Facultatea de Sociologie și Asistență Socială

Universitatea din București

LUCRARE DE LICENȚĂ

Student: Ursu Elena-Daniela

Coord. Științific: Prof. Dr. Lambru Mihaela

2020
 Facultatea de Sociologie și Asistență Socială
Universitatea din București

Percepția locuitorilor din

comuna Modelu Județul
Călărași asupra cetățenilor de
etnie romă

București

Iunie 2020

1
 DECLARAŢIE

Subsemnatul/a Ursu Elena Daniela absolvent/ă al Facultăţii de Sociologie şi

Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti, declar că lucrarea de licență/disertație
este elaborată doar de mine, pe baza efortului personal de cercetare şi redactare. În
cadrul lucrării precizez sursa tuturor ideilor, datelor şi formulărilor care nu îmi aparţin,
conform normelor de citare a surselor. Declar că toate afirmaţiile din lucrare referitoare la
datele şi informaţiile analizate, la metodele prin care acestea au fost obţinute şi la sursele
din care le-am obţinut sunt adevărate. Înţeleg că falsificarea datelor şi a informaţiilor
analizate în lucrare constituie fraudă şi este sancţionată prin exmatriculare. Înţeleg că
atât susţinerea publică a unei teze elaborate de altcineva, cât şi inserarea în lucrarea
proprie a unor formulări, date sau idei elaborate de altcineva (mai mult de 10 cuvinte
consecutive) fără a preciza explicit sursa acestora conform normelor de citare, chiar
dacă formulările din text sunt modificate, combinate cu idei proprii sau traduse din altă
limbă, constituie plagiat şi sunt sancţionate prin exmatriculare.

Data: Semnătura:
17/06/2020

Verificat originalitatea conţinutului lucrării

Îndrumător lucrare Prof. Dr. Lambru Mihaela

Data Semnătura

17/06/2020 .....................................
Diagrama relațiilor:

Grafic de distribuție:

3
Rezumat

Cercetarea actuală are ca și scop analiza percepției locuitorilor comunei Modelu

Județul Călărași asupra imaginii locuitorilor de etnie romă din comunitate. De asemenea se
regăsește analiza celor mai frecvente stereotipuri etnice și principalele motive ale
discriminării romilor. Identitatea socială joacă un rol important în crearea percepției asupra
imaginii celuilalt, pe de altă parte, percepția poate fi influențată de rolul individului, contextul
social și imaginea pe care oamenii o au din copilărie cu privire la etnia respectivă, pentru
cerectarea actuală cu precădere etnia romă.

ÎNTREBAREA DE CERCETARE : Care este percepția locuitorilor din comuna

Modelu Județ Călărași cu privire la imaginea locuitorilor de etnie romă din comunitate?

Cuvinte cheie: Rom, discriminare, etnie, stereotip, prejudecată.

Cuprins
Capitolul I ............................................................................................................................................... 6
1. Introducere .......................................................................................................................................... 6
1.1 Limitele cercetarii .......................................................................................................................... 7
Capitolul II .............................................................................................................................................. 8
2. Discriminarea – abordare teoretică .................................................................................................. 8
2.2 Prejudecăţile – aspecte conceptuale şi forme de manifestare ........................................................ 9
2.3 Teoria indentității sociale ca factor al contrucției perspectivei proprii ........................................ 12
2.4 Motive ale discriminarii .............................................................................................................. 14
2.5 Scurtă istorie a romilor................................................................................................................. 15
Capitolul III........................................................................................................................................... 18
3. Metodologie ................................................................................................................................... 18
Capitolul IV .......................................................................................................................................... 19
4.Analiza si interpretarea datelor ....................................................................................................... 19
Imaginea creată în copilărie .......................................................................................................... 19

Fă-ti curat, la tine în cameră e ca la țigani .................................................................................... 21

Nu toți prietenii mei îi suportă ...................................................................................................... 22

Discriminăm pentru că așa fac toți ................................................................................................ 23

Le place opulența, chiar dacă mulți nu sunt angajați .................................................................... 23

Țiganu-i țigan și în ziua de Paște ....................................................................................................... 24

Nu sunt toți la fel, cum nici noi nu suntem ................................................................................... 25

Țigănește trăiești ........................................................................................................................... 26

Să se joace cu cine vrea................................................................................................................. 27

M-am prefacut că nu văd ................................................................................................................... 28

Eram spălăcită pentru ei ................................................................................................................ 29

Aș vrea să fim și noi uniți ca ei ..................................................................................................... 30

Capitolul V ............................................................................................................................................ 31
Conlcuzii ............................................................................................................................................ 31
Bibliografie .......................................................................................................................................... 35
Anexe .................................................................................................................................................... 37
Ghid de interviu ................................................................................................................................. 37

5
 Capitolul I

1. Introducere
Discriminarea romilor a reprezentat o problemă socială încă din timpul robiei,
etnicitatea romă a fost dezbătută încă de la apariția primelor popoare în spațiul românesc în
secolul al XIV-lea. Se vorbește despre minoritatea romă din România ca fiind o clasă
inferioară majorității ne-rome. Imaginea prezentată per ansamblu a comunităților de
romi(Rughiniş, C. 2007.p.9 ) este una defavorabilă pentru aceștia, de cele mai multe ori
romilor le este atribuită cerșetoria, furtul, clanurile și numărul mare de copii.

România se confruntă cu lipsa încurajării diversității etnice și culturale, astfel

majoritarii vor perpetua stereoripuri și prejudecăți cu privire la minoritățile etnice din țară.
Imaginea socială negativă a romilor se resimtee în viețile acestora îmbrăcând diverse forme
de discriminare, marginalizarea și excludere.

De asemenea, s-a format tendința oamenilor de a accepta și de a-și asuma

stereotipurile și prejudecățile între diferite grupuri sociale, care aduce cu sine fapte și atitudini
discriminatorii. De când romii încep să coexiste cu alte populații, această minoritate a fost
asociată cu imagini sociale negative și a fost supusă multor discriminări și discursurilor, fapt
care există în zilele noastre cu regularitate. Adesea comportamentul discriminatoriu este
preluat din copilărie, de cele mai multe ori părinții folosesc prejudecăți sub forma unor
mustrări pentru copii, de exemplu ”Fă-ți curat, e ca la țigani la tine în cameră!”

Denumirea etnică de „rom” este rar folosită în spațiul românesc, majoritatea

oamenilor se referă la această minoritate folosind etnonimul de „țigan”. Venind în sprijinul
acestora, în România există implementări politice și legislative care apără drepturile romilor
încurajând minoritatea la prosperitate social-econimică.

Întrebările de la care pornește cercetarea sunt:

Care sunt motivele discriminării romilor?

Care sunt stereotipurile cele mai cunoscute despre romi?

Care este imaginea creată în copilărie cu privire la etnia romă?

 Care este percepția locuitorilor din comuna Modelu Județ Călărași cu privire la
imaginea locuitorilor de etnie romă din comunitate?

1.1 Limitele cercetarii

Limitele cercetării au fost impuse de teama înregistrării audio, mulți dintre cei
intervievați au fost vizibil reticenți la ideea de a fi înregistrați desi le-am justificat
confidentialitatea și faptul că vor ramen anonimi fară a fi divulgate date cu caracter personal.
Pe de alta parte un alt factor care a influențat limitarea cercetării a fost vârstă respondentilor,
am specificat mai sus faptul că nu am putut lua contact cu persoane cu vârstă mai mare de 55
de ani pentru a nu fi expuși riscurilor.

Cei mai mulți respondenti au avut vârste cuprinse în categoria 18-32 de ani, fiind cei
mai deschiși acordării interviului.

Pentru o buna înțelegere a datelor am apelat de asemenea la primăria comunei

Modelu, pentru a fi pusa în legătură directa cu informații exacte despre numărul locuitorilor
de etnie roma. O alta problema întâmpinată a fost aceea că mulți locuitori de etnie roma au
ales să nu își mai autodeclare etnia la ultimul recensământ în anul 2011.

7
 Capitolul II

2. Discriminarea – abordare teoretică

În sociologie, termenul de „discriminare” este definit astfel: „tratare inegală a
indivizilor sau grupurilor în raport cu unele trăsături categorice cum ar fi apartenența
etnică,rasială,religioasă sau de clasă. În mod obișnuit,termenul este folosit pentru a descrie
acțiunea unei majorități dominante în raport cu o minoritate dominantă și implică un
prejudiciu adus unei persoane sau unui grup. (L. Vlăsceanu, C. Zamfir. 1998) Așadar
discriminarea îmbraca mai multe forme: Discriminare etnică, rasială, religioasă sau de clasă.

Problema discriminării etnice în spațiul românesc reprezintă o problemă actuală

datorită lipsei de implicare a majorității care consideră minoritățile ca fiind inferioare lor,
perpetuarea discriminării cu ajutorul componentelor acesteia, mai exact stereotipurile și
prejudecățile reprezintă de fapt principala cauză a acestui comportament.

Adesea, disccriminarea poate fi greu de identificat deoarece aceasta poate fi de două

feluri, vizibilă și mai puțin vizibiă, astfel:

• Discriminarea poate fi: directă sau indirectă.

