Sunteți pe pagina 1din 26

Cuprins

1. Notiunea de minoritate. Definire ................................................................................. 2


2. Scurt istoric al minoritatilor ........................................................................................ 6
3. Minoritatile etnice din Romania .................................................................................. 7
4. Drepturile minoritatilor ................................................................................................ 13
5. Articole privind minoritatile din Romania.....................................................................19
6. Concluzii ...................................................................................................................... 25
7. Bibliografie .................................................................................................................. 26

1
I.Notiunea de minoritate. Definire

In dreptul international nu exista o definitie exacta si general acceptata a minoritatii


nationale. Nici in cadrul ONU, dupa mai multe decenii de preocupare in acest sens, nu s-a reusit
formularea unei definitii. Astfel, la a 47-a sesiune a Comisiei pentru Drepturile Omului a
Consiliului Economic si Social ONU din 1991 nu s-a ajuns la o solutie in definirea minoritatilor,
recunoscandu-se dificultatea acestui demers.
Raportul explicativ al Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale constata
in punctul 12 ca “nici o definitie a notiunii de minoritate nationala nu este continuta in
Conventia-cadru. S-a decis sa se adopte o abordare pragmatica, bazata pe recunoasterea faptului
ca, in acest studiu, este imposibil sa se ajunga la o definitie apta sa intruneasca sprijinul general
al tuturor statelor membre ale Consiliului Europei”. Datorita acestui lucru mai multi autori au
incercat definirea conceptului de minoritate nationala.
Natan Lerner - “face o comunitate sa fie diferita de o societate sau organizatie, termeni
care se refera la corpuri stabilite prin actiunea deliberata sau voluntara a membrilor, pentru a
promova anumite interese. Familiile, triburile, natiunile, popoarele, grupurile culturale si
religioase sunt comunitati.1”
M. J. Deschenes - “Termenul de minoritate desemneza un grup numeric inferior restului
populatiei unui stat, ai carui membri care au cetatenia acestui stat au caracteristici etnice,
religioase sau lingvistice diferite de cele ale restului populatiei si sunt animati de vointa de a-si
pastra cultura, traditiile, religia sau limba”2.
Memorandum-ul Secretarului General al ONU cu privire la definirea si clasificarea
minoritatilor se refera la comunitati in general si stabileste ca acestea sunt “grupuri bazate pe
factori unificatori si spontani, opusi celor artificiali sau planificati, in mod esential plasati
dincolo de controlul membrilor grupului”3.
Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei privind drepturile persoanelor apartinand
minoritatilor nationale o defineste fiind: “grupuri separate sau distincte, bine definite si stabilite
in teritoriul unui stat, ai caror membrii sunt cetateni ai acelui stat si prezinta anumite

1
http://www.ipp.md/download.php?file=cHVibGljL2JpYmxpb3RlY2EvMzMvcm8vRHJlcHR1cmlsZSBtaW5vcml0YXRp
bG9yIG5hdGlvbmFsZS1ub3UucGRm
2
Ibidem
3
Ibidem

2
caracteristici religioase, lingvistice, culturale sau altele, care ii deosebesc de majoritatea
populatiei”.
Cu ajutorul defintiilor de mai sus putem spune ca prin minoriate nationala se intelege
orice grup clar definit de persoane care detin cetatenia statului unde locuiesc, sunt in numar mai
mic decat populatia majoritara, au legaturi vechi si tranice cu acest stat si ca prezinta
caracteristici etnice, culturale sau lingvistice distincte si ca doresc pastrarea indentitatii comune
a membrilor sai in special a culturii,traditiilor si limbii.
Legea privind statutul minoritatilor nationale din Romania stabileste prin Art. 24.
Minoritatile nationale sunt recunoscute ca factori constitutivi ai statului roman si Art. 35. Prin
minoritate nationala se intelege orice comunitate de cetateni romani, care traieste pe teritoriul
Romaniei din momentul constituirii statului modern, numeric inferioara populatiei majoritare,
avand propria identitate etnica, exprimata prin cultura, limba sau religie, pe care doreste sa o
pastreze, sa o exprime, si sa o dezvolte.
Dupa cum se observa definitia minoritatilor nationale in Romania are caracateristici din
definitiile citate mai sus.
Consideratii privind definirea minoritatilor nationale si a minoritatilor etnice6
Etnia7 defineste acei indivizi care se considera sau sunt considerati de altii ca
impartasind caracteristici comune care ii diferentiaza de alte colectivitati dintr-o societate in
cadrul careia dezvolta un comportament distinct.
Termenul a fost introdus pentru a stabili o distinctie fata de rasa, desi un grup etnic poate
fi indentificabil in termeni de trasaturi rasiale, el poate impartasi si alte caracteristici comune
precum religia, ocupatia, limba sau politica. Grupurile etinice trebuie, distinse de clasele sociale,
din moment ce apartenenta transcende stratificarea socioeconomica din interiorul societatii,
incluzand indivizi care impartasesc caracteristici comune ce depasesc clasa. Evreii din SUA
alcatuiesc un astfel de grup etnic tipic, intrucat el cuprinde indivizi cu origini rasiale diferite,
clase sociale, limbi materne, convingeri politice si angajari religioase diferite (de la ortodoxie la
ateism), totusi considerandu-se ei insisi ca impartasind o identitate evreiasca comuna care ii
distinge de restul societatii americane, fara sa-i puna in mod necesar in opozitie cu aceasta.
4
http://www.dri.gov.ro/documents/lege_minoritati_forma_finala_guvern.pdf
5
Ibidem
6
http://www.ipp.md/download.php?file=cHVibGljL2JpYmxpb3RlY2EvMzMvcm8vRHJlcHR1cmlsZSBtaW5vcml0YXRp
bG9yIG5hdGlvbmFsZS1ub3UucGRm pag 7
7
http://www.antidiscriminare.ro/etnie/

3
Grupurile etnice au deci o compozitie fluida si pot avea o definitie schimbatoare. Noi grupuri
etnice se formeaza in mod constant, pe masura ce populatia se muta dintr-o tara in alta.
Conceptul de etnie este important mai ales pentru ca formeaza fundamentul discriminarii sociale.
Un grup minoritar8 este un grup de persoane care traieste intr-o regiune unde numara
mai putini membrii decat cel mai mic grup de populatie si ai carui membrii impartasesc
caracteristici de natura etnica, religioasa sau lingvistica ce ii diferentiaza de restul populatiei.
Cateodata un grup este considerat minoritar nu din cauza procentajului pe care il reprezinta in
structura populatiei unei regiuni, ci din cauza situatiei in care se afla. O minoritate are un statut
social si/sau economic mai scazut decat grupul majoritar si nu se bucura de aceeasi putere ca si
grupul majoritar. Uneori minoritatile se considera natiuni separate.
In doctrina juridica nu a existat un interes deosebit pentru a delimita foarte exact notiunile
de minoritate nationala si cea de minoritate etnica. Incercarile in acest sens au fost ocazionale sau
marginale din cauza faptului ca nu este atat de importanta distinctia dintre minoritate nationala si
minoritate etnica din moment ce normele internationale apara drepturile omului fara vreo
deosebire pe criterii de limba, confesiune, apartenenta etnica sau nationala, etc.
Cu ajutorul unor factori ca “starea afectiva”, “dimensiunea psihologica”, “legaturi
specifice”, s-a incercat diferentierea dintre minoritatea nationala si cea etnica,de catre unii autori
Factorii esentiali ai diferentierii ar fi cei istorici, politici, economici, sociali, culturali si
de natura psihica. Andrew Ludanyi afirma ca totalitatea acestor factori si-ar fi gasit expresia in
statalitatea unor comunitati si deosebirea ar fi ca “nationalitatile au avut in trecut posibilitatea de
a-si organiza un stat, cu propriile institutii de guvernare, iar grupurile etnice nu au avut o astfel
de sansa sau capacitate”. Acelasi autor observa ca, “majoritatea grupurilor etnice sunt o
consecinta a emigrarii dintr-o parte in alta a lumii. Spre deosebire de aceste minoritati,
comunitatile nationale sunt o consecinta a schimbarii granitelor si nu a emigrarii sau imigrarii”.
C.-L. Popescu face distinctia intre minoritati nationale si minoritati etnice “dupa cum
exista sau nu un alt stat decat acela in care traiesc cetateni apartinand respectivei minoritati si
in care persoanele de aceeasi origine nationala constituie o majoritate. Spre exemplu, in
Romania, maghiarii ori germanii sunt minoritate nationala, in timp ce tiganii sunt minoritate
etnica”. In mod obisnuit se considera ca nationalitatea desemneaza apartenenta la o comunitate
conturata suficient de exact din punct de vedere politic ce are la baza unitatea de teritoriu, limba,

