Studii Sociale

Lecția 8. Minoritățile și mass-media

prof. dr Ana Maria Dima
Caracteristicile minorităților

Oamenii experimentează diversitatea în multe feluri: etnie,

religie, gen, vârstă, orientare sexuală, profesie, persoane cu
dizabilități, grupuri minoritare dezavantajate social.

Minoritățile își formează comportamentul în funcție de o

identitate specifică , concordantă sau în conflict de valori cu
identitatea majorității.

Grupurile minoritare există în raport social, economic și politic

în relație cu majoritatea.

Dacă majoritatea controlează resursele ea controlează și șansele

de realizare ale minoritarilor: accesul la slujbe, la educație sau la
servicii de sănătate.

Minoritățile sunt colectivități care ocupând o poziție de

inferioritate socială de putere, nu sunt considerate drept
reprezentantele cele mai legitime ale normelor.
Stereotipurile

Stereotipurile sunt percepții despre grupuri de

oameni (romi, bulgari, ardeleni, medici, polițiști,
blonde, rokeri) care au un caracter schematic,
simplificator și sunt generalizate asupra tuturor
membrilor comunității.

Stereotipurile pot fi negative sau pozitive.

Iată câteva stereotipuri identificate în mass-media:
- toți chinezii arată la fel
- toți avocații sunt lacomi
- toate ceasurile elvețiene sunt perfecte
- toți cei care sunt de religie islamică sunt teroriști

Atunci când stereotipurile sunt negative pot

contribui la susținerea unor comportamente
discriminatorii față de membrii anumitor grupuri.
Dreptul minorităților la o bună imagine

Un aspect important este modul în care presa reflectă

minoritățile și relația acestora cu majoritatea.
Jurnaliștii au responsabilitatea de a informa corect și de a
respecta identitatea culturală a fiecărui grup din societate.

Deși statul garantează prin lege dreptul minorităților la

identitate, o parte din minoritățile etnice din România se
plâng de reprezentare incorectă în presa românească
întrucât:
- Se promovează imagini negative ale grupului
- Se publică informații incomplete și fără a fi verificate din
mai multe surse
- Se publică informații incomplete care denaturează
realitatea tradițională și culturală a minorităților.
Prejudecăți și discriminare
O serie importantă de probleme sunt cauzate de prejudecată și
discriminare. Pentru a explica problema prejudecăților s-a
apelat la noțiunea de stereotip.
Prejudecata este o atitudine față de o persoană sau un grup de
persoane care nu se bazează pe realitate ci pe apartenența
persoanei la un anumit grup etnic ori rasial, la o categorie
socială sau profesională.
La baza prejudecăților stau stereotipurile despre anumite
categorii. De ex. germanii sunt ordonați, serioși și muncitori,
locul femeilor este în bucătărie nu în politică.
Prejudecățile se materializează în opinii și atitudini ce trădează
sentimente de profundă antipatie și dispreț față de membrii
altui grup (de altă religie, femei, homosexuali)
Elitismul, diferențele dintre oameni, competiția sau eșecurile
personale pot genera prejudecăți.
Forme de discriminare față de
semeni:

- Rasismul -convingerea că
unele rase sunt superioare
altora
- Naționalismul șovin –
promovează națiunea
opunându-se minorităților
- Xenofobia - frica față de
străini
- Antisemitismul – ura față de
evrei
- Sexismul-frica fata de sexul
opus
- Gerontofobia - frica față de
bătrâni
- Juventofobia - frica față de
tineri
În ianuarie 2015, Guvernul României a
adoptat Strategia de incluziune a cetăţenilor români
aparţinând minorităţii rome pentru perioada 2015-
2020, care vizează obiective precum asigurarea
eficienţei şi eficacităţii intervenţiei publice pentru
îmbunătăţirea situaţiei cetăţenilor români aparţinând
minorităţii rome printr-o abordare integrată, având
ca prioritate incluziunea educaţională şi creşterea
egalităţii de şanse educaţionale pentru toţi copiii.
Locul ocupat de mass-media în demersul de
combatere a discriminării este unul extrem de
important, întrucât radioul, presa, televiziunea și
internetul reprezintă mijloace prin intermediul cărora
opinia publică poate fi orientată, modelată, dar și
influențată. Forma mesajelor transmise are un rol
important asupra efectelor determinate în mentalul
colectiv. Prin urmare, combaterea prejudecăților și
transmiterea valorilor societății, depind în mare
măsură de capacitatea mass-media de a respinge
mesajele discriminatoare.
În ceea ce privește finanțarea Uniunii
Europene pentru integrarea romilor în
România, în perioada 2007-2013, s-au alocat
pentru România 19,7 miliarde € din Fondul
european de dezvoltare regionala (FEDR), din
Fondul de coeziune și din Fondul social european
(FSE).
Aceste fonduri susțin o varietate amplă de
investiții sectoriale, inclusiv cele referitoare la
romi, cum ar fi ajutorul financiar pentru
locuințe și infrastructura socială.
Combaterea discriminării la nivelul
mentalului colectiv rămâne o misiune
extrem de dificilă, întrucât putem vorbi
despre eliminarea totală a discriminării,
numai în măsura în care fiecare
cetățean va reuși să îi privească pe
membrii celorlalte comunități etnice, ca
fiind cetățeni cu drepturi și libertăți
egale.

Pentru perioada 2014-2020, României i se vor

aloca fonduri europene în valoare de 22,9
miliarde € (la prețurile actuale), 15,95 miliarde €
provenind din FSE și FEDR, pentru promovarea
incluziunii sociale și combaterea sărăciei.
Bibliografie

Elena Lupșa și Victor Bratu, Manual de Studii Sociale, Clasa a XII

a, Editura Corvin, Deva, 2007.

Dorina Chirițescu, Nicoleta Fotiade et. al, Manual de Studii Sociale,

Editura Humanitas Educațional, București, 2007.

Andreea Blându, Discriminarea rasială în România, București,

2016.
Discriminarea Rasială în România | Institutul pentru Democratie Par
ticipativa Euro Qvorum