Discriminarea directă reprezintă tratarea mai puțin favorabilă a unei persoane care
aparține unei anumite etnii pe motivul apartenenței sale la acea etnie, comparativ cu tratarea
unei persoane de alte etnii în situații, contexte similare. De exemplu discriminarea în școli,
clasele din învățământul primar și gimnazial exclusiv pentru copii de etnie romă, pe modelul
segregării etnice. Acest tip de discriminare este ușor de identificat și de surprins.

Discriminarea indirectă este reprezentată de aplicarea unor practici sau prevederi

care la prima vedere par a fi neutre și naturale care în final generează și afectează indivizi
care aprțîn etniei rome.( L. Grünberg, 2008)

Vorbind despre discriminare, se identifică și discrimnarea pozitivă care generează

reacții și acțiuni favorbile grupului etnic respectiv. Pentru romi, discriminarea pozitivă poate
fi reprezentă de locurile speciale la diferite forme de învățământ special pentru cei de etnie
roma. De exemplu locurile bugetare ale facultăților pentru viitorii studenți de etnie romă.

Discriminarea indirectă este o formă de discriminare greu de identificat la prima

vedere. Deși anumite practici, reguli sau politici sunt aparent corecte și neutre, ele pot
ascunde tratemente diferite și nedrepte pentru persoane aparținând diferitelor cateogrii sociale
și pot atenta la drepturile acestora.

2.2 Prejudecăţile – aspecte conceptuale şi forme de manifestare

Discriminarea etniei rome are la bază stereotipuri și prejudecăţi despre romi,
comunitatea romă fiind adesea considerată marginală, tradiţională şi dificil de integrat. (R.
Josep, 2014)

Diferențele sunt tratate ca fiind intolerate pentru grupurile etnice majoritare.

Limba romani este principalul mod de diferențiere a romilor și cel mai puțin tolerat, pe lângă
culoarea pielii și a părului. Deși limba romani nu mai este la fel de știută de către romi ca
acum 15 ani, limba încă se păstrează ca și element cultural în comunităție rome.

Leyens(2001) menționează că prejudecățile corespund credințelor cognitive,

afectelor și comportamentelor discriminatorii față de membrii unui grup din cauza
apartenenței lor la acest grup.

Oamnenii tind să creadă anumite lucruri despre ceea ce este diferit, prejudecata
în definiție reprezintă setul de păreri care nu coincid cu realitatea. Prejudecata este influențată
la rânndul ei de stereotipuri.

Marger(2011) delimitează patru caracteristici ale prejudecăților, adică:

a) sunt gânduri categorice sau generalizate; indivizii sunt judecați

considerând apartenența lor la grup și nu atributele personale; odată ce grupul este
cunoscut, caracteristicile lor comportamentale sunt deduse;
b) sunt inflexibile; individul dezvoltă atașamente emoționale la anumite
credințe și nu renunță la ele atunci când se confruntă cu dovezi contradictorii;
c) sunt de obicei negative;
d) se bazează pe greșeli sau imagini de grup inadecvate (stereotipuri),
deoarece alcătuiesc conținutul principal al prejudecăților etnice

9
 Astfel, autorul ilustrează faptul că un anumit individ va fi catalogat ca fiind la fel
ca ceilalți a carui grup aprține deoarece exită tendința ca oamenii să generalizeze, atribuind
anumite valori și comportamente tuturor indivizilor din categoria respectivă, fără a se ține
cont de caracteristicile proprii ale respectivului individ. Pentru a susține cele spuse exemplific
cu sitații pe care majoritarii neromi le consideră ca fiind adevărate: Toți țiganii sunt hoți! în
sensul negativ, de asemenea un exemplu pozitiv este: Toți țiganii sunt uniți!

Pe de altă parte, indivizii continuă să-și susțină propria credință generalizată cu

privire la situația romilor chiar și în momentul în care i se poate dovedi contradictoriul. De
asemenea prejudecățile se bazează pe imagini de grup negative, stereotipuri pentru că în
esență acestea alcătuiesc prejudecățile etnice.

Capozza și Volpato(1996) susțin că stereotipul este componenta lor cognitivă.

Deseori, prejudecățile se referă la sentimente negative asociate unei anumite persoane sau
grup (Ruscher, 2001).

O definiţie foarte bună pentru stereotipul etnic a fost formulată de către G. Allport
(1956): Stereotipul etnic reprezintă antipatia fonfată de o generalizare falsă şi inflexibilă.
Antipatia poate fi exprimată, poate fi direcţionată către un grup per ansamblu sau către un
individ, din cauza apartenenței la acel grup.

Fiske(1988), Hogg și Vaughan(2010) enumeră principalele caracteristici ale

stereotipurilor iluustrate de cele mai multe dintre studiile de psihologie socială la un secol
după apariția conceptului și folosirea acestuia. Ei aduc în discuție cinci caracteristici ale
stereotipurilor:

a) stereotipurile sunt imagini simplificate ale membrilor unui grup, bazat

cel mai adesea pe diferențele clar vizibile dintre grupuri (de exemplu, aspectul fizic),
adesea fiind peiorativ atunci când este aplicat pe grupul extern;
b) stereotipurile sunt scurtături cognitive care permit impresii rapide
despre oameni, prin care grupurile mari le descriu folosind caracteristici mici; de
asemenea, stereotipurile servesc pentru a da un sens unor relații particulare între
grupuri;
c) stereotipurile sunt stabile din cauza funcției lor de adaptare cognitivă,
iar ceea ce vedem când observăm schimbarea lor este rezultatul adaptării la marile
schimbări economice, politice sau sociale; cu toate acestea, stereotipurile unui grup
 pot varia de la a context la altul, deoarece acestea sunt selectate pentru a se potrivi
cerințelor situaționale și obiectivelor proprii și motivelor persoanei care le folosește;
d) stereotipurile sunt dobândite, unele dintre ele la o vârstă fragedă, iar
altele se intensifică în copilărie;
e) stereotipurile devin mai bine definite și mai ostile atunci când apar
tensiuni și conflicte sociale între grupuri și când sunt extrem de dificil de schimbat. (
Fiske.1988, H. Vaughan. 2010)

Stereotipurile sunt perpetuate în familie, încă de la o vârstă fragedă, copii sunt

supuși mustrărilor părintești sub forma unor pilde care au la bază stereotipuri negative cu
privire la romi, de exemplu zicala pe care 1 din 3 părinți români a spus-o copilului cel puțin o
dată in copilărie: Dacă nu stai cuminte vine țiganul și te fură. În momentul socializării
primare și secundare, copilul are tendinta de a reproduce cuvinte și actiuni vazute in familie,
acasă. Astfel dacă unul dintre părinți va tinde să discrimineze sau să aducă prejudecăți despre
romi, copilul, viitor adolescent v-a da dovadă de aceleași comportamente și credințe fondate
pe generalizări.

Multe dintre stereotipuri sunt perpetuate, acestea fiind transmise din generație în
generație, încercarea de a le elimina fiind imposibilă. Pentru mulți dintre indivizi aceste
stereotipuri sunt asumate, ele devenind în final valori după care aceștia ajung să se ghideze.
Pe de altă parte indivizii sunt dispuși să generalizeze și să aducă însușiri negative tuturor
celor care aparțin unui anumit grup, în urma unor întamplări negative cu unul dintre romi, de
exemplu.

Stereotipurile sunt perpetuate inclusiv în cadrul grupurilor, pentru a se integra într-

un anumit grup, indivizii se supun majorității însușindu-și credințele, valorile și acțiunile
celorlalți. De exemplu, un adolescent care aspiră la un anumit grup de prieteni va tinde să
discrimineze și să stereotipizeze etnia roma pentru a fi acceptat de cei din grup și pentru a se
integra, chiar dacă acesta nu prezenta comportament discriminatoriu înainte de a atenta la
grupul respectiv.

J. Duckitt(1992) apud. Laura Surdu(2010) propune un model de explicare a

funcționării stereotipului de tipul:

Credinţe Atitudine Intenţii Comportament

Stereotipizate Stereotipă Comportamentale Discriminatoriu

11
 Așadar comportamentul discriminatoriu are ca prim factor credințele
stereotipizate care duc la atitudini stereotipice după care la intenții comportamentale de
discriminare și in final la discriminarea propriu-zisă.

Stereotipurile și prejudecățile sunt create de regulă de persoane cu personalități

puternice și aplicate persoanelor cu personalitati slabe care nu pot controla modul în care
ceilalți îi percep și nu le pot schimba percepțiile.

De asemenea sunt atât de adânc înrădăcinate în cultura românească încât de multe

ori ele nu sunt percepute ca atare, dar ca un fapt obișnuit. Multe dintre rejudecăți și
stereotipuri căpătând în timp valori de proverbe si zicale populare.

2.3 Teoria indentității sociale ca factor al contrucției perspectivei proprii

Poziţia unui individ în clasamentul social şi experienţa pe care acesta a dobândit-o
pe parcursul vieții contribuie la evidențierea identităţii de sine a individului. Identitatea
se constituie ca rezultat al interacţiunii cu ceilalţi, treptat cu cei apropiaţi (în timpul
socializării) şi mai apoi cu persoane care apartin unor grupuri sociale diferite. Individul are o
serie de identităţi (personale şi sociale) pe care şi le transpune în mod diferit, în funcţie de
contextul social.(Goffman, 1963).

