Universitatea ''Alexandru Ioan-Cuza'' Iasi

Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice

Specializarea Asistenta Sociala

REFERAT ȘTIINȚIFIC

Student: Axinia Georgiana-Cristina

An II/Grupa IV
 Cuprins

1. Noțiunea de minoritate.....................................................................................

2.Definire..............................................................................................................

3.Patru concepte privind protectia minoritățile din România.....................................

4.Anexe.....................................................................................

5. Concluzii..........................................................................................................

6. Bibliografie......................................................................................................
I-II Notiunea de minoritate – Definire

În dreptul internațional nu există o definiție exactă și general acceptată a minorității

naționale. Nici în cadrul ONU, după mai multe decenii de preocupare în acest sens, nu s‑a reușit
formularea unei definiții. Astfel, la a 47‑a sesiune a Comisiei pentru Drepturile Omului a
Consiliului Economic și Social ONU din 1991 nu s‑a ajuns la o soluție în definirea
minorităților, recunoscându‑se dificultatea acestui demers. Raportul explicativ al
Convenției‑cadru pentru protecția minorităților naționale constată în punctul 12 ca "nici o
definiție a noțiunii de minoritate națională nu este conținută în Convenția‑cadru. S‑a decis să
se adopte o abordare pragmatică, bazată pe recunoașterea faptului că, în acest studiu, este
imposibil să se ajungă la o definiție aptă să întrunească sprijinul general al tuturor statelor
membre ale Consiliului Europei". Datorită acestui lucru mai mulți autori au încercat definirea
conceptului de minoritate națională. Natan Lerner - "face o comunitate să fie diferită de o
societate sau organizație, termeni care se referă la corpuri stabilite prin acțiunea deliberată sau
voluntară a membrilor, pentru a promova anumite interese. Familiile, triburile, națiunile,
popoarele, grupurile culturale și religioase sunt comunități. " M. J. Deschenes - "Termenul de
minoritate desemneza un grup numeric inferior restului populației unui stat, ai cărui membri
care au cetățenia acestui stat au caracteristici etnice. religioase sau lingvistice diferite de cele
ale restului populației și sunt animați de voință de a‑și păstra cultura, tradițiile, religia sau
limba". Memorandum‑ul Secretarului General al ONU cu privire la definirea și clasificarea
minorităților se referă la comunități în general și stabilește că acestea sunt "grupuri bazate pe
factori unificatori și spontani, opuși celor artificiali sau planificați, în mod esențial plasați
dincolo de controlul membrilor grupului Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei privind
drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale o definește fiind: "grupuri separate
sau distincte, bine definite și stabilite în teritoriul unui stat, ai căror membrii sunt cetățeni ai
acelui stat.
III. Patru concepte privind protectia minoritățile din România

Primul concept cheie este drepturile minorităților.

Acestea includ dreptul la libertatea de exprimare, dreptul la educație, dreptul la muncă și

dreptul la protecție împotriva discriminării. Drepturile minorităților sunt importante pentru a
asigura că toate persoanele, indiferent de rasă, religie sau orientare sexuală, sunt tratate cu
respect și sunt protejate împotriva discriminării. Drepturile minorităților sunt protejate în mod
legal în multe țări la nivel național și internațional. Aceste drepturi includ dreptul la libertatea
de exprimare, dreptul la educație, dreptul la muncă și dreptul la participare politică. În plus,
există organizații și grupuri care se concentrează pe protejarea drepturilor minorităților și care
oferă sprijin și resurse pentru a ajuta persoanele afectate să-și facă auzite vocile și să lupte
împotriva discriminării. Asistenții sociali joacă un rol important în protejarea drepturilor
minorităților și în promovarea unei societăți mai incluzive și mai egale. În plus, asistenții sociali
trebuie să fie conștienți de faptul că drepturile minorităților pot fi încălcate în diferite moduri,
cum ar fi discriminarea la locul de muncă, accesul limitat la servicii de sănătate sau educație
sau violența bazată pe ură. Este important ca asistenții sociali să fie pregătiți să ofere sprijin și
să ofere resurse pentru a ajuta persoanele afectate să depășească aceste obstacole și să-și
îmbunătățească calitatea vieții. Asistenții sociali trebuie să lucreze împreună cu comunitățile
locale și cu alte organizații pentru a promova o cultură de incluziune și pentru a lupta împotriva
discriminării și a prejudecăților.

