Balaban Iuliana Eugenia

Psihologie

Anul III

Psihologie socială 1

Rasismul populației de etnie romă în România

Prof.univ.dr. Staiculescu Ana Rodica

1
 Cuprins

1. Introducere……………………………………………...3 pag
2. Delimitarea universului cercetarii....................................4 pag
3. Specificarea populației studiate........................................4 - 5 pag
4. Definirea conceptului……………………………………6 - 7 pag
5. Stabilirea tehnicilor de lucru - chestionarul......................7 - 9 pag
6. Concluzie........................................................................... 10 pag
7. Bibliografie........................................................................ 10 pag

2
 Introducere

Am ales această temă deoarece, de-a lungul timpului, am fost martoră la

discriminare împotriva copiilor romi, care au vrut să învețe și să ducă o viață cinstită și normală.

Contrar credințelor populare, sunt și copii romi care vor să termine o școală, să-și
găsească un loc de muncă, să-și intemeieze o familie și să ducă o viată cât de cât normală, fară a
comite nici un fel de infracțiune.

Discriminarea romilor a reprezentat o problemă socială încă din timpul robiei. Se

vorbește despre minoritatea romă din România ca fiind o clasă inferioară majorității ne-rome.
Inaginea prezentată în ansamblu a comunităților de etnie romă, este una defavorabilă pentru
aceștia, în cele mai multe cazuri romilor le este atribuit rolul de cerșetor, furtul, numărul mare de
copii.

Imaginea socială negativă a romilor se simte în viețile acestora îmbrăcând diverse

aspecte, forme de discriminare, excludere și marginalizare.

De asemenea, s-au format steriotipuri și prejudecăți între diferite grupuri socile, care
produc fapte și atitudini discriminatorii. De când romii încep să trăiască cu alte populații, această
minoritate a fost asemănată cu imagini sociale negative și a fost supusă discriminări, fapt care
există în zilele noastre cu regularitate. În general comportamentul discriminator este adoptat încă
din perioada copilăriei, de multe ori părinți utilizează prejudecăți sub aspectul unor mustrări
pentru copii, ca și exemplu : ” Este ca la țigani la tine în cameră!”, ” Dacă nu asculți te dau la
țigani !”

Denumirea de ”rom” este mai rar folosit în România, majoritatea la această minoritate
folosind cuvântul ”țigan”. Venind în ajutorul acestora, în România sunt implementări politice și
legislative care apără drepturile romilor.

Obiectivele proiectului

3
 Obiectivele acestei cercetări este de a defini conceptul, de a afla cauzele discriminării,
factorii care o influențează şi care conduc spre excluderea romilor din cadrul societăți, factorii
care o dezvoltă şi de a descoperi mai multe despre viaţa persoanelor discriminate.

Selectarea surselor de informare:

Pentru elaborarea acestui proiect de cercetare s-au folosit următoarele surse:

– Banton, Michael (1998) – „Discriminarea”, Editura DU Styl, Bucureşti.

– Chelcea. Septimiu(2001) - “Metodologia cercetării sociologice”
– Marginean, Ioan (2000) - “Proiectarea cercetarii sociologice”
– https://ro.wikipedia.org/.

Delimitarea universului cercetarii

Populaţia studiată în acest proiect de cercetare o reprezintă minorităţile etnice, acestea

fiind foarte afectate în Romania şi nu numai, de procesul discriminării.

Definirea unităților de analiza și de inregistrare:

Unitatea de analiză o reprezintă o parte din minorităţile etnice şi anume populaţia de etnie
romă. Însa nu acea populaţie romă care este cel mai mult mediatizată, romi bogaţi, care posedă
case impresionante şi foarte mult aur, ci acei romi a căror condiţie materială este precară, acele
comunităţi de romi care nu au un acoperiş deasupra capului, acei romi cărora nu li se acordă o
şansa pentru o normală sau o viaţa mai bună.

Specificarea populației studiate.

Romi este denumirea unui grup etnic originar din India medievală, majoritatea acestuia
găsindu-se în Europa, cele mai importante grupuri trăind în România, Bulgaria, Macedonia,
Ungaria, Cehia, Slovacia, Spania, Grecia şi Serbia. Importante comunităţi de romi trăiesc de
asemenea şi în America sau în alte colţuri ale lumii. Se presupune că numele de "ţigani", provine
din grecescul "athinganoi - a nu se atinge", numele unei secte din Bizanţ care practica
izolaţionismul, cu care romii au fost confundaţi.