8
http://www.solidaritate.info/capcana-cuvintelor.html

4
viata economica, sociala, culturala si de factura psihica si are constiinta originii si a propiului
destin. Apartenenta etnica desemneaza legatura unei persoane cu o entitate distincta de indivizi
constituita ca forma istorica de comunitate intre oameni si care are la baza unitatea de teritoriu,
limba, cultura, traditii, etc.
In art. 1 din Comentariile la Recomandarea nr. 1201 a APCE este data urmatoarea
explicatie cu privire la termenii folositi: “de ce am folosit termenul de minoritate nationala si nu
minoritate, minoritate etnica, popor sau comunitate minoritara? … Termenii grupuri etnice,
popoare, natiuni, si comunitati, ca si adjectivele corespunzatoare, au conotatii diferite in diferite
limbi si regiuni din Europa. Motivul final in luarea acestei decizii a fost faptul simplu, dar
decisiv, ca expresia minoritate nationala aparea deja in textul Conventiei (Articolul 14)”. Prin
urmare, termenul “minoritate nationala” ca o categorie juridica se refera si la comunitatile ce pot
fi definite ca minoritati etnice. Acest fapt se intampla in ideea de a folosi un termen unic pentru a
evita confuziile in aplicarea reglementarilor internationale si, in acelasi timp, in ideea de a
exclude posibilitatea unui tratament diferentiat aplicat comunitatilor sau grupurilor de persoane.
Procedand la formularea unei definitii a minoritatii nationale, APCE a considerat ca aceasta
trebuie sa fie suficient de exacta si in acelasi timp sa fie foarte generala pentru ca sa poata fi
aplicata unei varietati largi de ipoteze.
Logica acestei abordari este simpla. Reglementarile internationale privind minoritatile
nationale apara drepturile ce tin de identitatea persoanelor apartinand minoritatilor nationale.
Dreptul la folosirea limbii materne, la protectia culturii, practicarea religiei, etc., sunt garantate
prin stipularea principiului ne-discriminarii fara a se face aluzie macar la un tratament diferentiat
dupa criteriul apartenentei etnice sau nationale. Limba, cultura, religia sunt elemente care stau la
baza in definirea atat a minoritatii nationale cat si a minoritatii etnice. Factorii care diferentiaza
minoritatea etnica de cea nationala sunt in afara categoriilor care privesc identitatea persoanelor
apartinand minoritatilor nationale si nu sunt aparate prin reglementari specifice. In consecinta,
atata timp cat nu este stabilit un tratament diferentiat si se aplica principiul non-discriminarii
pentru ambele categorii, deosebirile intre minoritatile nationale si minoritatile etnice nu au nici o
relevanta si garantarea in mod separat a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale
si minoritatilor etnice nu are nici un temei. De aici si lipsa interesului pentru definirea minoritatii
etnice ca o categorie distincta

5
II. Scurt istoric al minoritatilor 9

Aproximativ 89% de oameni sunt etnici romani, un grup care spre deosebire de vecinii
sai sarbi sau unguri - ea are radacini latine vorbind limba latina, care in secolele al doilea si al
treilea a cucerit si s-au stabitit printre vechii daci. Ca urmare, limba romana, desi contine
elemente de slava, turca si alte limbi, este o limba romantica asemanatoarea cu franceza si
italiana.
Maghiari si rromi sunt principalele minoritati, cu o populatie germana in declin si un
numar mai mic de sarbi, croati, ucraineni, greci, turci, armeni, rusi si altele. Populatiile
minoritare sunt mai mari in Transilvania si Banat, in zonele de nord si vest, care au apartinut
Imperiului Austro-Ungar, pana la Primul Razboi Mondial. Chiar inainte de unirea cu Romania,
etnici romani alcatuiau majoritatea in Transilvania. Cu toate acestea, etnici maghiari si germani
au fost populatia urbana dominanta pana relativ recent; etnici maghiari inca mai sunt majoritare
in unele judete.
Inainte de al doilea razboi mondial, minoritatile au reprezentat mai mult de 28% din
totalul populatiei. In timpul razboiului procentul a fost redus la jumatate in mare masura de
pierderea zonele de frontiera din Basarabia si nordul Bucovinei si sudul Dobrogei, precum si de
deportarea etnicilor germani. In ultimele decenii, mai mult de doua treimi din germani ramasi in
Romania au emigrat in Germania.
Trupele romanesti in timpul celui de al doilea razboi mondial au participat la distrugerea
comunitatilor evreiesti din Basarabia, Transnistria si Bucovina. Desi supusi persecutiilor dure
majoritatea evreilor din teritoriul care cuprinde acum Romania au supravietuit Holocaustului.
Emigrarea in masa, mai ales in Israel, a redus comunitatea evreiasca de la peste 300.000 la mai
putin de 10.000.
Afilierea religioasa tinde sa urmeze liniile etnice, cu majoritatea romanilor identificandu-
se cu Biserica Ortodoxa Romana. De asemenea romanii sunt si greco-catolici, s-au unit cu
Biserica Ortodoxa in 1948 si restaurat dupa revolutia din 1989. Recensamantului din 2002 indica
faptul ca mai putin de 1% din populatie este greco-catolica, spre deosebire de aproximativ 10%
inainte de 1948. Romano-catolici, maghiari si germani in mare masura constituie aproximativ
5% din populatie; calvinisti, baptisti, penticostali, luterani reprezinta si ei tot 5%. Exista numar
mai mic de unitarieni, musulmani, si alte religii

9
http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/35722.htm

6
III. Minoritatile etnice din Romania
Minoritatile etnice cele mai importante au fost - si sunt si acum - cele reprezentate de
maghiari, tigani, germani, ucraineni, rusi-lipoveni, evrei, turci, tstari, armeni, bulgari, sarbi,
croati, slovaci, cehi, polonezi, greci, albanezi, italieni. La ora actuala in Romania sunt
recunoscute oficial 18 minoritati etnice, fiecare dintre acestea (cu exceptia celei maghiare) fiind
reprezentate automat in Parlamentul Romaniei. Lor li se mai adauga organizatii deja constituite
ale slavilor macedoneni (de asemenea, cu un reprezentant in Camera Deputatilor), ale rutenilor.10

Conform recensamantului din 2002, Romania are o populatie de 21.680.974 oameni.


Principalul grup etnic in Romania il reprezinta romanii, vorbitorii limbii romane. Ei reprezinta
89,5% din populatie. O comunitate etnica importanta (6,6% din populatie) este cea a maghiarilor
din Romania, care numara peste 1.400.000 si cea a tiganilor (2% din populatie). Conform
recensamantului oficial peste 500.000 de tigani locuiesc în Romania. Maghiarii, care sunt o
minoritate importanta in Transilvania, constituie marea majoritate in judetete Harghita si
Covasna. Ucrainenii, Germanii, Rusii-lipoveni, Turcii, Tatarii, Sarbii, Slovacii, Bulgarii, Croatii,
Grecii, Rusii, Evreii, Cehii, Polonezii, Italienii, Armenii si celelalte grupuri etnice, numara restul
de 1.4% din populatie.