Astfel indivizii acționează în diferite moduri atunci când contextul social se schimbă,
acesta construindu-și identitatea socială pe baza interacțiunilor cu cei din jur, în funcție de
contact și caracteristicile celorlalți acesta se manifestă la un moment dat.

Identitatea sociala face referire la identitatea unui individ ca parte a unui grup.
Aceasta identitate ne-o însușim ca parte a grupului căruia aparținem, împărțindu-l cu ceilalați
membrii ai grupului. Teoria identității sociale a fost adusă în discuție de către Henri Tajfel
şi John Turner în 1979 intr-unul din studiile lor despre psiho-sociologie. La baza acestei
teorii stau trei componente centrale:

• Categorizarea
• Identificarea
 • Comparatia

Indivizii tind să categorizeze oamenii pentru a diminua dificultatea de a înțelege un

anumit fapt în context social. De exemplu, este ușor să spunem despre un rom că este la fel că
ceilalți romi deoarece îi însușim caracteristicile generale ale grupului astfel părerea despre
respectivul rom fiind ușor de conturat.

Identificarea ajută la fixarea unui individ într-un grup căruia după caracteristicile
generale se identifică cu grupul respectiv. Identficarea socială este un factor cheie în
construcția identității sociale și a stimei de sine. Astfel este demonstrat faptul că oamenii sunt
ceea ce sunt membrii familiei, prietenii și persoanele mai depărtate acestora din grupul cărora
aparțin. Diferențierea „in-grup” și „out-grup” este de fapt diferența dintre „aceștia” și
„ceilalți”, aici fiind clară linia trasată între neromi și romi.

Ultima componentă a teoriei, comparația a fost demonstrată de către psiho-

sociologi printr-un experiment, aceștia au constat faptul că oamenii aduc erori în favoarea
grupului din care fac parte atunci când compara grupurile. Tajfel şi Turner au venit cu un
răspuns în ajutorul înțelegerii acestui fapt. Aceștia au concretizat faptul că apatinatorii unui
grup își compară grupul cu altul pentru a-și aduce însușiri pozitive pentru a-și demonstra
superioritatea, în cazul de față romii fiind inferiori majorității.

Există de asemenea o altă legătură în maximizarea șanselor de a-și arăta

superioritatea, de exemplu tendința grupului care compară de a alege indicatori care sunt
favorabili pentru respecivii membrii ai grupului. Pentru cercetarea de față este relevant
următorul exemplu. Neromii majoritari din România, anume românii tind să compare
categoria românilor cu cea a romilor din punct de vedere estetic, fizic și anume culoarea
pielii. „Noi suntem albi față de ei”. Astfel romii fiindu-le miximizata șansa de a căștiga în
comparțiile făcute datorită faptului că au tenul mai închis la culoare.

Identitatea socială reprezintă un factor cheie în crearea propriei percepții asupra

romilor, în cazul de față, prin faptul că apartenență grupului din care fac parte îi definesc din
punctul de vedere a majorității, considerate superioare în România.

13
 2.4 Motive ale discriminarii
În istorie, se vorbește despre romi care au fost înobiți în spațiul românesc de
astăzi. Zicala românească: Te îneci ca țiganul la mal are rădăcini istorice. În periada robiei,
romii care fugeau de la casele boierilor pe care îi slujeau erau prinși. Acestora li se promitea
libertatea cu condiția de a ajunge la mal. Erau băgați în apă, li se legau lanțuri de picioare iar
când ajungeau aproape de mal erau trași înapoi în apă și înecați. Tot în perioada robiei, romii
erau modul de divertisment al nobililor, aceștia erau bufoni sau cântăreți, de aceea astăzi se
spune: Țiganul s-a născut lăutar.

Indicii pe care se bazează stigmatizarea romilor pot fi educația și venitul. De cele

mai multe ori, romii sunt discriminați și marginalizați din cauza stării materiale precare pe
care o au, a lipsei de educație și diferențelor fizice existente între aceștia și ceilalți.

Într-un studiu făcut de Diana Cozaciu(2016), aceasta afirmă faptul că principalul

factor discriminatoriu este limba vorbită de romi, limba romani.

Barometrul incluziunii romilor, realizat în 2007 vine cu date despre identificarea

romilor și motive ale discriminării, majoritarii identifică romii prin culoare (23%), aspect,
fizionomie (17%) şi comportament (13%), în timp ce romii se recunosc între ei mai degrabă
printr-o serie de criterii culturale – limba vorbită (40%), limbaj, accent, vocabular (34%) şi
aspectul vestimentar (29%). (Rughiniş, C. 2007.p.9 )

Diferențele vizibile aduc adesea stereotipizări care duc la comportament

discriminatoriu. Romii însă nu își cunosc drepturile și nu au la cunoștință faptul că își pot
apară etnia cu ajuorul legii și a implementărilor la nivel național și nu numai.

Principalul factor discriminatoriu cu privire la romi este nivelul scăzut de educaţie

pe care îl au romii comparativ cu majoritarii.Așadar 48% dintre familiile nerome au copii cu
vârstă între 0–6 ani care nu merg la creşă sau grădiniţă, comparativ cu 80% dintre familiile de
romi din România care se regăsesc în același impas. În cazul copiilor cu vârstă între 7–11 ani,
19% nu benefiziaza de educație la şcoală primara în cazul romilor, faţă de 2% în cazul
subiecţilor neromi. Pentru copiii pe din ciclul gimnazial 39% nu merg la şcoală în cazul
familiilor rome, respectiv 9% în cazul neromilor. (Rughiniş, C. 2007.p.70 )
 De cele mai multe ori, romii au pregătire scoalara primară, cea postliceală și
universitară se regăsesc rar în situația de față. În același studiu citat mai sus se regăsesc date
cu privire la numărul de copii pe care femeile de etnie romă îi nasc, nivelul de educație care
este în strânsă legătură cu numărul copiilor, ocupația și veniturile.

2.5 Scurtă istorie a romilor

Romii au intrat în spațiul românesc în timpul domniei Voievodului Dan I, în anul
1385, prima atestare a acestora a fost în contextul robirii, aceștia au intrat ca și robi ai
voievodului și a Bisericii de la nord de Dunăre. Din această perspectivă se delimitează două
dimensiuni socio-etnice, și anume vechimea romilor în spațiul românesc și statutul pe care
aceștia l-au avut. Vremurile de atunci nu permiteau toleranta, în timpul pandemiei cu care se
confruntau aceștia, pentru țărani „dincolo” de granita satului era ceva greu de atins sau
imaginat. Statutul de nomazi al romilor din perioada respectivă i-a trimis pe aceștia din punct
de vedere social în zona marginalizării și a intoleranței. Caracteristica acestora de nomazi se
păstrează inclusiv în zilele noastre.

Astăzi în România există vechea zicala din popor „a te muta ca țiganul cu cortul”
ceea ce înseamnă schimbarea locuinței sau denotă caracterul dinamic al unei persoane.
Perpetuarea acestor aspecte este vizibilă și în faptul că se crede despre romi că se trag din
neam de lăutari. Acest stereotip are rădăcini istorice tot din perioada robiei romilor care erau
sclavi sau se ocupau de divertismentul boierilor.

Nomadismul din acea perioadă era privit că o amenințare pentru localnici dat
fiind contextul social în care romii au intrat în spațiul romănesc, pe de altă parte a fost un
subiect explicit și o preocupare socială continuă care a dus la ideea de eradicare, fiind
considerat o caracteritica a timpului pentru acel popor. Marginalizarea și discriminarea
acestui popor datează deci de secole, acesta amplificandu-se odată cu trecerea timpului, după
perioada medievală s-a luat ca și model a comunităților de romi sedentari, care se ocupau cu
agricultura,care nu erau vorbitori de limba romani, cei care au asimilat tradiții și obiceiurile
localnicilor. (M. Kogălniceanu, 1900 în F. Manole 2012)

Cele mai frecvente caracteristici atribuite romilor nomazi erau: „hoţia, răspândirea
molimelor”(V.A. Urechia, 1891 în F. Manole 2012) . Caracteristicile menționate se regăsesc
și astăzi în percepția multor români, intoleranța acestei etnii datează de foarte mult, cu toate

15
că Romania a trecut prin multe etape de dezvoltare socio-economică multe aspecte din istorie
afectează și astăzi viețile multor romi.

Odată cu trecerea timpului romii au fost dezrobiți, aceștia putând să-și

întemeieze familii, suferința produsă la nivel etnic pentru acest popor a fost greu de imaginat
datorită perioadelor prin care au trecut, multe dintre tradițiile romilor datează din acea
perioada, unele dintre acestea fiind create pentru a se apară de discriminare și marginalizare.
Vârstă frageda la care romii își căsătoresc copii, aceștia fiind minori 11-16 ani, datează din
perioada robiei romilor, adesea abuzate de boieri femeile tinere alegeau să se căsătorească de
la o vârstă frageda pentru a se apară de cei care îi dețineau.

În timpul perioadei comuniste, conform unui studiu derulat de Gelu Duminică

și Marian Preda în 2016 cu privire la situația romilor din perioada 1766-2016 și a percepției
cu privire la aceștia, este regăsit faptul că după instaurarea comunismului în Romania, mai
mulți romi au primit funcții în scaunul statului și alte beneficii din partea acestuia. Aceste
schimbări au dus așa cum este menționat la dispersarea unor intoleranțe, la nomadismul
romilor care nu mai trăiau în șatre cutreierând orașele.

