Calitatea vietii si saracia

Saracia inseamna o viata lipsita de sansele de a trai in cadrul unui anumit standard minim de
nivel de trai, acest standard fiind relativ (difera in functie de tara sau regiune).
Saracia este dependenta de un anumit context socio-cultural, variaza in timp si spatiu si se
distribuie in cadrul societatii nu datorita factorilor individuali ci variabilelor macrosociale (rasa,
etnia, sexul, varsta, statutul ocupational, statutul matrimonial etc.). Saracia este stare sociala si nu o
circumstanta privata a indivizilor.
Amprenta sistemului social asupra saraciei faca ce aceasta sa capete continuturi foarte diferite:
saracia din tarile bogate este altceva decat saracia din tarile sarace; saracia din tarile cu regim
comunist a fost, la randul ei un fenomen distinct.
Acest concept cuprinde in el o ambivalenta desemnand doua continuturi diferite: privatiunea si
inechitatea.
Ctlin Zamfir subliniaz faptul c srcia nu reprezint doar lipsa veniturilor, acestea fiind
de fapt cauza eiSrcia este un complex social-psihologic-cultural.

Alte repere pentru stabilirea limitei saraciei sunt insuficienta venitului pentru acoperirea
cheltuielilor unei alimentari regulate, sau a necesarului pentru imbracaminte, incalzire si alte
necesitati indispensabile traiului.
Saracia atrage dupa sine deficiente culturale, o lipsa de calificare si cresterea alfabetismului
populatiei.
Saracie relativa si saracia absoluta:
Robert McNamara(om politic american) definea saracia absoluta ca o stare exrema a
existentei umane cand individul in lupta pentru supravietuire este expus la lipsuri si umilinte de
neinchipuit, ce depasesc fantezia lumii privilegiate.
In lume, aproape un miliard(850 de milioane) de oameni sufera de foame sau subnutritie din
care 170 de milioane de copii. La fiecare 5 secunde moare un copil de o varsta de sub 5 ani, in total
mor anual aproximativ 30 de milioane de oameni din cauza subnutritiei
Excluziunea sociala-incapacitate sau eec de integrare a unei persoane sau grup n unul
sau mai multe sisteme. Existena srciei presupune deficitul de resurse financiare spre deosebire de
excluziunea social care este un concept larg, specific la nivelul fiecrei societi si ncearc s ne
explice care sunt consecinele n plan social n ceea ce privete participarea indivizilor la viaa
social.
Srcia i subdezvoltarea cultural sunt fenomene sociale aflate ntr-o profund
corelaie i interaciune, n sensul c srcia determin subdezvoltarea cultural, iar aceasta, la rndul
ei, adncete srcia.Din perspectiv cultural i educaional, srcia adncete alienarea cultural
i analfabetismul.
n vreme ce msurile srciei se refer la situaia indivizilor sau gospodriilor care se afl
la nivelul de jos al distribuiei veniturilor sau consumurilor, inegalitatea este un concept mai larg n
care se ia n considerare ntreaga populaie .
PROFILUL SARACIEI

Unele grupuri sociale se confrunt n mod special cu o srcie sever, cu risc ridicat de
permanentizare. Cel mai puternic predictor al srciei l constituie inabilitatea sau deficitul unor
indivizi/grupuri n ceea ce privete posibilitile de acces de piaa muncii.
Tinerii exclusi de pe piata muncii
Familiile monoparentale
Familiile de agricultori
Familiile de pensionari
Familiile fara locuinta
Familiile cu multi copii
Familiile de someri
Populatia de romi

n Romania, dintre predictorii saraciei identificati de catre anchetele Institutului de

Cercetare a Calitatii Vietii, cei mai puternici sunt:

- monoparentalitatea: 76% dintre familiile monoparentale cu doi copii triesc sub

minimul de subzisten;
- numrul mare de copii: 70% dintre familiile cu trei sau mai muli copii triesc sub
minimul de subzisten;
- omajul: 67% dintre gospodriile n care capul de gospodrie este omer triesc sub
minimul de subzisten;
- rezidena n oraele mici: 46,4% dintre gospodriile care triesc n orae mici se
situeaz sub minimul desubzisten;
- nivelul redus de educaie: 45% dintre gospodriile unde capul de gospodrie a absolvit
doar coala general sau o coal profesional triesc sub minimul de subzisten;
- rezidena n zona geografic a Moldovei: 44% dintre gospodriile acestei zone triesc
sub minimul de subzisten.
copiii abandonati
SARACIA SI CULTURA
- Asocierile folclorice saracul cinstit si bogatul necinstit trebuie privite cu circumspectie
deoarece saracia nu este o garantie a moralitatii. Studiile intreprinse in multe tari au evidentiat
faptul ca mizeria economica convietuieste de cele mai multe ori cu mizeria sociala si morala.In
conditiile in care o persoana isi ocupa cea mai mare parte a timpului cu procurarea hranei, ea
ajunge sa se manifeste aproape exclusiv prin dimenisunea sa biologica si foarte putin prin cea
culturala si morala.
In mod obisnuit, saracia este asociata cu subeducatia sau cu analfabetismul.
CAUZELE SARACIEI

Datorit interesului mare strnit de problema srciei, au fost emise mai multe explicaii cu
privire la cauzalitatea srciei, ncepnd cu explicaiile ce puneau accent pe individ ca fiind
singurul vinovat de starea n care se afl i terminnd cu explicaiile potrivit crora sistemul
social ar fi de vin n ceea ce-i privete pe sraci i starea acestora:
Explicaia individual-psihologic a cauzalitii srciei
Explicaia economic i social a cauzalitii srciei
Perspectiva funcionalist de abordare a srciei. Explicaia politic a srciei
Teoriile privind inegalitile i conflictele sociale (Marxism)

Perspectiva interacionist de abordare a srciei

Teoria etichetrii sociale a sracilor
Explicaia cultural a srciei
Alte studii mentioneaza drept cauze ale saraciei:
Criza economica (caderea economiei)
Saracia distribuitionala (cresterea inegalitatii sociale)
Saracia redistributionala (ineficacitatea politicilor sociale)
METODE DE MASURARE
Definiia srciei fiind diferit n rile bogate fa de cele srace (ca explicare, localizare i
manifestare a problemei), tipurile de schimbri recomandate i metodele de combatere a srciei
sunt i ele diferite.
n analiza srciei din rile bogate se folosesc concepte precum: devian, inadaptare, inechitate,
care duc la metode precum: redistribuire, integrare social, asisten social, politici antidiscriminatorii.
n analiza srciei din rile srace conceptele-cheie sunt: subdezvoltare, analfabetism,
mortalitate, subnutriie, iar metodele sunt: distribuia raional a resurselor, planificare social,
modernizare.
INDICATORI:
Pentru a aproxima dimensiunea srciei n Romnia, se pot folosi:
- minimul de subzisten (care msoar srcia absolut);
- indicatorul subiectiv al srciei;
- metoda structural (care msoar ponderea cheltuielilor alimentare n bugetul gospodriei) ;
- indicatorii srciei relative, care raporteaz veniturile i consumul sracilor la veniturile i
consumul medii.

Metode de masurare a saraciei :

Metoda CSP- o combinaie ntre aprecierea securitii subiective a subzistenei i
autoestimarea venitului minim propus la Universitatea din Leyden
Metoda normativa de estimare- bugetele de familie
Metoda TFR- utilizarea unui set multidimensional de indicatori care vizeaz srcia
economic i social
Metoda cetateanului reprezentativ- interogarea persoanelor cu privire la modul n care i
stabilete necesitilor unor familii ipotetice
Metoda Orshansky- un prag de srcie standard care are la baz estimarea nevoilor minime de
consum ale unei familii, considerate constante.
Pragul Leyden-raportrile nu s-au fcut fa de un standard al coului de produse, accentul fiind
pus pe funcia de bunstare individual a venitului.
Indicele de saracie subiectiva- ofera un mod de ordonare al indivizilor n funcie de modul n
care acetia se definesc ca sraci sau nu