Albanezii - “Veri buni cu romanii”, daca e sa-i dam crezare lui Iorga, albanezii sunt prezenti de
multe secole pe teritoriul Romaniei, unde au trait in buna pace si prietenie. Tot aici au putut sa se
organizeze si sa porneasca miscarea de eliberare nationala. Astazi numarul albanezilor din
Romania este insa foarte mic, iar stradaniile lor sunt legate de pastrarea limbii si a culturii
specifice.11 Ei au fost remarcati ca prezenta intr-un raport din anul 1595, la Cernavoda, unde
traiau circa 15.000 de suflete, din care 1.500 au fost primiti in oastea lui Mihai Viteazu. In
secolele XIX-XX, albanezii au avut cele mai diverse meserii si s-au ridicat pe diferite trepte
sociale.12

Armenii - Popor mandru, cu trasaturi ce tin de prezenta la limita dintre Europa si Asia, profund
religios, cu abilitati dovedite in ale negustoriei sau diplomatiei – asta si pentru a putea

10
http://moldova.go.ro/pagini/minoritati.htm
11
http://www.divers.ro/albanezi_ro
12
http://www.poezie.ro/index.php/essay/13920740/Minorit%C4%83%C5%A3ile_na%C5%A3ionale_din_Rom%C3%
A2nia

7
supravietui vicisitudinilor soartei - armenii sunt una dintre minoritatile cu o prezenta foarte
vizibila si apreciata in Romania.13Armenii sunt prezenti pe teritoriul romanesc din secolul X
conform unor marturii din Ardeal si din Cetatea Alba ( Basarabia).In secolul XV se face simtita
prezenta armenilor si in Tara Romaneasca, unde erau in buna parte comercianti.14

Bulgarii - Vecini sudici de secole bune ai tarii noastre, bulgarii se intilnesc in numar nu foarte
mare si in Romania unde constituie o comunitate diferentiata in ce priveste confesiunea
religioasa, dar unita din punctual de vedere al limbii si al traditiilor culturale. Se pare ca triburile
bulgare au fost destul de numeroase pentru ca numeroase grupuri au pornit catre Europa intre
secolele II si VI e.n. Bulgarii au suferit pierderi serioase de vieti omenesti in timpul raidurilor
barbare impotriva Imperiului Roman.15 Cu toate acestea resursele lor demografice le-au permis
infiintarea a doua state puternice: unul langa fluviul Volga si altul langa Dunare. Pe linga acestea
ei au mai locuit si alte in teritorii.

Cehii si slovacii sunt populatii diferite ca limba, dar au o istorie comuna, ei au venit in ultimele
trei secole, in mai multe etape, in Ardeal, Banat, Bucovina. La Nadlac este un centru cultural al
slovacilor. Migrarea slovacilor pe teritoriul actual al Romaniei s-a facut in mai multe valuri in
cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si mai ales in prima jumatate a secolului al XIX-
lea. Au fost colonizate mai multe regiuni ale Romaniei vestice - zonele de campie din judetul
Arad si Banat, tinuturile muntoase, impadurite ale Bihorului si Salajului, unele asezari de campie
si miniere din Satu Mare si Maramures, precum si unele localitati din Bucovina nord-estica.16

Croatii - Populatie de origine slava sudica si de religie preponderent catolica, croatii din
Romania reprezinta o comunitate omogena, cu traditii si obiceiuri specifice. Primul si cel mai
vechi val de croati asezat pe actualul teritoriu al Romaniei, in secolele XIII si XIV, este cel mai
cunoscut sub denumirea de carasoveni.17 Croatii din Romania vorbesc trei tipuri de graiuri. Cei
din grupul croatilor carasoveni pastreaza cele mai arhaice forme ale limbii croate vorbite. Grupul
din Rekas are la baza un grai stokavian cu puternice influente banatene, iar in Checea se
foloseste pronuntia kaikaviana.
13
http://www.divers.ro/armeni_ro
14
http://www.poezie.ro/index.php/essay/13920740/Minorit%C4%83%C5%A3ile_na%C5%A3ionale_din_Rom%C3%
A2nia
15
http://www.enciclopedia-dacica.ro/invaziile/turanicii/bulgarii.htm
16
http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/minoritati/cehislovaci.htm
17
http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/minoritati/croati.htm

8
Evreii - In decursul timpului s-au scris multe despre evrei, dar mai intotdeauna cu partinire si
chiar cu ura.18 Prezenta primilor evrei pe teritoriul actualei Romanii este semnalata inca din
perioada Daciei romane, acest lucru datorindu-se incadrarii unor evrei in legiunile romane si
trupele auxiliare. Exista indicii arheologice ca, odata cu aceste unitati, au venit si unii
meseriasi.19 Scaderea numarului de evrei reintorsi in tara din lagarele de concentrare este o
consecinta a Holocaustului.20 In aceasta perioada starea lor materiala era deplorabila insa cu
timpul acestia si-au revenit.

Germanii - Au fost si mai sunt prezenti, desi numarul lor a scazut drastic prin emigrarea din
timpul lui Ceausescu, in Transilvania, Banat, Bucovina, Dobrogea, Basarabia, in perioade
istorice diferite.21 Harnici, onesti, buni meseriasi dar si promotori ai unei culturi de exceptie.
Invariabil, aceasta este opinia majoritatii romanesti despre o minoritate ce locuieste de secole in
Transilvania si care astazi se ingrijeste de conservarea urmelor trecutului dar si de promovarea
traditiilor si civilizatiei proprii.22

Grecii

Popor din marea familie indoeuropeana, patruns in teritoriul care-i poarta numele la
inceputul mileniului 2 i.e.n., Grecii. isi spuneau singuri Hellenes, dupa numele unui trib asezat
in Thessalia. Graikoi.23 Prezenta unor puternice comunitati proto-grecesti pe actualul teritoriu al
Romaniei este atestata incepand cu secolul al VII-lea i.Hr. pe tarmul vestic al Marii Negre. Aici
se instaleaza primele colonii grecesti, la Histria, Tomis si Calatis, aflate toate pe actualul teritoriu
al judetului Constanta.24

Italienii - Au venit in tarile romane in secolul XVIII, majoritatea fiind mesteri constructori,
decoratori, pictori, arhitecti, dar prezenta lor a fost menţionata, ca exemple individuale, cu trei
secole mai devreme, provenind din Venetia, Genova. In Dobrogea au fost numerosi fermieri

18
http://www.explora.home.ro/Istorie/Evreii/evreii.html
19
http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/minoritati/evrei.htm
20
Vasile Ciobanu , SorinRadu, „Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX”, Editura
Universitatii "L.Blaga", Sibiu, 2006, pag. 228
21
http://www.poezie.ro/index.php/essay/13920740/Minorit%C4%83%C5%A3ile_na%C5%A3ionale_din_Rom%C3%
A2nia
22
http://www.divers.ro/germani_ro
23
http://www.enciclopedia-dacica.ro/invaziile/grecii/grecii.htm
24
http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/minoritati/greci.htm

9
sositi din zonele sudice ale Italiei.25 Dupa 1990, marea majoritate a italienilor din Romania fac
parte din Comunitatea Italiana din Romania, infiintata la Iasi, in 1990. Organizatia are drept
principal scop mentinerea identitatii nationale.

Macedonii au fost menţionati, ca prezenta, in secolul XIV, intr-un document emis de Vatican,
apoi, in secolul urmator, infiintand si un ordin al monasticistilor. Chiar si dupa 1940, au venit in
Romania macedoneni, refugiati de razboi. Religia lor este ortodoxa, iar calendarul pe stil vechi.