În România astăzi vorbim despre țigani și țigani romanizați ca fiind două entități
diferite, etnonimele rom și tigan deși în principiu vorbesc despre etnia romă, populația din
România este sceptică la a vorbi despre romi ca fiind țigani și invers.

Analizând cercetarea citată mai sus cu privire la definițiile din dicționarele

românești a cuvintelor rom/țigan am ajuns la concluzia că denumirea de „rom” este potrivita
pentru a identifica etnia iar „tigan” pentru silul de viață.

„Guvernul României, a înfiinţat structuri administrative care are în vedere

problema romilor. Oficiul pentru Problemele romilor, parte componentă din structura
Departamentului pentru Relaţîi Interetnice a fost înființat după care sub motivaţia „asigurării
cadrului legal necesar continuării aplicării strategiei guvernamentale pentru îmbunătăţirea
situaţiei romilor, etnie minoritară care se confruntă cu unele probleme socioeconomice,
precum și pentru aplicarea reglementărilor europene în materie de minorităţi, în cadrul
procesului de aderare a României la Uniunea Europeană”, Agenţia Naţională pentru Romi a
fost înfiinţată prin legea nr. 7 din 28 februarie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă
a Guvernului nr. 78/2004. În baza acestui act normativ, prin Hotărârea Guvernului României
nr. 1.703/2004, a fost reglementată organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru
Romi, aceasta având în principal următoarele atribuţii:

a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea politicilor sociale,

strategiilor şi programelor destinate minorităţii romilor;
b) funcţia de administrare a fondurilor bugetare pentru elaborarea
programelor de dezvoltare a comunităţii de romi;
c) funcţia de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român,
reprezentarea pe plan intern şi extern la toate evenimentele legate de domeniul
specific de activitate;
d) funcţia de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul
aplicării reglementărilor din domeniul său de activitate.”(G.Duminică, M. Preda,
2012)

Agenția Națională pentru Romi elaborează politica și strategia Guvernului în

domeniul respectării, promovării și afirmării drepturilor minoritățîi romilor.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000, aprobată cu modificări şi completări

prin legea nr. 48/2002, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare în
România ”prin discriminare înţelegându-se orice deosebire, excludere, restricţie sau
preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri,
gen, orientare sexuală, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectarea HIV ori
apartenenţa la o categorie defavorizată care are că scop sau efect restrângerea ori înlăturarea
recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţîi de egalitate, a drepturilor omului şi a
libertăţilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic,
social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.”(OG.137/2000)

A fost adoptată Hotărârea Guvernului României nr. 1.194 din 27 noiembrie

2001, prin care a fost reglementată organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru
Combaterea Discriminării, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, juridică,
în subordinea Guvernului, având scopul de a integra principiul egalităţii între cetăţeni,
prevăzut în Constituţia României.

17
 Capitolul III

3. Metodologie
Întrebarea de cercetare:

Care este percepția locuitorilor din comuna Modelu Județ Călărași cu privire la
locuitorii de etnie romă din comunitate?

Obiective generale:

• Analiza percepției locuitorilor din comuna Modelu Județ Călărași cu

privire la imaginea locuitorilor de etnie romă din comunitate.

Obiective specifice:

• Analiza imaginii create în copilărie cu privire la imaginea etniei rome

a respondentilor.
• Analiza motivelor discriminării etniei rome.
• Analiza stereotipurilor cele mai cunoscute despre romi.

Metodă și instrument de cercetare

• Voi folosi ancheta sociologica bazată pe interviu. Ca și intrument de cercetare

voi folosi interviul cu o de întrebări prestabilite, ghidul de interviu va cuprinde 21 de
întrebări.

Eșantionarea:

• Va avea loc în comuna Modelu din Județul Călărași, voi intervieva un

număr de 12 localnici din mai multe zone a comunei. Voi intervieva localnicii din
categoria de vârstă 18-55 pentru a evita contactul cu persoane din categoria de
vârstă 55-70 pentru a nu exista pericole care le vizează sănătatea din cauza
situației actuale. Voi împarți comuna în mai multe subgrupe care au în vecinătate
gospodării cu locuitori de etnie romă și fară.
 Capitolul IV

4.Analiza si interpretarea datelor

În actuala cercetare am folosit ca și instrument interviul, am aplicat un set de întrebări

mai multor locuitori ai comunei Modelu,județul Călărași cu privire la percepția asupra
locuitorilor de etnie roma din comunitate. Am ales să delimitez comuna Modelu în mai multe
zone de aplicare al interviului pentru a cerceta percepția în funcție de etnia romă din
proximitate.

Astfel comuna Modelu în cercetarea mea va fi împărțită în Zona 1, zona de intrare a

comunei, unde numărul de gospodarii în care trăiesc persoane de etnie romă este foarte mic,
zona 2 adică zona centrala unde se regăsesc câteva gospodării locuite de persoane de etnie
romă și zona 3, zona de periferie unde se regăsesc cele mai multe familii de romi din comuna
Modelu.

Interviurile au fost în număr de 12, respectiv 3 interviuri pentru fiecare dintre zone,
am întâmpinat dificultăți în aplicarea interviului deoarece actuala situație cu care ne
confruntăm nu mi-a permis contactul direct cu persoanele intervievate. Am eșantionat
populația prin intermediul platformei Facebook, unde am întrebat diferiți locuitori ai celor 3
zone dacă sunt dispuși să îmi răspundă unui interviu.

Imaginea creată în copilărie

Pentru cei mai mulți dintre respondenti, definirea imaginii romilor în copilărie a fost
construită în jurul prejudecăților etnice. Imaginea negativă este bine concentrată pe
elementele ce țin de comportamentul romilor în cazul respondenților din zona 1, unde
numărul familiilor de romi este foarte scăzut.

C, 23 de ani a relatat faptul că mama acesteia era împotriva oricărui contact cu copii
de etnie roma pe diferite motive : îmi spunea mereu să stau departe de ei, dacă iei păduchi,

19
dacă iți dau vreo boală, să nu te atingi de ei. (C,23 de ani) Pentru respondenta perioada
socializării primare și secundare a fost în proximitatea copiilor de etnie română. Faptul că
părinții pun bariere în copilărie cu privire la contactele cu ceilalți copii, pot afecta
socializarea propiului copil, acesta ajungând să se ghideze după premise total greșite, că și în
cazul respondentei intervievate.

Mult timp am crezut că daca îi ating mă inegresc și eu, așa eram de îndoctrinată de
ceea ce spunea mama, mereu urla la mine când se uita pe strada să mă caute. (C,23 de ani)

Pentru zona 3 a comunei, O. 39 de ani, în copilărie mama acesteia a încurajat orice

prietenie a femeii inclusiv cu copii de etnie roma, cu toate că diferențele culturale și
educaționale erau vizibile aceasta povestește faptul că desi a avut de suferit din punct de
vedere al igeniei copiilor romi cu care se juca, mama acesteia nu a avut o problema în a o lasă
să se joace în continuare cu copii din vecinătate.

Teama părinților de a le permite copiilor să interacționeze cu orice copil indiferent de

caracteristicile pe care părinții le consideră ca fiind generale pentru toată populația respectivă,
este greu observată de cele mai multe ori reticenta înțelegerii nevoii de apartenență la grupuri
de referință a copiilor de etnie roma împiedică integrarea acestora în parametrii normali la
viață socială și individ dintr-o societate anume.

În conformitate cu ultima zona, și anume cea centrala, răspunsurile intervievaților au

fost atât pro și contra etniei rome, majoritatea părinților persoanelor intervievate din cele 3
zone ale comunei au avut părerile împărțite, cele mai frecvente caracterizări în timpul
copilăriei le-am structurat int-un tabel. (Tabelul nr1) Adesea romii erau văzuți că fiind: „hoți,
cerșetori, needucați, violenți,murdari, trăiau din ajutorul social, negrii,sălbatici” Pe lângă
caracterizările negative, exista și caracteristici povitive interpretate de familiile
respondentilor, precum: „familiști,săritori,uniti,paroliști și iubitori.”

Tabel nr.1 Imaginea creata in copilarie despre romi

Indicatori Zona 1 Zona 2 Zona 3

Murdari ✓ ✓ 
Hoți ✓  
Needucați ✓ − 
Sălbatici ✓ − −
 Traiau din ✓ ✓ ✓
ajutorul statului
Cerșetori ✓ − 
Violenți ✓  
Colorați(culo ✓ ✓ ✓
area pielii)
Numarul ✓ ✓ ✓
mare de copii

Raportandu-mă la teoria pe care se bazează actuala cercetare, teoria învățării sociale a

lui Albert Bandura(1977) are la baza modelele pe care individul le are că și reper, acesta
susține că, comportamentul social nu este inăscut ci învățat, cu ajutorul mai multor
mecanisme, ceea ce se aplica în cazul de fata este imitarea, copilul tinde să imite ce vede în
familie și să repete cuvintele auzite, de asemenea.