Romii sunt o minoritate etnică importantă în multe țări europene și, din păcate, aceștia se
confruntă cu discriminare și marginalizare în multe aspecte ale vieții. În ceea ce privește
drepturile minorităților în cazul discriminării romilor, există legi și politici care protejează
romii împotriva discriminării și care încurajează incluziunea lor socială și economică. În plus,
există organizații și grupuri care se concentrează pe protejarea drepturilor romilor și care oferă
sprijin și resurse pentru a ajuta persoanele afectate să-și facă auzite vocile și să lupte împotriva
discriminării. Asistenții sociali joacă un rol important în promovarea drepturilor romilor și în
oferirea de sprijin și resurse pentru a ajuta romii să depășească obstacolele și să-și
îmbunătățească calitatea vieții.

"Drepturile minorităților sunt protejate prin lege și trebuie să fie respectate în toate aspectele
vieții sociale, economice și politice. Discriminarea romilor este o problemă majoră în multe
țări și este important să recunoaștem și să abordăm această problemă în mod eficient. Drepturile
romilor includ dreptul la egalitate, la libertatea de exprimare și asociere, la educație și la
locuințe adecvate. Este important să ne asigurăm că resursele și serviciile sunt disponibile
pentru toți cetățenii, indiferent de etnie, și să încurajăm toleranța și respectul față de diversitatea
culturală."

Al doilea concept cheie este egalitatea de șanse.

Acesta se referă la asigurarea că toți oamenii, indiferent de originea lor, au aceleași șanse de a
reuși în viață. Egalitatea de șanse este importantă pentru a asigura că toți oamenii au acces la
aceleași oportunități și resurse și că nu există nicio barieră care să îi împiedice să își atingă
potențialul maxim. egalitatea de șanse poate fi promovată prin politici și legi care să protejeze
drepturile minorităților și să încurajeze diversitatea și incluziunea socială. În asistența socială,
se poate realiza acest lucru prin furnizarea de servicii și programe care să fie adaptate nevoilor
și cerințelor specifice ale fiecărei comunități și prin implicarea activă a acestora în procesul
decizional.

Egalitatea de șanse este un concept important în combaterea discriminării romilor. Aceasta

poate fi realizată prin furnizarea de servicii și programe care să îi ajute pe romi să își
îmbunătățească situația socio-economică, să își dezvolte abilitățile și să își găsească un loc de
muncă. De asemenea, este important să se promoveze toleranța și să se combată stereotipurile
negative care afectează această comunitate. Pentru a asigura egalitatea de șanse, este necesar
să se ofere acces la educație de calitate, la servicii de sănătate și la locuințe adecvate. De
asemenea, este important să se combată discriminarea în ocuparea forței de muncă și să se
promoveze diversitatea și incluziunea socială. Pentru a asigura egalitatea de șanse în ceea ce
privește romii, este important să se ia în considerare nevoile lor specifice și să se ofere servicii
și programe care să le permită să se integreze în societate. Aceste servicii și programe pot
include accesul la educație de calitate, la servicii de sănătate și la locuințe adecvate. Este
important ca aceste servicii să fie disponibile în comunitățile în care trăiesc romii și să fie
adaptate la nevoile lor specifice. De asemenea, este important să se combată discriminarea în
ocuparea forței de muncă și să se promoveze diversitatea și incluziunea socială. Acest lucru
poate fi realizat prin furnizarea de programe de formare profesională și de sprijin pentru găsirea
unui loc de muncă. În plus, este important să se promoveze toleranța și să se combată
stereotipurile negative care afectează această comunitate. Aceste eforturi pot fi susținute prin
intermediul campaniilor de conștientizare și prin promovarea dialogului intercultural. In
concluzie pentru a ajuta la integrarea romilor în societate, este important să se promoveze o
educație de calitate pentru toți, indiferent de origine sau statut socio-economic. Acest lucru
poate fi realizat prin furnizarea de programe educaționale care să fie adaptate la nevoile
specifice ale comunității rome. De asemenea, este important să se ofere sprijin pentru
dezvoltarea abilităților și a competențelor necesare pentru a obține un loc de muncă și pentru
a-și construi o carieră. În plus, este important să se promoveze toleranța și să se combată
stereotipurile negative care afectează această comunitate. Aceste eforturi pot fi susținute prin
intermediul campaniilor de conștientizare și prin promovarea dialogului intercultural.

Al treilea concept cheie este dreptul la educație.