Maghiarii - Nici una dintre minoritatile nationale din Romania nu a avut o relatie mai tensionata
cu majoritatea romaneasca. Cu toate acestea, maghiarii si romanii traiesc impreuna de secole.
Pentru maghiarii din Transilvania important a fost si a ramas recunoasterea trecutului, a valorilor
si traditiilor lor specifice, intr-un context in care alteritatea si diversitatea lor culturalo-
lingvistico-spirituala sa nu fie negate.

Polonezii - Destinele polonezilor de pe teritoriul Romaniei reflecta cu fidelitate istoria


popoarelor roman si polonez, ca si raporturile stabilite intre ele de-a lungul timpului. Cu mai bine
de 600 de ani in urma, regele Cazimir cel Mare impinsese granitele Poloniei pina la fruntariile
Moldovei, inaugurind o lunga perioada de concurenta cu Ungaria, pentru a-si asigura
suveranitatea asupra teritoriilor romanesti si a celor de la Marea Neagra26. Miza o constituia
controlul asupra principalei cai comerciale ce traversa Europa de la nord la sud si lega Marea
Baltica cu Marea Neagra si, mai departe, de Marea Mediterana.

Rromii - Prima atestare documentara a existentei unor comunitati de rromi este din anul 1068,
din vremea Imperiului Bizantin. Rromii au fost denumiti in diferite feluri de popoarele cu care au
intrat in contact: "arami" (armean, pagin), "faraontseg" (gloata), "bohemien" (din Boemia),
"tartares" (tatar), "gypsy" (egiptean), "saracin" (arab), "athinganoi" (tigan).27 Acestia au
îndeobste imaginea unor oameni sfidatori, ce traiesc dincolo de conventiile obisnuite.28 Despre
locul de origine al ţiganilor exista mai multe teorii. Unii specialisti (romanologi) considera ca

25
http://www.poezie.ro/index.php/essay/13920740/Minorit%C4%83%C5%A3ile_na%C5%A3ionale_din_Rom%C3%
A2nia
26
http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/minoritati/polonezi.htm
27
http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/minoritati/rromi.htm
28
http://www.divers.ro/rromi_ro

10
acestia ar proveni din Egipt, in timp ce altii avanseaza ipoteza nord-vestului Indiei, in provincia
Punjab.29

Rusii lipoveni - Etnie de sorginte slava orientala, rusii lipoveni apar pe actualul teritoriu al
Romaniei, indeosebi in Dobrogea, incepind de la mijlocul secolului al XVII-lea, dupa schisma
bisericii ortodoxe ruse. Imediat dupa sinodul din 1654 in care Patriarhul Nikon a reformat
biserica rusa, au inceput o serie de masuri restricitve din partea autoritatilor laice si religioase
ruse, care vor culmina cu venirea la putere a lui Petru I cel Mare (1682-1725) si introducerea de
catre acesta a unor masuri de europenizare.

Sarbii - Slavii, stramosii sarbilor, incep sa se stabileasca pe actualul teritoriu al Romaniei in


Evul Mediu timpuriu. Sarbii de la nord de Sava si Dunare, ca si cei care au trecut in Peninsula
Balcanica in secolul al VII-lea, se crestineaza in a doua jumatate a secolului al IX-lea. In crearea
unitatii spirituale a poporului sarb din nordul si din sudul raurilor Sava si Dunare, un rol deosebit
l-a avut activitatea arhiepiscopului Sava Nemanici, in urma proclamarii bisericii ortodoxe
autocefale sarbe in anul 1219. Atunci, cu acordul curtii ungare, s-a realizat dominatia asupra
populatiei sarbe din Cimpia Panonica.

Tatarii - Au fost o populatie nomada originara din Mongolia. Erau foarte buni calareti si arcasi,
ca multe alte neamuri nomade. Pe langa arcuri si sageti ei mai aveau si lanci si sabii, dar pe
acestea din urma le foloseau mai rar, pentru ca in general evitau lupta din apropiere, preferand sa
atace prin surprindere si sa dispara fulgerator.30 In anul 1241 tatarii lanseaza o mare invazie a
Europei si ajung si pe teritoriul tarii noastre. Aici, ca si peste tot pe unde au trecut, tatarii au
distrus, au jefuit si au ucis populatia, trecand mai departe spre inima Europei. Desi conducatorii
locali si populatia a incercat sa se impotriveasca tatarilor si pe teritoriul actualei Romanii, ei au
fost distrusi rapid de catre tatari, care aveau chiar si posibilitatea de a purta scurte asedii asupra
oraselor fortificate intalnite in drumul lor de prada. Astfel, sunt distruse principalele orase din
tara, iar populatia macelarita.

Prima consemnare documentara a prezentei stabile a unor etnici turci pe actualul teritoriu al
Romaniei este din anul 1264 cand, in urma luptelor interne de tip feudal din Imperiul anatolian

29
http://moldova.go.ro/pagini/minoritati/tigani.htm
30
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/T%C4%83tari

11
selgiucid, un grup de 12 mii de ostasi condusi de imparatul Izeyddin Keykavuz s-a asezat in
Dobrogea.31 Acestia erau trimisi de imparatul bizantin Mihail Paleologul pentru a apara Imperiul
Bizantin de invaziile straine. Asezarea dobrogeana a fost numita de turcii preotomani Babadag,
ceea ce inseamna "Tatal muntilor".

Ucrainienii - Numarul estimat al ucrainienilor din Romania este de 66.483, ceea ce reprezinta
0,29% din populatia tarii. Cei mai multi traiesc in judetul Maramures, dar si in Suceava, Timis,
Caras-Severin, Tulcea, Satu Mare.32 Asezarile ucrainene din nordul Moldovei si Maramures,
situate in zonele vecine cu masivul etnolingvistic ucrainean si in prelungirea acestuia, sint cele
mai vechi din tara.33

III. Drepturile minoritatilor


Prevederile tratatelor internationale , regionale si normele nationale apara cu fermitate
principiile nedescriminarii si egalitatii in fata legii. Ele prevad ca discriminarea pe motive rasiale
sau etnice violeaza drepturile omului, incalca principiile morale fundamentale si impiedica
interactiunea sociala pozitiva, precum si buna functionare a institutiilor publice. Organismele si
tribunalele internationale, regionale si interne au declarat clar ca prevederile referitoare la
nediscriminari se aplica nu numai drepturilor civile si politice, ci si celor economice, sociale si
culturale.
Standardele internationale si regionale interzic majoritatea formelor de discriminare
directa si indirecta. Discriminarea directa apare atunci cand ,,o persoana este tratata,din cauza
originii ei rasiale sau etnice, mai putin favorabil decat a fost tratata sau ar fi tratata alta persoana,
aflata intr-o situatie comparabila”. Discriminarea indirecta exista atunci cand ,,o prevedere, un
criteriu sau o practica aparent neutra creaza persoanelor de o anumita origine rasiala sau etnica
un dezavantaj in comparatie cu alte persoane, cu exceptia cazului in care acea prevedere,acea
practica sau acel criteriu sunt justificate obiectiv printr-un scop legitim si mijloace de realizare a
acelui scop sunt adecvate si necesare”.34

31
http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/minoritati/turci.htm
32
http://www.divers.ro/ucrainieni_ro
33
http://www.enciclopedia-dacica.ro/webring/minoritati/ucrainieni.htm
34
http://www.e-referate.ro/referate/Drepturile_Minoritatilor2005-04-18.html