Soluia optim, in cadrul masurilor anti-saracie, este promovarea activitii economice i

cretera real a veniturilor primare. n combaterea srciei, alturi de resursele economice ,
trebuie folosite i resursele non-economice:
receptivitatea la schimbare;
solidaritatea, fora comunitii locale ;
participarea social;
informarea;
ridicarea nivelului de aspiraii;
mobilitatea geografic i ocupaional;
ambiia personal;
atitudinea pozitiv fa de asumarea riscurilor.

Concluzii
Saracia este un fenomen social ce afecteaza toate tarile lumii indifferent de gradul lor de
dezvoltare economica.
Calitatea vietii unui om este un concept ce defineste raportul dintre conditiile de viata si de
activitate ale fiintei umane si necesitatile si aspiratiile sale.
Saracia afecteaza calitatea vietii atat la nivel general cat si in diferite laturi particulare. (Exemplu
pentru tine, daca vrei il lasi si il zici daca nu il stergi- in medicina calitatea vietii inseamna
bunastarea fizica si psihica a pacientilor, in relatiile interpersonal calitatea vietii se exprima prin :
a te bucura de intimidate, a avea prieteni buni, contacte sociale etc- astea sunt laturile particulare
ale calitatii vietii).
Saracia se masoara la nivelul societatii nu la nivel individual. Saracia are diferite cause si
consecinte diferite in functie de dezvoltarea economica si sociala a fiecarei tari in parte.De aceea
se folosesc concept diferite pentru descrierea saraciei. In tarile bogate vorbim de deviant,
inechitate, inadaptare. In tarile sarace descriem saracia prin analfabetism, subdezvoltare,
subnutritie, mortalitate.
Interesul mare pentru fenomenul saraciei a condus la formularea de catre specialist a diferitelor
teorii privind cauzele ei. Unii ( perspective individuala) considera individual vinovat pentru
saracie, altii pun saracia pe seama conditiilor economice, sociale si politice. La nivel individual
teoria morala a saraciei pune fenomenul pe seama alegerilor gresite ale individului, a lenei,
imoralitatii, viciilor personale, conceptiei si stilului de viata dezorganizat..
Teoria culturii saraciei cercetarile sociologice au pus in evident faptul ca, saracia nu reprezinta
doar lipsa de mijloace suficiente pentru un trai decent ci, creeaza si un stil de viata aparte bazat
pe norme si valori specific. Altfel spus, saracia formea o cultura ( o subculture in cultura globala)
constituita din valori, norme, moduri de a simti, de a gandi si a actiona care modeleaza
comportametul individului si care se transmite mai departe prin procesul socializarii.
Saracie absoluta vs saracie relativa
Bibliografie:
1) Adrian Hatos, Sergiu Bltescu, Probleme metodologice n msurarea srciei. nvminte
dintr-o anchet n Oradea Universitatea din Oradea, Catedra de Sociologie-Asisten Social,
martie-mai 2003

2) Ligia Livad-Cadeschi, Srcie i asisten social n spaiul romnesc (sec. XVIIIXX) Colegiul Noua Europ
3) Maria Cobianu-Bcanu Srcia si subdezvoltarea culturala- factorii de risc in
pstrarea identitaii naionale si a coeziunii interetnice
4) Mihilescu Ioan, Sociologie general.Concepte fundamentale si studii de caz, Iai,
Editura Polirom, 2003
5) Pun Amalia Srcia- coninut si tendine in Romnia in perioada tranziiei la
economia de pia
6) Zamfir Catalin, Situaia srciei in Romnia- dimensiuni, surse, grupuri de risc-iunie
2001, n Romnia sociala- Revist de cultur si anal social, 2001/2
7) www.iccv.ro/romana/dictionar/dictionar.htm
8) www.wikipedia.org