Fă-ti curat, la tine în cameră e ca la țigani

În copilărie, toți copii sunt mustrați, unii mai mult alții mai puțin, pentru părinții
români adesea mustrările sunt comparative cu alți copii sau în cazul de față cu etnia romă,
majoritatea respondenților au povestit că în copilărie și nu numai părinții îi mustrau apelând
la etnia romă.

Printre cele mai des folosite mustrări folosite de părinții respondenților din comuna
Modelu se regăsesc următoarele:

• La tine în cameră e ca la țigani

• De ce vorbești așa, ești tigan?
• Te muți de colo colo ca țiganul cu cortul
• Vorbești ca la ușa cortului
• Termină cu țigăniile astea
• Dacă nu stai cuminte vine țiganul și te fură/bagă în sac

Cele menționate mai sus, sunt concluzionate din relatările intervievaților, astfel
fiecare părinte român va mustra copilul apelând la prejudecați despre etnia romă. Majoritatea

21
prejudecăților folosite în dojenirea copilului au caracter comparativ, acestea aducând în prim
plan prejudecăți etnice cu privire la minoritatea romă.

„A fi țigan” reprezintă un comportament dizerabil pentru mulți atât prin felul de a fii
cât și prin limbaj cât și generalizări despre caracteristică însușită romilor, anume hoția. Cei
mai mulți dintre respondenți au afirmat că: uneori chiar și eu spun lucruri de genul : ești
tigan? Cred că spunem lucrurile astea pentru că ne-am obișnuit să le auzim mereu și
ajungem să le spunem la rândul nostru. B. 34 de ani

Perpetuarea prejudecăților rămâne de asemenea una dintre cele mai mari probleme ale
discriminării romilor, încă din perioada copilăriei, copiii, viitori adulți sunt expuși la
discriminări inderecte, conștiente sau inconștiente de către părinții acestora, transmițându-le
și acestora care prin învățarea socială vor tinde să facă aceleași discriminări etnice că și
părinții.

Compararea reprezintă un concept al identității sociale, prin care un individ sau un

grup compară grupul de apartenență cu altul pentru a-și valida superioritatea față de ceilalți.

Nu toți prietenii mei îi suportă

Cu toate că apartenența la un grup poate ridica așteptări atât din partea individului cât
și a celorlalți din grup, de cele mai multe ori, prietenii au păreri diferite și acest lucru îi
reprezintă din punct de vedere individual. În cercurile de prieteni ai respondenților există
persoane care nu tolerează etnia romă din multe motive aparent justificabile pentru aceștia.

Pe de alta parte, există posibilitatea ca membrii grupului să influențeze sau să se lase

influențați de părerile celorlalți, chiar și de acțiunile lor.

La întrebarea legată de părerea celorlalți prieteni cu privire la un posibil prieten de

etnie romă, majoritatea au răspuns negativ. Aceștia au răspuns că mulți dintre prietenii lor ar
fi reticenți cu privire la o posibilă prietenie cu o persoană de etnie romă din diferite motive
care variază de la nu îi suportă pur și simplu (Ș. 21) de ani până la sunt inferiori din punctul
lor de vedere. P 23 de ani.

În cadrul acestei întrebări unul dintre respondenți mi-au mărturisit că iubita sa este de
etnie romă, a spus că nu a simțit niciodată teama de a fi respins de ceilalți din cauza faptului
că a ales să se apropie de etnia romă. Sincer să fiu, iubita mea e de etnie roma, e țigancă, și
nu o spun în nume de rău, părinții mei o iubesc foarte mult și părinții ei pe mine. V.22 de ani.

Discriminăm pentru că așa fac toți

La întrebarea la care am cerut respondenților să definească termenul de discriminare,
cei mai mulți dintre respondenti, și anume cei cu vârstă de până la 26 de ani au definit
discriminarea ajutandu-se de mici caracteristici ale acestui concept, anume: înjosire,
batjocora, bullying, defăimare și violență. Pentru cei încadrați la categoria de vârstă 30-55
definirea conceptului a fost una scurtă, poziționată în jurul unei tratări diferite din cauza mai
multor motive.

Pentru întrebarea cu privire la motivele discriminării etniei rome, mai mult de

jumătate dintre răspunsuri au fost concentrate în sfera motivelor abstracte, de exemplu: Cred
că discriminam etnia romă de cele mai multe ori pentru că sunt diferiți.(E. 25 de ani.)

Alte răspunsuri au fost pe motiv lingvistic, al tradițiilor, datorită culturii, din cauza
lipsei de educație, culoarea pielii. Un alt motiv care susține faptul că discriminare se învață
este acela că majoritatea oamenilor discriminează etnia romă, astfel discriminarea devenind
un model preluat din societate.

Respondenții consideră că oamenii discriminează într-o foarte mare măsură, toți

subiecții sunt de părere că orice om a discriminat cel puțin o dată, chiar dacă doar s-au gândit
fară să și ajungă la comportament discriminatoriu.

Astfel, influența de grup poate schimba de cele mai multe ori percepția celoralti față
de un eveniment, grup, cultură sau etnie într-un anumit context social.

Le place opulența, chiar dacă mulți nu sunt angajați

Pentru a centraliza răspunsurile întrebării cu privire la caracteristica cel mai puțin
tolerată am ales să aleg cele mai repetate 5 caracteristici menționate de către respondenți.
Pentru locuitorii comunei Modelu cel mai puțin tolerată caracteristică este limba vorbită de
etnia romă și anume limba romani: Niciodată nu stiu despre ce vorbesc când ești în preajma
lor, uneori am impresia că vorbesc despre mine, mă frustrează chestia asta..” R. 24 de ani

23
 Cel mai des întâlnit răspuns pe lângă limba romani, a fost culoarea pielii, din cele
relaltate de către intervievați oamenii au primul contact direct cu o persoana prin înfățișare :
ce e diferit ne sperie mereu, ne creează discomfort. A. 52 de ani.

O alta caracteristica foarte puțin tolerată este lipsa de educație, cei mai mulți
respondenți au spus că integrarea etniei rome și toleranta lor vine odată cu gradul de educație.
În viziunea respondentilor cu cât educația crește cu atât toleranța, integrarea și venitul crește.

Daca ar fi puțin mai educați nu ar mai face cate 5 copii, e greu să îi crești în zilele
nastre. O 39 de ani

Faptul că își căsătoresc copii de mici, opulența de care mulți se folosesc pentru a-și
crea imaginea socială și nu în cele din urmă comportamentul sunt celelalte caracteristici puțin
tolerante despre care respondentii mi-au vorbit.

Țiganu-i țigan și în ziua de Paște

Caracterizările auzite de către respondenti din alte surse se aseamănă cu imaginea
multora creata în copilărie despre romi, am întâlnit și aici de asemenea caracterizări care
pornesc de la stereotipuri etnice și prejudecați.

În social media respondentii au spus că cele mai des întâlnite caracterizări ale romilor
implicau starea materiala nejustificabila a multor cunoscuți etnici. Îi văd pe diferite pagini
cum își etalează aurul, banii, mașinile și tot ce mai dețin, din ce au făcut ei atâta avere? M.
23 de ani.

Actuala situație cu care se confrunta Romania și nu numai, cu privire la virusul

Covid19 a stârnit multă ură în rândul cetățenilor care au blamat întoarcerile masive în tara a
multor romani și romi plecați în alte tari ale Europei. Au venit acasă fară să declare, de la
cerșit, cu tot cu copii cu tot ce aveau acolo, de ce s-au întors? S-au întors doar hoții,
cerșetorii și femeile ușoare, au venit că hoții fară să spună nimic. L. 46 de ani

Conform teoriei „țapului ispășitor” indivizii tind să caute un vinovat în situații de

criză pentru a nu simți sentimentul de vinovăție și pentru a nu își asuma întâmplările.

Pe de alta parte cel mai des întâlnit răspuns a fost legat de lipsa lor de educație. Sunt
analfabeți majoritatea, nu din cauza lor, bineînțeles, așa e la ei, cu mai putina scoală, dar ar
trebui să se ia masuri că în alte tari, daca nu merge copilul la scoală să fie tras la
răspundere unul dintre părinți. Nu e normal ce se întâmplă. E. 25 de ani.

Printre respondenti s-a numărat o învățătoare din comuna Modelu care mi-a vorbit
despre cum școlile sunt segregate de cele mai multe ori pe criteriu etnic. Aceasta ne-a relatat
cum unii copii de etnie roma se străduiesc să învețe și să acumuleze calificative bune, desi
sunt conștienți că în curând vor renunță la scoală.

Părinții nu își dau interesul, cu toate că am în clasa 4 copii de etnie roma și restul
sunt români, copii ăștia chiar vor să vină la scoală și se vede că le place. P. 24 de ani

Lipsa educației se datorează multora dintre tradițiile romilor, deși abandonul scolar în
rândul romilor nu mai are aceeași cifră ca și în trecut, aceasta încă constituie o problemă
uriașă. Implicarea profesorilor nu schimbă nimic în viirorul copilului de etnie romă care vrea
să meargă în continuare la scoală. Aceeași profesoara mi-a povestit că a încercat să vorbească
cu unii dintre părinți despre notele bune ale copilului desi aceștia nu au vrut să audă despre o
posibilă continuare a școlii. Spun că mai mult 8 clase nu le trebuie, chiar și așa e destul. P.
24 de ani.