12
Preocuparea pentru drepturile minoritatilor nationale si-a facut aparitia la inceputul
secolului XX si s-a concretizat, dupa Primul razboi mondial, prin tratatele incheiate intre Puterile
aliate si asociate (SUA, Regatul Unit al Marii Britanii, Franta, Italia si Japonia) cu statele invinse
ori care s-au ales cu teritoriile reintegrate si cu minoritati in aceste teritorii. Astfel, pana in 1934
cadrul reglementarilor in materie de minoritati nationale era dat de: tratatele de pace incheiate in
cadrul Conferintei de Pace de la Paris cu Austria, Ungaria, Bulgaria, Turcia; tratatele speciale
numite Tratatele minoritatilor incheiate de asemenea in cadrul Conferintei de Pace de la Paris cu
Polonia, Grecia, Cehoslovacia, Iugoslavia si Romania; Declaratiile cu privire la minoritati in fata
Consiliului Societatii Natiunilor ale statelor Albania, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania;
conventiile bilaterale incheiate intre state.
Protectia minoritatilor nationale prin intermediul tratatelor separate a fost numita sistemul
protectiei selective. Mecanismul prin care au fost impuse in mod diferentiat obligatii in sarcina
statelor a fost mentinut si in cadrul Societatii Natiunilor. Transferul competentelor de control
catre Societatea Natiunilor s-a facut prin clauzele inserate in tratatele de pace semnate intre
Puterile Aliate si Asociate si statele vizate.
Carta ONU si alte acte ce au urmat, inclusiv Declaratia Universala a Drepturilor Omului
din 10.12.1948, instituie un sistem universal de protectie a drepturilor omului, iar drepturile
minoritatilor nationale sunt abordate dintr-o perspectiva generala a egalitatii in drepturi fara
deosebire de rasa, sex, limba, religie, origine nationala, etc. Tot la 10.12.1948 a fost adoptata si
Rezolutia nr. 217 C (III) “Destinul minoritatilor”.
Unul din tratatele cele mai importante cu caracter universal, Pactul International cu
privire la Drepturile Civile si Politice, adoptat la 16.12.1966 (in vigoare din 23.03.1976), prevede
in art. 27: “In acele state in care exista minoritati etnice, religioase sau lingvistice, persoanele
apartinand acestor minoritati nu pot fi lipsite de dreptul de a avea, in comun cu ceilalti membri ai
grupului lor, propria viata culturala, de a profesa si de a practica propria religie sau de a folosi
propria lor limba”.35
La nivel european actul de referinta il constituie Conventia Europeana pentru Apararea
Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, iar toate celelalte tratate regionale in materie
de protectie a drepturilor omului se raporteaza la ea. Conventia se inscrie in aceleasi coordonate

35
Mihaela Ignat, “Romania si minoritatile”, Editura Pro Europa, Targu- Mures, 1997, pag. 70

13
stabilite in documentele anterioare si garanteaza protectia drepturilor persoanelor apartinand
minoritatilor nationale in sistemul general de aparare a drepturilor omului.
Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, adoptata in 10.11.1994 de catre
Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, deschisa semnarii la 01.02.1995 si intrata in vigoare
din 01.02.1998, chiar in art. 1, constata ca “protectia minoritatilor nationale si a drepturilor si
libertatilor persoanelor apartinand acestora face parte integranta din protectia internationala a
drepturilor omului si, ca atare, constituie domeniu de cooperare internationala”.36

1. Principiul non-discriminarii
Obligatiile statelor ce rezulta din principiul ne-discriminarii au caracter negativ. Statele
sunt obligate sa nu adopte masuri de limitare nejustificata a drepturilor persoanelor apartinand
minoritatilor nationale. In documentele internationale expresia acestui model o reprezinta
prevederile care consacra principiul ne-discriminarii pe criterii de rasa, sex, limba, confesiune,
etc.
Principiul ne-discriminarii capata un sens aparte atunci cand este vorba de protectia
identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale. Masurile adoptate de state pentru
protectia identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale “vor trebui sa fie conforme
principiilor de egalitate si non-discriminarii in privinta celorlalti cetateni ai statului participant in
cauza”37, spune punctul 33 al Documentului Reuniunii de la Copenhaga al Conferintei asupra
dimensiunii umane a C.S.C.E. din 29 iunie 1990.

2. Drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale ce implica obligatii


pozitive pentru state
Actiunile afirmative ale statelor trebuie sa aiba ca singur scop eliminarea inegalitatilor
existente intre persoanele apartinand majoritatii si persoanele apartinand minoritatilor nationale.
Conform art. 12(2) din Recomandarea 1201 privind proiectul Protocolului aditional “masurile
luate cu singurul scop al protejarii grupurilor etnice, al incurajarii dezvoltarii lor corespunzatoare
si al asigurarii conditiilor de a li se acorda drepturi si un tratament egale cu cele ale restului

36
Ibidem, pag. 128
37
Ibidem, pag.75

14
populatiei, in domeniile administrativ, politic, economic, social si cultural si in alte sfere nu vor
fi considerate ca o discriminare”.38
3. Dreptul la propria cultura
“Dimensiunea individuala a culturii este strans legata de cea de grup si de cea universala.
Din punctul de vedere al culturii omul nu poate fi vazut izolat. Determinantul cultural leaga
particularul cu universul si face universalul concret si comun tuturor persoanelor”39. Aceste
constatari ale dr. Ion Diaconu ne releva importanta dimensiunii culturale pentru viata si
implinirea individului si isi gasesc expresia in art. 3(2) din Recomandarea 1201 privind proiectul
Protocolului aditional: “Orice persoana apartinand unei minoritati nationale isi poate exercita
drepturile si se poate bucura de ele in mod individual sau impreuna cu altii”.40
Dreptul la propria cultura presupune recunoasterea ca atare a culturii minoritatii nationale
si garantarea conditiilor pentru manifestarea acestei culturi. J. Donnelly, citat de I. Diaconu,
constata la un moment dat ca, intr-un sens larg, “toate drepturile omului pot fi considerate
culturale, deoarece ele se intemeiaza pe cultura, avand o dimensiune culturala, iar cultura in
sensul ei larg, de “mod de viata”, presupune respectarea celor mai multe din drepturile omului”.
I. Diaconu distingea urmatoarele drepturi “culturale”: dreptul la creativitate culturala, dreptul de
acces la cultura, dreptul de participare la viata culturala, dreptul de participare la progresul
stiintific, dreptul la libertatea expresiei. Am putea nuanta, mentionand dreptul de a practica
traditiile istorice, de a valorifica valorile spirituale si patrimoniul material, etc.41
Trebuie mentionat ca, fiind un “produs” al culturii, individul isi vede intregit sentimentul
demnitatii umane numai atunci cand cultura sa este respectata. Respectul pentru o cultura
inseamna lipsa unei valorizari diferentiate a culturilor in sensul stabilirii unor ierarhii intre
acestea.

4. Dreptul la practicarea propriei religii


Deoarece alegerea confesiunii este un act de vointa libera, individuala si intima prin
natura sa, normele juridice apara drepturile religioase ale persoanelor iar nu ale comunitatilor.
Aceste drepturi pot fi exercitate atat separat cat si in comun cu alte persoane.