Educația este importantă pentru dezvoltarea personală și profesională a fiecărei persoane. Toți
oamenii ar trebui să aibă acces la o educație de calitate, indiferent de originea lor. Dreptul la
educație este esențial pentru a asigura că toți oamenii au aceleași șanse de a reuși în viață și de
a contribui la societate. Dreptul la educație este recunoscut ca un drept fundamental al omului
în diferite tratate și convenții internaționale. Conform articolului 26 din Declarația Universală
a Drepturilor Omului, "Orice persoană are dreptul la educație. Educația trebuie să fie gratuită,
cel puțin la nivelurile elementare și fundamentale. Educația elementară este obligatorie.
Educația tehnică și profesională trebuie să fie general disponibilă, iar educația superioară să fie
la îndemâna tuturor, în funcție de merite." În plus, Convenția cu privire la Drepturile Copilului
recunoaște dreptul copiilor la educație și obligă statele să ia măsuri pentru a asigura accesul
tuturor copiilor la educație. Pe lângă acestea, există și alte tratate internaționale care recunosc
dreptul la educație, precum Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și
Culturale și Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Aceste tratate stabilesc că statele
trebuie să asigure accesul la educație și să ia măsuri pentru a îmbunătăți calitatea acesteia. De
asemenea, în multe țări, există legi care reglementează educația, inclusiv dreptul la educație și
obligativitatea educației pentru copii. Dreptul la educație al romilor este o problemă importantă
în multe țări, inclusiv în România. În multe cazuri, copiii romi se confruntă cu discriminare în
școli și li se refuză accesul la educație. În plus, mulți copii romi abandonează școala prematur
din cauza sărăciei, a discriminării sau a altor probleme.
Pentru a aborda această problemă, România a adoptat o serie de măsuri, inclusiv programe de
integrare a romilor și programe de sprijinire a educației copiilor romi. În plus, există organizații
neguvernamentale care lucrează pentru a îmbunătăți accesul la educație pentru copiii romi și
pentru a combate discriminarea. În ceea ce privește legislația, Legea Educației Naționale
prevede că toți copiii au dreptul la educație, fără discriminare. În plus, există programe speciale
pentru copiii romi, care vizează îmbunătățirea accesului la educație și reducerea abandonului
școlar.

Al patrulea concept cheie este libertatea religioasă.

Aceasta se referă la dreptul fiecărei persoane de a-și alege propria religie și de a o

practica în mod liber. Libertatea religioasă este un concept care se referă la dreptul fiecărei
persoane de a alege și de a practica o religie sau o credință, sau de a nu alege nicio religie sau
credință, fără a fi supus discriminării sau constrângerii. Acest drept este recunoscut în multe
tratate internaționale, inclusiv în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Convenția
Europeană a Drepturilor Omului. Libertatea religioasă include dreptul de a practica religia în
mod individual sau în comunitate, de a se ruga sau de a face alte practici religioase, precum și
dreptul de a-și exprima opinia în legătură cu religia sau credința sa. În plus, acest drept include
dreptul de a nu fi supus constrângerilor sau presiunilor din partea autorităților sau a altor
persoane în legătură cu alegerea sa religioasă sau credința sa. Este important să menționez că
libertatea religioasă nu înseamnă că o persoană poate să încalce drepturile sau libertățile altor
persoane în numele religiei sale sau că poate să încalce legile sau valorile societății. De
asemenea, libertatea religioasă nu trebuie să fie utilizată ca o justificare pentru discriminare sau
pentru alte acțiuni negative împotriva altor grupuri religioase sau a altor persoane. În general,
libertatea religioasă este considerată un drept fundamental al omului și este protejată de legile
multor țări și de tratate internaționale.

Dreptul la libertate religioasă este un drept fundamental al tuturor oamenilor, inclusiv al

romilor. În România, acest drept este protejat de Constituție și de alte legi naționale, precum și
de tratatele internaționale la care România este parte. Cu toate acestea, romii din România se
confruntă adesea cu discriminare și marginalizare din partea societății majoritare, iar această
discriminare poate include și restricționarea dreptului lor la libertate religioasă. De exemplu,
romii pot fi împiedicați să-și practice religia în mod liber sau să-și construiască biserici sau
locuri de rugăciune. În ciuda acestor obstacole, mulți romi continuă să-și practice religia în
mod liber și să-și păstreze tradițiile culturale. În ultimii ani, au fost luate măsuri pentru a
îmbunătăți situația romilor din România, inclusiv prin promovarea drepturilor lor la libertate
religioasă și prin combaterea discriminării și marginalizării acestora. Este important ca
societatea să recunoască și să respecte dreptul la libertate religioasă al tuturor oamenilor,
inclusiv al romilor, și să lucreze împreună pentru a combate discriminarea și marginalizarea
acestora. În ceea ce privește practicile religioase ale romilor, acestea pot varia în funcție de
regiune și de grupul etnic din care fac parte. Majoritatea romilor sunt creștini ortodocși sau
catolici, dar există și alte religii minore, precum penticostalismul sau adventismul. În ceea ce
privește construirea de biserici sau locuri de rugăciune, romii pot întâmpina dificultăți în
obținerea permiselor necesare din partea autorităților locale. De asemenea, există cazuri în care
romii au fost nevoiți să-și construiască propriile biserici sau să-și practice religia în locuri
izolate, din cauza discriminării și a ostilității din partea societății majoritare. Cu toate acestea,
există organizații și grupuri care lucrează pentru a promova drepturile romilor la libertate
religioasă și pentru a combate discriminarea și marginalizarea acestora. De exemplu,
organizația Liga Pro Europa a Romilor din România a elaborat o strategie pentru promovarea
drepturilor romilor la libertate religioasă și pentru combaterea discriminării și a intoleranței
religioase.