Nu sunt toți la fel, cum nici noi nu suntem

În cadrul acestei întrebări mulți dintre respondenti au amintit de stereotipuri și
prejudecați etnice de tipul: „toți sunt hoți,cerșesc,stau pe banii statului,fac mulți copii.” Am
ales să centralizez răspunsurile într-un tabel nr..2 (Vezi Anexe)

Pe de alta parte au existat și răspunsuri care au venit în sprijinul etniei rome, tinerii
mai degrabă au fost mai deschiși în a raspunde cu lucruri pozitive decât cei trecuți de vârstă
35 de ani.

Același respondent de care am amintit mai sus, V, mi-a spus că iubita lui de etnie
romă este unul dintre exemplele care vin să destrame prejudecățile formate în jurul etniei
rome. Acesta este de părere că tot ce se spune sunt doar prostii, pe de altă parte acesta aduce
în discuție și generalizarea în masă la care etnia romă este supusă nu toți sunt la fel, de
asemenea, povestește despre familia iubitei de etnie romă care nu au adus în discuție
căsătoria, pe de altă parte, educația fetei rome este la un nivel superior, e la facultate. Pe de

25
altă parte, V, amintește că familia iubitei nu a încurajat cerșetoria sau actele din zona
respectivă.

Astfel adevărurile după care mulți se ghidează sunt iamginile negative care se
întâlnesc în toate spatiile sociale, media, grupul de prieteni, familie și comunitate.

Țigănește trăiești
Diferențele etnonimelor rom și tigan pentru respondenti țin de comportament, la fel că
și în titlul subcapitolului, pentru mulți „tigan ești atunci când te comporți într-un anumit
mod.” Subiecții au amintit faptul că de multe ori romanii când vor să sublinieze un
comportament urat care iese din normal folosesc sintagma „ te comporți că un tigan/țiganii.”
Așa cum m-am așteptat pentru mulți termenul de rom, vine că o completare a „țiganului
romanizat” care scoate în evidenta ruperea de tradiții și obiceiurile etnice ale romilor.

Pentru O.39 de ani, denumirea de rom o duce cu gândul la o persoană educată cu

anumite caracteristici mă aștept să aibă ceva în cap. Pe de alta parte, printre respondenti, am
întâlnit un polițist care mi-a mărturisit că pentru el nu exista nicio diferență, pentru
repsondent etnia roma este inferioara, plina de criminalitate. Faptul că îi văd și lucrez cu ei
mă face să nu vreau să îi mai întâlnesc, nici nu cred că a existat vreodată termenul de rom.
A. 52 de ani. Pentru respondent contextul social în care a interacționat cu etnia roma l-a
determinat să nu tolereze etnia datorita situațiilor în care a avut contacte cu aceștia.

Astfel un alt factor care influențează crearea percepției sunt rolurile indivizilor cât și
contextul social la care aceștia sunt expuși. Despre romii din vecinătate cei din Zona 1 au o
părere imparțială datorita numărului aprope inexistent al acestora, cei din zona 2, zona
centrala au mărturisit că romii din vecinătate sunt: oameni muncitori, familiști și la locul lor.

Cei din zona 3, unde sunt cele mai multe familii de romi, respondentii au mărturisit că
vecinii de etnie romă au multe defecte, cei mai mulți se comporta urat dar cu toate acestea au
învățat să se adapteze comunității, renunțând la multe dintre comportamentele deviante. Cei
mai mulți vorbesc urat, își lasă copii să umble dezbracați prin sat, sunt gălăgioși dar sunt
familiști, nu renunță niciodată la familie, de când stau aici nu am auzit pe nimeni să fi plecat
de acasă. L. 46 de ani . Așa cum sunt, ne-am obișnuit cu ei, sunt oameni de treaba până la
urma, nu fura. O. 39 de ani
 Să se joace cu cine vrea
După cum spuneam mai sus pe parcursul analizei, comportamentul discriminatoriu
este învățat prin învățarea sociala, teorie care are la baza repetării comportamentului de un
anumit fel prin imitare, pentru respondentii cărora li s-a permis contactul cu copii de etnie
roma în copilărie, ideea de a-și lasă copii la rândul lor în proximitatea copiilor de etnie roma
este o acțiune binevenita.

Pe de alta parte, pentru respondentii cărora familia le-a creat o imagine negativa în
copilărie despre romi, o posibila prietenie intre copii lor și copii de etnie roma este permisa
dar nu acceptata.

Respondentul A, 52 de ani, mi-a explicat că și-a lașat copilul să se joace cu alti copii
de etnie roma, dar nu i-a permis să lege prietenii de lunga durata. În exterior, da, dar nu mult
timp, și nu la mine în casa, A. 52 de ani

Pentru O.39 de ani, copilul trebuie să lege prietenii cu cine dorește și cu cine are
lucruri în comun, pe mine m-a lașat mama, și eu o las pe cea mica, se înțelege bine cu copii
romi ai vecinilor. O. 39 de ani.

Astfel , viitorii și actualii părinți sunt de părere că apartenență la grupul de prieteni nu

poate fi împiedicată de prejudecați și diferențele etnice dintre copii.

Cât despre o posibila căsătorie a copilului cu o persoana de etnie roma, un singur

respondent a fost de acord. V. 22 de ani, este de părere că dragostea nu tine de etnie, acesta
având alaturi o fata de etnie roma crede că nu vă putea interzice vreodată copilului o posibila
partenera sau partener. Cum nici mie nu mi-a interzis mama sau tata, ar fi culmea că eu să
fac asta. V. 22 de ani

Ceilalți respondenti au răspuns negativ la întrebare, justificând răspunsul prin diferite

motive care fac referire la normal. Nu, categoric, de căsătorit nu, e prea mult, nu aș fi de
acord niciodată. B. 34 de ani

Posibilele prietenii sunt acceptate în final, dar o posibila căsătorie este refuzata
categoric din punctul de vedere al intervievaților. Pe lângă întrebarea din grila de interviu am
simțit nevoia să pun o întrebare ajutătoare pentru a înțelege mai bine de ce prietenia este
binevenita dar căsătoria nu.

- De ce ați fi de acord cu o prietenie dar cu căsătoria, nu?

27
 Răspunsurile întrebării ajutătoare s-au concretizat în jurul aceleași explicații, anume
că prieteniile pot fi de scurtă durată, în final copilul renunțând la persoana de etnie roma, pe
când căsătoria implica totul, afectivitate, inceredere și longevitate.

M-am prefacut că nu văd

Actele de discriminare la care respondentii au fost martori i-a determinat pe
majoritatea să adopte o postura pasiva, ignorând actul și părăsind locul în care s-a petrecut
totul.

Majoritatea întâmplărilor la care au asistat erau asemănătoare, în toate cazurile romii

erau discriminați prin comportament violent, agresare verbala și chiar fizica. Cele mai
frecvente întâmplări la care au asistat respondentii s-au petrecut pe strada, la scoală sau chiar
în unități publice, cum ar fi spitale, judecătorii chiar și primarii.

Mulți dintre aceștia au mărturisit că nu au intervenit de teama să nu fie și ei tintă

discriminării datorate sprijinului acordat romului sau romilor discriminați la momentul
respectiv.

Nu am vrut să mă bag, s-ar fi luat și de mine. Ș. 22 de ani.

Subiecții au recunoscut faptul că de cele mai mutle ori așteptau să intervină altcineva
crezând că așa este mai bine. De cele mai multe ori indivizii adopta postura pasiva în
așteptarea alui individ să intervină, aceasta postura nu produce nicio acțiune în fapt, fiecare
având așteptări de la celalt.

Cât despre cei din jur respondenții au spus că de cele mai multe ori niemni nu a
intervenit direct în aplanarea conflictului. Drept urmare întâmplările degenerând.

Mi-a înapoiat cheile fară să aibă vreo intenție să-mi deșchidă mașină. V. 22 de ani

În ceea ce privește întâmplări în care respondentii au fost ajutați într-un fel sau altul
de către etnia roma, poveștile sunt multe diferind de la un respondent la celalalt.

O.39 de ani a povestit că a fost ajutata de o familie de romi într-un spital din Călărași,
aceasta a spus că a simțit bucuria de a fi ajutata de o familie care se afla în spital alaturi de ea
în salon cu o problema asemănătoare. A primit alimente din partea familiei de romi care avea
unul dintre copii internați pe secția pediatrie.
 V. 22 de ani a povestit cum un tânăr de etnie roma i-a înapoiat cheile mașinii pe care
le scăpase din buzunar, acesta a povestit că nu se așteptă să reacționeze așa repede tânărul
rom, o alta dovada că nu toți sunt hoți, nu s-a gândit nicio secunda să îmi deșchidă mașină
să ia ceva din ea.

Ceilalți respondenti au primit ajutor din partea persoanelor de etnie roma, P.23 de ani
a povestit că a fost ajutata de un băiat de etnie roma când un altul a încercat să o agreseze
fizic pe strada. Cred că se cunoșteau, încercă să traga de mine când a venit băiatul ăla rom
spre mine și i-a zis să mă lase în pace. P. 23 de ani

În ceea ce privește amintirile negative cu privire la etnia roma, poveștile s-au rezumat
la violenta verbala, majoritatea au întâmpinat dificultăți din cauza limbajului folosit de romii
respectivi în încercarea de a-i agresa.