38
Mihaela Ignat, op. cit., pag. 118
39
http://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:yvq_OtNAGFAJ:www.ipp.md/download.php%3Ffile%3DcHVibG
40
Mihaela Ignat, op. cit., pag. 116
41
http://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:yvq_OtNAGFAJ:www.ipp.md/download.php%3Ffile%3DcHVibG

15
Practicarea confesiunii, a riturilor si procesiunilor pe care aceasta le presupune, nu trebuie
sa contravina normelor de drept, securitatii nationale, moralei si sanatatii publice.
Art. 8 al Conventiei-cadru pentru protectia minoritatilor nationale stipuleaza ca “Partile
se angajeaza sa recunoasca fiecarei persoane apartinand unei minoritati nationale dreptul de a isi
manifesta religia sau credinta sa si dreptul de a infiinta institutii, organizatii si asociatii
religioase”.42

5. Reprezentarea in institutiile publice a persoanelor apartinand minoritatilor


nationale.
Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a fi reprezentate in institutiile
publice nu este un drept specific si este supus reglementarilor internationale care interzic
discriminarea pe motive de apartenenta nationala in exercitarea dreptului de acces in functiile
publice.
Pactul international cu privire la drepturile civile si politice stipuleaza in art. 25 ca “orice
cetatean are dreptul si posibilitatea, fara nici una din discriminarile la care se refera articolul 2
(inclusiv originea nationala – n.a.) si fara restrictii nerezonabile: (b) de a allege si de a fi ales, in
cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal si egal si cu scrutin secret, asigurand
exprimarea libera a vointei alegatorilor; (c) de a avea acces, in conditii generale de egalitate, la
functiunile publice din tara sa”.43

6. Dreptul la autodeterminare
Importanta dreptului la autodeterminare nu este, nici pe departe, clara. Exista o
acceptiune – larg raspandita dar inexacta ca dreptul la autodeterminare are legatura cu
independenta.
Simultan, tendinta spre autodeterminare etnica- tendinta care include dreptul la secesiune ca
parte inerenta a dreptului la autodeterminare- a amplificat ambiguitatile deja existente ale acestui
drept si i-a adaugat altele.
Dreptul la autodeterminare este corelat cu protectia eficienta a drepturilor omului, dar
cele doua aspect nu trebuie sa fie confundate. Actualul drept international nu recunoaste dreptul

42
Mihaela Ignat, op. cit., pag. 130
43
Mihaela Ignat, op. cit., pag. 70

16
la autodeterminare al minoritatilor, decat in cazul in care o anumita minoritate are un drept
istoric de a fi considerata popor.44
Se mentioneaza in documentele internationale posibilitatea exercitarii unora dintre
drepturi atat individual, cat si „impreuna/in comun cu altii“. Faptul ca unele drepturi ale
persoanelor apartinind minoritatilor nationale (drepturi individuale) se pot „exercita impreuna cu
altii“ exprima mai bine realitatea si nu echivaleaza cu acreditarea/acceptarea notiunii de drepturi
colective pentru minoritati.
Aceasta formula este folosita de majoritatea documentelor internationale relevante. Fostul
raportor special al ONU pentru minoritati, F. Capotorti, arata in acest sens ca aceste prevederi
„nu se refera la grupurile minoritare ca titulari formali ai drepturilor descrise de ele, ci subliniaza
mai degraba necesitatea unui exercitiu colectiv al lor. De aceea, este justificat sa concluzionam
ca o constructie corecta a acestei norme trebuie bazata pe ideea dublului sau efect – protectia
grupului si a membrilor sai individuali“.45
Este de remarcat faptul ca Tratatul de Reforma al UE de la Lisabona introduce o
dispozitie esentiala in Tratatul UE, si anume „Articolul 1 a)“, referitor la valorile Uniunii, care
prevede ca „Uniunea se intemeiaza pe valorile respectarii demnitatii umane, libertatii,
democratiei, egalitatii, statului de drept, precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a
drepturilor persoanelor care apartin minoritatilor“.46
Acest text, odata intrat in vigoare Tratatul de la Lisabona, indica faptul ca, in UE, ceea ce
se accepta ca valoare fundamentala este conceptia drepturilor individuale, care apartin
persoanelor ce fac parte din minoritatile nationale, iar nu conceptia drepturilor colective pentru
minoritati.

44
Monica Vlad, “Dezvoltarea constitutionala si situatia minoritatilor din Romania”, Editura Anco, Comanesti, 2008,
pag. 16
45
http://www.observatorcultural.ro/Drepturi-individuale-vs.-drepturi-colective*articleID_20210-
articles_details.html
46
http://www.observatorcultural.ro/Drepturi-individuale-vs.-drepturi-colective*articleID_20210-
articles_details.html

17
IV. Articole privind minoritatile din Romania
Minoritatea secuiasca protesteaza pentru statutul autonom in Romania
Aproape 300 de primari si consilieri locali din Tinutul Secuiesc - situat la 300 km nord de
Bucuresti - care au participat luna trecuta la o conventie au decis sa acorde limbii maghiare un
statut egal cu cel al limbii oficiale, romana.
Tinutul Secuiesc se intinde in trei judete romanesti - Harghita, Covasna si Mures -
primele doua avand populatie majoritara maghiara. Reprezentantii sunt grupati politic in jurul
Partidului Civic Maghiar. Acestia au declarat ca data de 15 martie - ziua nationala a Ungariei -
va deveni de asemenea ziua oficiala a Tinutului Secuiesc.
In plus, acestia au convenit sa inainteze parlamentului roman o propunere prin care cer
autonomia teritoriala a tinutului secuiesc si cer ca Parlamentul European sa numeasca un
raportor.
Toate deciziile adoptate la conventia secuilor din 13 martie trebuie aprobate de parlament
pentru a deveni legi.
Forumul Civic al Romanilor din cele trei judete a condamnat imediat decizia si a cerut
autoritatilor sa ia o pozitie ferma impotriva acestor „masuri separatiste, revizioniste si
iredentiste”.
Primul ministru Emil Boc a afirmat ca „orice discutie cu privire la oficializarea limbii
maghiare nu are fundament constitutional”, iar constitutia romana „nu se negociaza”.
Secuii sunt cunoscuti din punct de vedere istoric drept luptatori de temut ale caror origini sunt
contestate. Monarhii maghiari i-au trimis in coltul sud-estic al Transilvaniei pentru a o proteja de
otomani. Desi sunt acceptati acum drept maghiari, secuii sunt caracterizati printr-o serie de
diferente culturale mentinute prin izolarea lor montana timp de secole. Cu toate acestea, in
recensamantul din anul 2000 din Romania, doar 150 de persoane s-au declarat secui.47
Guvernul cere Parlamentului sa voteze pana in vara statutul minoritatilor
Proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale din Romania, blocat de aproape
trei ani in Parlament, ar putea fi votat pana in iunie, surse politice declarand pentru Mediafax ca
Guvernul va solicita ca procedurile legislative pentru aprobarea acestuia sa fie finalizate in
urmatoarea sesiune parlamentara.

47
http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/blogreview/2010/04/02/blog-03

18
"Guvernul va cere Parlamentului ca proiectul, sustinut de UDMR, sa fie adoptat cel mai tarziu in
urmatoarea sesiune, pana la sfarsitul lunii iunie", au spus sursele. Statutul minoritatilor a fost
respins de Senat si se afla in dezbaterea Camerei Deputatilor de trei ani.
Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat ca legea minoritatilor a fost inclusa printre
prioritatile Uniunii in Guvern. El a aratat ca UDMR va sustine in mod special ca in legea
minoritatilor, ca si in cea a educatiei, sa fie introduse prevederi privind includerea
reprezentantilor minoritatilor in procesul decizional la nivelul institutiilor publice.48

Minoritatea rroma din Romania, “o amenintare pentru coeziunea sociala a


Europei”49 - Cei mai saraci romi din Europa traiesc in Romania
Minoritatea rroma din Romania este, potrivit estimarilor, cea mai importanta din Europa
dar, in acelasi timp, si cea mai saraca, fiind calificata de UE drept "o amenintare pentru
coeziunea sociala a Europei", relateaza Le Figaro.
Dupa aderarea Romaniei si Bulgariei in 2007, in Uniunea Europeana exista circa zece
milioane de etnici rromi. Pretutindeni indizerabili si persecutati, acestia au devenit, asa cum a
recunoscut si Comisia Europeana, "o amenintare pentru coeziunea sociala a Europei". Cersetoria
organizata, prostitutia si diversele infractiuni, precum furtul din buzunare sau al cardurilor
bancare, au permis retelelor de infractori care ii exploateaza sa prospere. Actiunile acestor retele,
organizate sub forma de clanuri, sunt adesea nepedepsite.
Mai mult sau mai putin asimilati in perioada regimului comunist, rromii din Europa de
Est au fost afectati considerabil de costul social al tranzitiei economice din anii '90. Extinderea
Uniunii Europene a declansat o constientizare la nivel institutional a conditiilor in care traieste
minoritatea rroma. Uniunea Europeana, Banca Mondiala, organizatii neguvernamentale ca
Fundatia Soros au alocat fonduri si au desfasurat campanii de informare in vederea sprijinirii
etnicilor rromi.50