În concluzie, dreptul la libertate religioasă este un drept fundamental al tuturor oamenilor,

inclusiv al romilor, și este important ca societatea să recunoască și să respecte acest drept. De
asemenea, este important ca autoritățile să ia măsuri pentru a combate discriminarea și
marginalizarea romilor și pentru a le oferi acestora acces egal la drepturile și libertățile
fundamentale.i

IV. Anexe
 - Îmi poți povesti despre exerientele tale în legătură cu discriminarea?

- Care sunt sentimentele dvs in fața discriminării?

- Care este impactul discriminării asupra dvs ssi a comunității de unde proveniți?

- Cum ați putea aborda și soluționa problema dvs în legătură cu discriminarea?

- Cum v‑ați gândit că se poate promova o societate mai tolerantă și mai incluzivă în fața
discriminării?

- Cum va afectează discriminarea accesul la servicii, la locul de muncă sau în educație?

- Cum ați vedea dacă comunitatea roma ar putea fi implicată în procesul de combatere a
discriminării?

- Ați avut neplăcută experiență să fiți judecat din cauza etniei dvs?

- Cum credeți că s‑ar putea construi parteneriate cu alte grupuri pentru a promova diversitatea?

- Cum va afectează discriminarea sănătatea mintală și fizică?

- În ce mod se poate evidenția promivarea civică și politică a comunității romilor?

-Cum ar trebui să se schimbe atitudinile și comportamentele celor care discriminează etnia dvs?

V. Concluzii
In concluzie, romii se confruntă cu discriminare în toate domeniile vieții, de la educație și
locuință până la angajare și acces la serviciile de sănătate. Această discriminare, adesea asociată
cu prejudecăți negative și stereotipuri ale culturii și tradițiilor romilor, este încă o problemă
majoră în multe țări europene. Studiile arată că romii sunt adesea discriminați, atât direct, cât
și indirect, iar această discriminare are un impact semnificativ asupra vieții lor de zi cu zi. Ei
suferă adesea de agravare, lipsă de educație, iar aceste probleme sunt adesea asociate cu
discriminarea și prejudecăți. să abordeze aceste probleme și să promoveze o mai bună
înțelegere și respect pentru cultura și tradițiile romilor. Este o problemă care necesită o abordare
integrată, care să includă atât politici și programe de incluziune socială, cât și măsuri de
combatere a discriminării și de promovare a drepturilor lor. Aceste măsuri ar trebui să se
concentreze pe îmbunătățirea accesului romilor la educație, locuințe, servicii de sănătate și
ocuparea forței de muncă, precum și pe promovarea unei mai bune înțelegeri și respect față de
cultura și tradițiile lor.

Din punctul meu de vedere, persoanele de etnie roma ar trebui considerate că și toți ceilalți și
că procentele discriminării în societate și în orice domeniu ar trebui să scadă.

VI . Bibliografie
 ➢ Andreescu, Gabriel – Naţiuni şi minorităţi, editura Polirom, Iaşi, 2004, p. 97.

➢ Oana Nistor (13 ianuarie 2008). „60 de ani de la adoptarea Declarației Universale a
Drepturilor Omului” , Ziarul Lumina.
➢ Child Rights Information Network (2008). Convention on the Rights of the Child.
Retrieved 26 November 2008.
➢ Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 83/394 - 30.3.2010
➢ Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 303/17 - 14.12.2007
➢ https://www.edu.ro/sites/default/files/Educatia%20ne%20uneste%20-
%20Viziune%20asupra%20viitorului%20educatiei%20in%20Roma%CC%82nia.pdf
➢ Institutul de Politici Publice |
➢ https://www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20220930IPR41930/eradicarea-
saraciei-si-a-discriminarii-cu-care-se-confrunta-romii
➢ https://www.eesc.europa.eu/ro/sections-other-bodies/other/grupul-de-studiu-tematic-
integrarea-romilor
➢ https://www.euractiv.ro/we-develop/amnesty-international-romii-din-romania-se-
confrunta-cu-discriminare-sistemica-6838