A.52 de ani a povestit despre o persoana de etnie roma pe care a încercat să o ajute cu
o prooblema în urma căruia acesta a rămas fară câteva bunuri. L-am băgat la mine în casa și
el m-a furat, m-am învățat minte că ăștia sunt toți la fel. A. 52 de ani

În urma unei întâmplări cu caracter negativ, indivizii tind să devină reticenți cu privire
la etnia romă. Majoritatea respondentilor au mărturisit că nu și-au schimbat în mare măsură
părerea și comportamentul fata de etnia romă.

Eram spălăcită pentru ei

La întrebarea legata de discriminarea pe criteriu etnic din partea romilor,
respondentele de sex feminin au avut mult mai mult de spus decât bărbații. Acestea au
mărturisit că au fost expuse discriminării etnic de către romi, de cele mai multe ori în timpul
adolescenței.

Mă strigau românco, fluierau după mine. M. 24 de ani

Femeile respondente mi-au mărturisit că de cele mai multe ori au fost agresate verbal
de către romi pe motiv că aveau parul blond și pielea alba, majoritatea cuvintelor folosite de
către romi pentru a discrimina femeile românce erau: spalacito, romanco, blondo, albicioaso,
ingalbenito. Respondentele mi-ai spus că nu au luat niciodată în considerare aceste întâmplări
pentru că erau conștiente că și ei sunt discrimnati la rândul lor de alte etnii.

29
 În ceea ce privește respondentii de sex masculin, doar câțiva au amintit de conflicte cu
etnia roma, în care au fost prinși fară voia lor. Aceștia au spus că majoritatea evenimentelor
erau pe motiv că erau romani și asta îi deranja vizibil pe indivizii de etnie roma.

Țin minte că a venit unul la mine și a început să tipe daca sunt șmecher, că el e tigan.
Ș. 22 de ani.

Testând încrederea în etnia roma, am ales să întreb respondentii daca ar angaja

persoane de etnie roma la o posibila firma a lor. Toți respondentii au fost de acord justificând
prin motivarea și dorință de munca a acestora. Daca competentele îi recomanda, criteriul
etnic nu ar fi o problema pentru aceștia.

Aș vrea să fim și noi uniți ca ei

Am ales să închei interviul cu un exercițiu de imaginație, rugandu-i pe respondenti să
își imagineze că sunt de etnie romă pentru puțin timp în comuna Modelu, având experiență că
etnic roman. Mulți conștientizează gradul mare de discriminare la care er putea fi expuși, cu
toate acestea cei mai mulți au spus că și-ar dori să poate schimba mentalitatea sau ceva în
comportamentul celorlalți romi din comunitate.

Aș vrea să pot să îi schimb măcar puțin, mental vorbind. B. 34 de ani

Aș vrea, aș vrea să fim și noi uniți ca ei. V. 22 de ani

Cu toate acestea, etnia romă rămâne una dintre cea mai predispusa discriminării, în
comuna Modelu, apoape 2% din populație este de etnie romă, conform ultimului recensământ
din 2011 făcut de către Institutul național de statistică, direcția regională de statistică
Călărasi. (I. Vulpe, et all. 2016)
 Capitolul V

Conlcuzii

Actuala cercetare a avut ca și scop centralizarea percepției locuitorilor din comuna

Modelu, județul Călărași cu privire la etnia romă din comunitate. Motivul pentru care am
desfășurat această cercetare pe tema discriminării romilor, a fost datorată apartenenței mele
geografice, trăind în comunitatea din comuna Modelu, am observat de multe ori actele de
discriminare ale cetățenilor, de cele mai multe ori m-am întrebat care sunt motivele pentru
care oamenii îi discriminează pe romi, care este imaginea pe care aceștia o vizualizează când
li se aduce în discuție etnia romă și multe alte întrebări la care mi-am răspuns prin
intermediul cercetării.

Intrebrea de cercetare a fost: Care este percepția locuitorilor din comuna Modelu
Județ Călărași cu privire la locuitorii de etnie romă din comunitate? Pe lângă întrebarea de
cercetare la care am dorit să găsesc răspuns, au fost și alte obiective ale cercetării, anume:
motivele pentru care oamenii discriminează etnia romă, care este imaginea creată de către
familie în copilărie cu privire la această etnie, cele mai frecvente stereotipuri și prejudecați
știute de către locuitorii comunei Modelu.

Folosindu-mă de teorii sociologice precum identitatea sociala(Goffman, 1963),

învățarea socială(A. Bandura, 1977) cât și prin diferite concepte cu trimitere la psihologie
socială am răspuns întrebărilor pe care le-am menționat mai sus în acest capitol. Teoria
identității sociale a fost amintită de către Henri Tajfel şi John Turner în 1979 într-unul din
studiile lor de psiho-sociologie. La baza acestei teorii stau trei concepte: categorizarea,
identificarea și comparația. Prin aceste concepte, indivizii își constriuesc adesea păreri despre
o anumită persoană, un grup sau o etnie în cazul de fată.

Prin comparație, am amintit pe parcusul cercetării cum părinții romani își dojenesc
copii folosind trimiteri la etnia romă. Compararea cu alt grup aduce în prim plan nevoia de
validare a superiorității grupului de apartenență. Toți subiecții intervievați au auzit cel puțin o
dată în copilărie sintagma „Fă-ți curat, e ca la țigani” sau „ Dacă nu stai cuminte vine țiganul
și te fură”

31
 Ca și instrument am folosit interviul deoarece am considerat că o cercetare calitativă
ar fi fost mult mai potrivită deoare ce pe lângă păreri generale voiam să aflu poveștile
respondenților cu privire la minoritatea romă. Am intervievat un număr de 12 indivizi,
clasificați pe cele trei zone în care am secționat comuna Modelu. Zona 1 cu un număr mic de
gospodării ale familiilor de etnie romă, zona de acces a comunei din orașul Călărași. Zona 2,
zona centrală a comunei cu un număr moderat de familii de etnie romă și zona 3, zona de
periferie a comunei modelu, acees spre comuna Roseți, cu cel mai mare număr de locuitori de
etnie romă. Am ales să secționez comuna pentru a asigura un echilibru în ceea ce privește
informația analizată.

Modul în care este prezentată etnia roma în copilărie afectează imaginea pe care
viitorul adult o va avea cu privire la etnia respectivă. Penru mulți dintre locuitorii comunei
Modelu, imaginea pe care o au cu privire la romi a fost creată și întărită cu mult timp în urmă
și anume în perioada socializării primare și secundare. Bazandu-mă pe răspunsurile primite,
am concluzionat imaginea generală a etniei rome, creând un profil al romului din punctul de
vedere al locuitorilor din comună, acesta are următoarele caracteristici negative: Are pielea
închisă la culoare,este violent, cerșește, fură, vorbește urat, trăiește din ajutor social, are mulți
copii, folosește opulența ca și factor de afirmare, se căsătorește de la o vârstă fragedă, nu sunt
educați și școala în cultura lor nu este necesară. De asemenea sunt reticenți atunci când vine
vorba despre o altă etnie, alta față de a lor.

Pe lângă caracteristicile negative, romii din punctul celorlalți de vedere au și calități

bune, ca de exemplu dragostea pentru familie, grija pe care o poartă membrilor din familie și
din comunitatea lor, faptul că vor fi uniți orice s-ar întâmplă sunt elemente care pot schimba
percepția general negativă despre aceștia.

Motivele pentru care sunt discriminați romii sunt cele legate de profilul lor general
după care mulți dintre oameni se ghidează, un alt factor pe care l-am identificat pe parcursul
cercetării este reprezentat de dorința celorlalte etnii de a-și valida superioritatea, cel mai ușor
mod de a-și demonstra că sunt „mai buni” este prin stereotipizare, prejudecați și chiar
discriminarea directă a etniei rome. Un alt element care duce la discriminare este bazat pe
influenta, de cele mai multe ori, respondentii mi-au mărturisit că „așa face toată lumea”, deși
o premisă greșită, apartenența la un grup poate împiedica individul în formarea unei păreri
despre ceva anume.
 Contextele sociale în care oamenii interacționează pot schimba de asemenea percepția
indivizilor despre celalalt, statutul social este un factor cheie în formarea percepției. De
exemplu, în cercetarea de fata am amintit despre o respondentă educatoare care a perceput
copii romi ca pe copii silitori care doresc să-și depășească condiția, pe când respondentul
agent de politie a interacționat în alte contexte cu romii, raportandu-se la caracterul deviant al
romilor din proximitatea să.

Printre cele mai cunoscute prejudecați și stereotipuri despre romi se numără:

• Te îneci că țiganul la mal

• Toți țiganii se muta cu cortul
• Toți țiganii fura
• Toți țiganii sunt lăutari
• Sunt negrii
• Sunt vorbitori de romani
• Cerșesc
• Au mulți copii
• Se căsătoresc devreme

Prejudecați și stereotipuri care cu timpul au devenit zicale chiar proverbe romanești,

multe dintre acestea bazandu-se pe trăiri ale romilor care au trăit în perioada robiei.

Premisa nementionata despre etnonimele rom și tigan mi-a fost confirmata de

asemenea pe parcurusl cercetării, pentru mulți a fi tigan este un stil de viață, un mod delicvent
și deviant de a te comporta în societate pe când rom face referire la etnie.