48
http://www.gandul.info/news/guvernul-va-cere-parlamentului-sa-voteze-pana-in-vara-statutul-minoritatilor-
5442537
49
http://www.dimineata.ro/?p=413
50
http://www.gandul.info/flux/cei-mai-saraci-romi-din-europa-traiesc-in-romania-5522513

19
La inceputul anilor 2000, perspectiva aderarii la UE si necesitatea indeplinirii unui
anumit numar de criterii au obligat autoritatile romane sa se preocupe de situatia acestei
minoritati.
Autoritatile de la Bucuresti au creat, spre exemplu, institutii de "mediere" responsabile cu
ameliorarea scolarizarii si a accesului la serviciile de sanatate. Aceste eforturi s-au diminuat
considerabil dupa ce Romania a devenit membru al Uniunii Europene. Potrivit directoarei
asociatiei pentru rromi Romani Criss, Magda Matache, Romania "a adoptat un cadru legislativ
conform asteptarilor Bruxelles-ului. Din pacate, legile nu au fost aplicate". "Reactia foarte lenta a
Bruxelles-ului dupa numeroasele expulzari ale romilor din Italia confirma inertia autoritatilor
romane", adauga ea.
Potrivit „Le Figaro”, cei mai multi romi sunt victime ale discriminarii, ceea ce ii
impiedica sa fie corect educati si asimilati de piata muncii. Aceasta realitate se regaseste si in alte
tari unde exista minoritati rrome: Ungaria, Slovacia sau Cehia, care a fost condamnata in urma
cu doi ani de Curtea Europeana a Drepturilor Omului deoarece a plasat fortat copii rromi in scoli
speciale destinate persoanelor cu handicap mental.
Criza economica mondiala nu favorizeaza integrarea rromilor, iar tensiunile s-au intensificat.
In Cehia, initiativa unui primar care a confiscat anul trecut alocatiile primite de familiile
de rromi cu datorii foate mari a fost salutata de formatiunile de extrema dreapta. In Ungaria,
rromii sunt frecvent victimele unor agresiuni. Rasismul impotriva etniei rrome este alimentat de
partidul Jobbik, care si-a sporit influenta, dupa ce, din iunie 2009, dispune de trei eurodeputati.
Lipsa de toleranta se regaseste si in Romania unde in vara anului trecut mai multe case
apartinand unor rromi au fost distruse sau incendiate in judete populate majoritar de romani de
etnie maghiara.
Potrivit Magdei Matache, aceste atacuri ar fi fost comandate de la Budapesta de catre
Garda ungara, o militie de extrema dreapta, dizolvata oficial vara trecuta.51
Inventarea minoritatii aromane, atentat la interesul national
Patru organizatii – Societatea de Cultura Macedo-Romana, Centrul European de Studii in
Probleme Etnice, Centrul pentru Studierea Romanilor de Pretutindeni si Fundatia Nationala
pentru Romanii de Pretutindeni, au adresat un memoriu public principalelor institutii ale statului,

51
http://www.mediafax.ro/externe/le-figaro-romii-din-romania-sunt-cei-mai-numerosi-din-europa-dar-si-cei-mai-
saraci-5522354/

20
aratand pericolul „inventarii” unei noi minoritati nationale: aromanii. Pana in prezent, memoriul,
care este insotit de punctul de vedere oficial al Academiei Romane, nu a primit niciun raspuns
din partea autoritatilor.
Cel care vrea sa-i transforme pe Aromani in minoritari in tara lor este nimeni altul decat
deputatul PD-L Costica Canacheu, care reclama de ani de zile ca este discriminat de autoritatile
romane. Canacheu isi reneaga originile romanesti si denunta pretinsa politica a Romaniei de
asimilare fortata a aromanilor. Asta dupa ce, in perioada interbelica, familia sa a beneficiat de
ajutor din partea statului roman (improprietarire cu pamant) atunci cand a imigrat si s-a stabilit in
Dobrogea, pe baza nationalitatii romane declarate.
In memoriul adresat autoritatilor se arata ca, prin actiunile sale, Costica Canacheu
afecteaza grav imaginea Romaniei. Si o face invocand false argumente, dar si o istorie fictiva a
romanilor din Balcani. Scenariul imaginat de Canacheu si Comunitatea Aromana din Romania
(CAR), organizatia pe care acesta o conduce, seamana izbitor de mult cu teza poporului
moldovenesc, scornita peste Prut de comunistii lui Vladimir Voronin.
Comunitatea Aromana din Romania incearca de mai multi ani acreditarea ideii ca
aromanii trebuie sa fie declarati minoritate nationala. Cazul ar fi asemanator, spun istoricii, cu
cel al sasilor plecati in Germania sau al evreilor imigrati in Israel, care ar cere in tarile lor, sa
devina minoritari.
In aprilie 2005, adunarea anuala a CAR a votat documentul numit „Vrearea aromanilor”, prin
care se cerea explicit statului roman sa-i recunoasca pe Aromani ca minoritate nationala in
Romania. Actiunile si demersurile CAR indreptate impotriva statului roman au fost publicate in
revista „Armanimea”, sprijinita financiar chiar de Ministerul Culturii si Cultelor.
Lipsa oricarei reactii a autoritatilor romane a dat practic apa la moara demersurilor CAR,
care au trecut dincolo de granitele tarii. Costica Canacheu a facut apel la sensibilitatea
europenilor fata de ceea ce el numeste „discriminarea aromanilor din Romania”. Din 2007 si
pana in prezent, demnitarul roman a trimis nenumarate memorii catre membrii Consiliului
Europei in care arata ca aromanii nu mai pot suporta tratamentul din Romania, iar situatia lor
este critica. Canacheu a reclamat ca recomandarea europeana nr. 1333, privind „limba si cultura
aromana”, nu a fost aplicata niciodata de autoritatile din Romania. In plus, organizatia controlata
de Canacheu a solicitat la Strasbourg, nici mai mult, nici mai putin, decat statutul de participant
in Consiliul Europei.

