere a saraciei intr-un mod sustenabil.
Evolutia saraciei din Romania a fost invers proportionala cu evolutia
generala a economiei. Astfel, cresterea economica incepand cu 2000 a
determinat o scadere semnificativa a numarului si ponderii persoanelor in
saracie totala, de la 36% la 29% din populatia totala.
Studiile privind noua saracie arata ca in Romania, ca si in tarile
dezvoltate, noua saracie este asociata cu fragilizarea relatiilor de familie si

slabirea coeziunii sociale, ne-participare si marginalizare sociala, cultura de

cartier, tendinte de etnicizare si de concentrare a saracilor in zone segregate
teritorial. Spre deosebire de saracia de consum, noua saracie reprezinta o stare
de deprivari multiple, de deriva, care nu poate fi depasita decat prin interventie
din exterior.

Criminalitatea : O consecinta a saraciei

Criminalitatea a existat i va exista ntotdeauna, motiv pentru care, n
opinia specialitilor este o utopie a ne gndi la strpirea absolut a
criminalitii, tot ceea ce putem face este ca s-o reducem i s-o mblnzim .
De asemenea, potrivit lui Emille Durkheim, unul din cei mai mari
sociologi ai timpului, crima i criminalitatea fac parte din societate, la fel de
normal ca naterea i decesul, iar o societate fr crim ar fi patologic supracontrolat, astfel c, teoretic crima ar putea s dispar cu desvrire numai
dac toi membrii societii ar avea aceleai valori, dar o asemenea standardizare
nu este nici posibil i nici de dorit. Fenomenul criminalitii are o dimensiune
naional, constnd n suma infraciunilor ce se comit pe teritoriul unui stat, ceea
ce nu comport aspecte de cooperare infracional transnaional i o
dimensiune transnaional, constnd n totalitatea infraciunilor care se comit i
se consum prin cooperarea internaional dintre infractori, care acioneaz pe
teritoriul mai multor state. Mutaiile survenite n plan socio-economic i politic,
la nivel global, au determinat o serie de evoluii importante n ceea ce privete
criminalitatea organizat de mare anvergur. Statele continu s fie ameninate
de noi i noi forme de organizaii criminale, situaie n care exist o serie de
riscuri i de ameninri, dar i de vulnerabiliti, care trebuie s alerteze
autoritiile statului, responsabile cu prevenirea i combaterea crimei organizate.
Pentru stabilirea msurilor necesare de reducere i mblnzirea criminalitii,
de prevenire i combatere a crimei organizate, este foarte important examinarea
factorilor generatori de criminalitate i a consecinelor sociale, economice,
umane, psihologice, etc., care se produc efectiv sau sunt susceptibile a se
produce prin comiterea de infraciuni, i care pot fi msurate i evaluate prin
mijloace tiinifice i diminuate n raport cu strategiile proiectate i resursele
alocate.
In ultimii douzeci de ani, n Romnia, criminalitatea a cunoscut un trend
preponderent ascendent, motiv pentru care sentimentul de insecuritate al
cetenilor s-a amplificat. Astfel, este cert c n Romnia postcomunist, la
marile flageluri cunoscute n perioada comunist, cum ar fi: srcia i
alcoolismul, s-au adugat altele mai grave, respectiv cele referitoare la: omaj,

trafic i consum de droguri, degradarea mediului rural i urban, promovarea

violenei prin mass-media, promovarea abuzurilor i a discriminrilor etc. De
asemenea, n condiiile absenei unui control social riguros i a unei justiii
tolerante i ineficiente, corupia i criminalitatea organizat au atins niveluri att
de nalte, nct ncrederea n instituiile statului a ajuns s fie ca i inexistent.
Caracteristica general a evoluiei marii criminalitii din Romnia, n condiiile
persistenei unei crize economico-financiare generalizate i fr de sfrit, o
constituie meninerea unui trend ascendent, ceea ce reprezint o ameninare
serioas a dezvoltrii armonioase i echilibrate a statului de drept din Romnia.
i aceasta este cu att mai evident, cu ct n prezent este dovedit faptul c
marile edificii criminale, cu dimensiuni transnaionale, se construiesc i se
dezvolt din interesul i cu sprijinul autoritilor statale, iargeneza lor trebuie
cutat n perimetrul intereselor de putere, cci este limpede faptul c i n cele
mai avansate democraii, s-a produs fuziunea dintre elitele puterii i
criminalitatea organizat [Costic Voicu, 1997, p. 14].
Din punct de vedere al intensitii riscurilor i al pericolului social produs,
se poate face deosebire ntre: mica criminalitate i marea criminalitate.
-> Mica criminalitate, este reprezentat de criminalitatea de vitrin,
produs prin: furturi din magazine, furturi din locuine, furturi din buzunare,
furturi din maini, prostituie, etc., ceea ce constituie domeniul cel mai sensibil
i cu impact direct asupra cetenilor, care sunt afectai de frecvena cu care sunt
svrsite astfel de fapte.
-> Marea criminalitate, este reprezentat de criminalitatea judiciar i
economico-financiar, de criminalitatea organizat i de criminalitatea
transnaional. Faptele antisociale circumscrise fenomenelor marii criminaliti,
sunt fapte prin care se aduc atingeri dintre cele mai grave principiilor
fundamentale, principii ale statului de drept, principii care stau la baza
organizrii i funcionrii societilor moderne i performante.

CUCU IRINA ANDREEA

COMUNICARE SI RELATII PUBLICE
ANUL III

Surse :
- http://www.creeaza.com/referate/psihologiepsihiatrie/sociologie/SARACIE-URBANA-SI-SARACIE-RURA648.php
- http://profitpentruoameni.ro/wp-content/uploads/2013/05/01-ROMANIAGHETOURILOR-URBANE_SPATIUL-PREDILECT-DECONCENTRARE-A-ASISTATILOR-SOCIALI.pdf
- http://www.ugb.ro/Juridica/Issue1RO/1_Crima_si_criminalitateaNitaRO.
pdf
- http://acum.tv/articol/3531/