Pe de alta parte, romii din comunitate pentru locuitorii comunei Modelu, deși
caracterizările au caracter negativ, pentru majoritatea aceștia au devenit parte a comunității.
Majoritatea au amintit faptul că sunt saraci,needucați, în număr mare în gospodarii și vulgari,
dar cu toate acestea locuitorii spun că mulți dintre ei se străduiesc să se integreze, renunțând
la multe tradiții și obiceiuri care îi defineau că și etnie.

Am ales să închei interviul cu un exercițiu de imaginație, în care le-am cerut

persoanelor intervievate să-și imagineze viață de rom în comuna Modelu,în prisma
experienței de etnic roman, mulți au spus că simt teama discriminării, cu toate acestea simțind

33
și dorința de a schimba mentalitatea și obiceiurile cu care mulți romi s-au obișnuit de-a lungul
timpului.

Concluzionând, cercetarea a avut ca și scop culegerea de informații pentru a răspunde

întrebărilor inițiale, consider că cercetarea s-a desfășurat în parametrii normali, atingând
obiectivele propuse, cu ajutorul prelucrării datelor obținute de la persoanele intervievate. Ca
si puncte tari ale cercetării din punctul meu de vedere este partea de analiză și interpretare, cu
toate că am întâmpinat mari dificultăți în culegerea datelor, viitoare teme care pot întări
actuala cercetare cât și celelalte studii regăsite în domeniu, pot fi: analizarea gradului de
discriminare și stigmatizare a romilor din județul Călărași, consider relevant județul
menționat datorită procentului mare al cetățenilor de etnie romă, anume 7,48% din populație
conform ultimului recensământ din 2011 realizat de institutul național de statistică Călărași.
Bibliografie

1. Agenția națională pentru romi.(2007) Vino mai aproape,Incluziunea și

excluziunea romilor în societatea românească de azi. Coord. Rughiniș C. București.
Ed. Human Dynamics.
2. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene, (2016), Al
doilea sondaj privind minoritățile și discriminarea în Uniunea Europeană.Romii –
rezultate selectate. S.n. S.l. [Online] Disponibil pe:
https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/fra-2016-eu-minorities-survey-
roma-selected-findings_ro.pdf [Accesat la data de 13.05.2020]
3. Allport, G. W. (1954). The nature of prejudice. S.n, s.l.
4. Capozza, D., Volpato, C. (1996). Relaţii intergrupuri: perspective
clasice şi contemporane. în Bourhis, R., Leyens, J. (coord.), Stereotipuri,discriminare
şi relaţii intergrupuri. Iaşi: Polirom
5. Cozaciuc,D.(2016) Discriminarea lingvistică a etniei rome.
MERIDIAN CRITIC Nr.1 (Volume 26)
6. Duckitt, J.,(1992) The Social Psychology of Prejudice, Connecticut în
Surdu. L (2010) Mecanismele de construcție și deconstrucție a stigmatizării romilor
din România. CALITATEA VIEŢII, XXI, nr. 1–2, 2010, p. 51–70.
7. Duminică G. Et al. (2016)Studiu exploratoriu cu privire la evoluţia
percepţiilor referitoare la minoritatea romă,pe intervalul de timp 1766 – 2016, în
România.București. S.n.
8. Fiske ST. 1998. Stereotyping, prejudice, and discrimination În
Handbook of Social Psychology, editura DT Gilbert, ST Fiske, G Lindzey, pp. 357–
411. New York: McGraw-Hill
9. Goffman, E.,(1963) Stigma: notes on the management of spoiled
identity, New York. Editura Touchstone Book.
10. Hogg, M., Vaughan, G. (2010). Essentials of Social Psychology. S.n.
S.l.
11. HOTARÂRE Nr. 430 din 25 aprilie 2001 privind aprobarea Strategiei
Guvernului României de îmbunatatire a situatiei romilor [Online] disponibil

35
pe:http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Legislatie/HOTARARI-
DE-GUVERN/HG430-2001.pdf [Accesat la data de 19.04.2020]
12. Kogalniceanu, M. (1990) în Manole. F. Et al.(2012) Rom sau ţigan.
Dilemele unui etnonim în spaţiul românesc. Cluj Napoca. Editura Institutului
pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.
12. Leyens, J. (2001). Prejudice in Society în Smelser, N., Baltes, S. L.
Editura International Encyclopedia of the Social & Behavioral Sciences.
13. Marger, M. (2011). Race and Ethnic Relations: American and Global
Perspectives. Belmont. S.n.
14. Miller, A. (1982). In the eye of the beholder: contemporary issues in
stereotyping. Westport. Editura Praeger.
15. ORDONANȚĂ nr. 137 din 31 august 2000, Publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 166 din 7 martie 2014. [Online] disponibil pe:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/24129 [Accesat la data de 21.04.2020]

16. Societatea de analize feministe.(2008) Discriminarea multiplă în

România. Coord. L. Grumberg, București. S.N.
17. Tajfel, H. (1981). Human Groups and Social Categories. Cambridge
Editura Cambridge: Cambridge University Press
18. Turner M, Fix M, Struyk R. 1991. Opportunities Denied, Opportunities
Diminished: Racial Discrimination in Hiring. Washington, S.n.
19. Vulpe, I et al(2014). Anuarul statistic al județului Călărași 2014.
Coord Dragu. I. Călărași. Editura. Direcția de statistică Călărași ediția 2016.
20. Zamfir, C. & Vlăsceanu, L. (1998) Dicționar de sociologie. București.
Editura Babel
21. Zamfir, E. & Zamfir, C. (1993) Țiganii între ignorare și îngrijorare.
S.L. Editura Alternative.
Anexe

Ghid de interviu
Buna ziua, numele meu este Ursu Elena Daniela, sunt studentă la Facultatea de
Sociologie si Asistență Socială, Universitatea din București în cadrul căreia desfășor actuala
cercetare cu privire la perceția locuitorilor din comuna Modelu, judțul Călărași cu asupra
etniei rome din comunitate.

Vreau să încep prin a vă mulțumi pentru timpul acordat. Vă amintesc că nu există

răspunsuri corecte sau greșite ci răspunsuri care reflectă în totalitate ceea ce considerați
dumneavoastră adevarat. Pe de altă parte vă informez că identitatea dumneavoastră va
rămane anonimă.

1. Vă rog să îmi spuneți ceva despre dumneavoastră, cu ce vă ocupați, ce

vârstă aveți, care sunt hobby-urile dumneavoastră?
2. Îmi puteți povesti cum decurge o zi din viața dumneavoastră?
3. Care este imaginea creată de care familie în copilăria dumneavoastră
despre persoanele de etnie romă?
4. În copilărie, părinții vă mustrau folosind comparații cu etnia romă? Îmi
puteți povesti?
5. Care este părerea prietenilor dumneavoastră cu privire la o posibila
prietenie intre romi și dumneavoastră, făcând parte chiar din grupul respectiv?
6. Definiți-mi vă rog termenul de discriminare?
7. În ce măsură credeți că este discriminată etnia romă?De ce?
8. Care credeți că este cea mai puțin toleranta caracteristica a romilor?
Argumentați răspunsul?
9. Care sunt cele mai des auzite caracterizări ale etniei rome? În presă, în
grupul de colegi de muncă și așa mai departe.
10. Îmi puteți da câteva exemple de adevăruri proprii despre romi?
11. Dați-mi vă rog câteva exemple de diferențe intre rom și țigan.
12. Ce părere aveți despre romii din vecinantate?
13. Dacă aveți copii, le-ați permis să lege prietenii cu alti copii de etnie
roma? Vă rog să-mi motivați răspunsul.

37
 14. Dacă nu aveți copii, în viitor le-ați permite acestora să interacționeze cu
alti copii de etnie roma, să lege prietenii? Argumentați vă rog.
a. Dar să se căsătorească?
15. Ați asistat vreodată la un act direct de discriminare a unei persoane de
etnie roma, violenta fizica sau verbala?
a. Cum ați reacționat?
b. Dar cei din jur?
16. Îmi puteți relata o întâmplare pozitivă în care a fost implicată o
persoană de etnie romă?
17. Aveți amintiri negative cu privire la romi? Îmi puteți spune una dintre
ele?
18. După respectiva/respectivele întâmplări în ce fel v-ați schimbat sau nu
părerea despre etnia romă?
19. Vi s-a întâmplat să fiți discriminat/abuzat de o peroana de etnie roma
pe motiv că aveți o alta etnie? Îmi puteți povesti?
20. Ați fi de acord să angajați la o viitoare firma a dumneavoastră o
persoană de etnie romă? Îmi puteți argumenta răspunsul, vă rog?
21. Făcând un exercițiu de imaginație, gândiți-vă că sunteți de etnie romă
în comuna Modelu, cum credeți că s-ar desfășură viață dumneavoastră având
experiența de etnic român?

Tabel nr.2 Prejudecati si stereotipuri etnice

Stereotipuri si prejudecati
Toti tiganii fura Toti tiganii sunt analfabeti
Tiganul s-a nascut lautar Toti tiganii sunt cersetori
Toti tiganii au un miros specific Traiesc in cort
Sunt lenesi Nu se frig daca pun mana pe ceva
fierbinte