21
Strategia aleasa de CAR pentru a-si atinge scopurile se bazeaza pe principii psihologice.
Strategia asociaza propagandei politice manifestarile culturale, sustin surse din Academia
Romana. Acestea din urma reusesc sa atraga un mare numar de Aromani, altfel putin receptivi la
mesajul politic al liderilor CAR.
Pentru ca cei mai multi dintre Aromani locuiesc in judetele Constanta si Tulcea,
Dobrogea a devenit zona „strategica” de actiune pentru cei ce vor sa-i transforme pe Aromani in
minoritari. CAR a incercat sa castige de partea sa mass-media dobrogeana, ofensiva mediatica
devenind pentru organizatia controlata de Canacheu, alaturi de reuniunile culturale unde se
difuzeaza in mase mesajul politic, un element tactic de prima importanta. De altfel, cele mai
multe articole care promovau actiunile CAR au fost publicate in ziare din aceasta regiune.
Potrivit Academiei Romane, ceea ce se urmareste nu este informarea, ci influentarea aromanilor,
„prin comunicarea sistematica a unor mesaje simple, dar deformante in acelasi timp”. Statul
roman este somat sa satisfaca solicitarile CAR in numele democratiei, dar organizatia insasi se
manifesta autoritar in colectivitatea aromanilor din Romania, asumandu-si, in mod agresiv, o
reprezentativitate falsa. Dovada sta avalansa de procese intentate de CAR altor organizatii ale
aromanilor care nu sunt de acord cu demersurile sale. Ideea manipularii aromanilor este sustinuta
si de avocatul constantean Ion Hasotti, fratele senatorului liberal Puiu Hasotti, membru important
al acestei comunitati. „Asistam in ultima vreme la terfelirea traditiei si a istoriei aromanilor prin
aceste tentative de a se consititui o minoritate a aromanilor din Romania care, din punctul meu
de vedere, o spun foarte deschis, ar putea sa fie manipulata sau angajata politic, pe criteriul etnic.
Ceea ce este o blasfemie la adresa traditiei, istoriei si a memoriei stramosilor nostri”, ne-a
declarat Ion Hasotti.
CAR a incercat sa dubleze manifestarile traditionale organizate de alte asociatii
aromanesti pentru a le confisca vizibilitatea si a le deturna publicul, acuza Fundatia „Andrei
Saguna”, initiatoarea manifestarii anuale „Congresul perenitatii vlahilor in Balcani”. Totodata,
CAR a lansat atacuri la persoana in presa scrisa, sub semnatura Biroului Executiv al Filialei
Constanta a Comunitatii Aromane din Romania. In plus, CAR a evitat sitematic organizarea unei
consultari populare asupra identitatii aromanilor, dupa criterii metodologice stabilite stiintific,
asa cum au propus mai multi academicieni.
De altfel, pozitia Academiei Romane fata de actiunile Comunitatii Aromane din Romania
a fost extrem de transanta. Academia Romana nu este de acord cu recunoasterea unei ramuri a

22
romanitatii, ca minoritate nationala in Romania. Conform specialistilor in lingvistica de la
Academia Romana, „aromanii nord si sud dunareni sunt romani, cu specificul lor dialectal,
folcloric si etnografic. Asadar, nu exista temei stiintific in baza caruia, pe teritoriul Romaniei,
aromana sa fie considerata limba materna si, prin urmare, populatia care o vorbeste sa invete in
acest dialect”. Cercetatorii in istoria limbii romane si in dialectologie nu accepta caracterizarea
aromanei ca limba diferita de limba romana, ci in mod argumentat o situeaza in cadrul dialectelor
limbii romane. Din punct de vedere istoric, aromanii sunt considerati de lingvistii romani ca fiind
o ramura sudica a poporului roman, despartita de trunchiul principal, aflat pe teritoriul Daciei
istorice, in urma navalirii populatiilor migratoare.
„Cei care vor, azi, sa se constituie intr-o minoritate nationala aromana in interiorul
Romaniei incalca in mod flagrant datele reale ale istoriei si, totodata, valorile noastre morale si
spirituale comune”, se arata intr-un comunicat al Academiei Romane.
Acest punct de vedere este sustinut si de numeroase personalitati de origine aromana, cum ar Ion
Caramitru, presedintele Societatii de Cultura Macedo-Romana. Infiintata in 1878, aceasta
organizatie a contribuit decisiv la sustinerea identitatii si culturii aromanilor in Peninsula
Balcanica, sprijinind material, dar si administrativ organizarea scolilor si a bisericilor romanesti
pentru aromanii din Peninsula Balcanica.52

52
http://ro.altermedia.info/minoritati/inventarea-minoritatii-aromane-atentat-la-interesul-national_16890.html

23
V. Concluzii

Romania este o tara bogata in minoritati nationale. Probabil ca s-ar fi putut face mai
multe pentru a familiariza Europa cu traditiile si cultura acestor minoritati, precum si cu
eforturile depuse de autoritatile romanesti pentru a promova valorile acestei comunitati.
Semnificativ este insa faptul ca procesul de integrare europeana a capatat un ritm mai rapid,
aducand beneficii nu numai initiatorilor, dar si acelor state care s-au aflat mai bine de patru
decenii in intunericul dictaturii comuniste.53
In Romania, si in societatile post- comuniste in general, conflictele etnice au caracter
categoric. Ca polarizare fundamentala a acestor societati, aceste conflicte contin un potential
autodistructiv care pune sub semnul indoielii orice solutie teoretica posibila.
Avem de-a face cu identitati incompatibile, care trebuie sa traiasca impreuna si sa
impartaseasca o ordine politica edificata pe judecati de valoare comune. Dar tocmai aceasta
incompatibilitate a identitatilor este aspectul insolvabil al situatiei, care contine potentialul de
conflict.

53
Lucian Nastasa, Levente Salat, „Relatii interetnice in Romania postcomunista”, Editura Fundatia CRDE, Cluj-
Napoca, 2000, pag. 96

24
Bibliografie
Vasile Ciobanu , SorinRadu, „Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul
XX”, Editura Universitatii "L.Blaga", Sibiu, 2006
Mihaela Ignat, “Romania si minoritatile”, Editura Pro Europa, Targu- Mures, 1997
Lucian Nastasa, Levente Salat, „Relatii interetnice in Romania postcomunista”, Editura
Fundatia CRDE, Cluj-Napoca, 2000
Monica Vlad, “Dezvoltarea constitutionala si situatia minoritatilor din Romania”, Editura
Anco, Comanesti, 2008
http://www.ipp.md/download.php?file=cHVibGljL2JpYmxpb3RlY2EvMzMvcm8vRHJlcHR
1cmlsZSBtaW5vcml0YXRpbG9yIG5hdGlvbmFsZS1ub3UucGRm
http://www.dri.gov.ro/documents/lege_minoritati_forma_finala_guvern.pdf
http://www.antidiscriminare.ro/etnie/
http://www.ipp.md/download.php?file=cHVibGljL2JpYmxpb3RlY2EvMzMvcm8vRHJlcHR
1cmlsZSBtaW5vcml0YXRpbG9yIG5hdGlvbmFsZS1ub3UucGRm
http://www.solidaritate.info/capcana-cuvintelor.html
http://www.state.gov/r/pa/ei/bgn/35722.htm
http://moldova.go.ro/pagini/minoritati.htm
http://www.divers.ro/albanezi_ro
http://www.poezie.ro/index.php/essay/13920740/Minorit%C4%83%C5%A3ile_na%C5%A3i
onale_din_Rom%C3%A2nia
http://www.divers.ro/armeni_ro
http://www.poezie.ro/index.php/essay/13920740/Minorit%C4%83%C5%A3ile_na%C5%A3i
onale_din_Rom%C3%A2nia
1. http://www.enciclopedia-dacica.ro/invaziile/turanicii/bulgarii.htm
2. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/T%C4%83tari
3. http://www.e-referate.ro/referate/Drepturile_Minoritatilor2005-04-18.html
4. http://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:yvq_OtNAGFAJ:www.ipp.md/download.p
hp%3Ffile%3DcHVibG
5. http://www.observatorcultural.ro/Drepturi-individuale-vs.-drepturi-
colective*articleID_20210-articles_details.html

25
6. http://www.setimes.com/cocoon/setimes/xhtml/ro/features/setimes/blogreview/2010/04/0
2/blog-03
7. http://www.gandul.info/news/guvernul-va-cere-parlamentului-sa-voteze-pana-in-vara-
statutul-minoritatilor-5442537
8. http://www.dimineata.ro/?p=413
9. http://www.mediafax.ro/externe/le-figaro-romii-din-romania-sunt-cei-mai-numerosi-din-
europa-dar-si-cei-mai-saraci-5522354/
10. http://ro.altermedia.info/minoritati/inventarea-minoritatii-aromane-atentat-la-interesul-
national_16890.html

26

S-ar putea să vă placă și