4
 Limba romani conține mai multe dialecte, numărul total estimat de vorbitori fiind de
peste două milioane. Numărul total de persoane de etnie romă este cel puțin de două ori mai
mare, poate chiar de mai mult de două ori, conform unor estimări. Mulți romi sunt vorbitori
nativi ai limbii țării în care trăiesc sau ai unei limbi care amestecă limba romani cu limba țării lor
de rezidență.

O foarte mare parte din romi au trecut prin procese de asimilare, adoptând viața
sedentară, cultura scrisă și limbile și religiile popoarelor lângă sau cu care au trăit.

Datorită modului lor de viață, a culorii pielii, limbii și obiceiurilor diferite, romii au fost,
pentru o vreme îndelungată, obiect de ură și rasială, care a culminat în secolul al XX-lea cu
deportarea și uciderea în masă a unor categorii din rândurile lor în cadrul politicii de genocid a
celui de-al Treilea Reich și a unor regimuri aliate cu acesta.

În urma cercetări pe eșantioane de populații țigănești din întreaga Europă în 1940,

savanții străini, clasifică că predominantă grupa de sânge de tip B, ceea ce încă o dată duce la
ideea că originea țiganilor este străină de Europa, aceștia provenind din cadrul continentului
Asiatic.

Nu se cunoaște exact locul romilor în societatea indiană. O ipoteză este aceea că ei ar fi

facut parte din clanul războinic al rajpuților (casta Kșatriya). În 1192 armatele aliate ale
principilor din Rajput au fost înfrânte în Bătălia de la Tararori, la nord-vest de Delhi. După
înfrângerea suferită în lupta cu Mohamed Ghur, clanul războinic nord-indian Rajput (casta
Kșatrya) ar fi plecat împreună cu familiile spre ținuturile arabe și turce, și apoi în Europa. O altă
teorie ne spune că strămoșii romilor erau locuitorii orașului indian Kannauj, care au părăsit acest
oraș în urma atacurilor lui Mahmoud din Ghazni.

5
 Definirea conceptului

Rasismul este un grup de atitudini care își au sursa în convingerea că diferențele sociale
și culturale se explică prin diferențe biologice și ereditare.
Este procesul de discriminare datorat credințelor și ideologiilor, produse în secolele XIX
și XX de către francezii Jules Soury, Joseph Arthur de Gobineau și Charles Maurras sau de
germanul nazist Alfred Rosenberg, conform cărora rasele omenești pot fi clasificate de la inferior
la superior în baza caracteristicilor biologice fundamental diferite cu care par a fi înzestrate.
Rasismul presupune că oamenii sunt inegali în funcție de etnia căreia îi aparțin sau de
culoarea pielii, adică, mai global, convingerea că popoarele sunt inegale ca atare. Rreprezintă
orice acțiune, practică sau convingere care reflectă o viziune despre lume bazată pe conceptul
rasial, care la rândul lui definește convingerea că oamenii sunt împărțiți în entități biologice
separate și exclusive numite „rase”, și că există o legătură cauzală între caracteristicile fizice cu
care se definește acest concept și personalitatea, capacitatea intelectuală, aptitudinile morale sau
alte caracteristici comportamentale umane, și că anumite rase sunt prin naștere superioare altora.
Rasismul este din punct de vedere al metodologiei psihologice un „esențialism”.
Esențialismul cognitiv este o formă răspândită și vastă de mecanisme de clasare tipice gândirii
umane, care acoperă procesele intelectuale atât ale adulților cât și ale copiilor, pe cele ale
indivizilor din țări avansate socialmente cât și pe acelea ale membrilor triburilor aflate din punct
de vedere social încă în plină preistorie. El se rezumă la tendința spontană și persistentă,
inconștientă și intuitivă, de a reprezenta lucrurile sau persoanele, considerând caracteristicile lor
ca fiind produse de o „esență” care în fapt este fictivă dar care în percepția indivizilor este
proprie categoriei lor.
Din punct de vedere psihologic, se poate spune că rasismul reprezintă o reacție de apărare
a individului, care ia naștere prin teama de ași pierde identitatea, caracterele de rasă proprii, sau
ca reacție a unor elemente deziluzionate, frustrate, care caută să-și justifice așecurile suferite și
descărcarea nemulțumiri propri pe o minoritate, totul fiind suprapus peste un clișee și
prejudecăți, intoleranță, obscurantism religios și ignoranță.
Rasismul se întâlnește peste tot, nu numai la români, chiar și în societățile mult mai
diverse cultural ca a noastră, adică la cei de-i considerăm mai buni decât noi: americani, vest-

6
europeni, vremurile se schimbă mereu societatea evoluează în știință dar uneori nu și în
mentalitate.
Rasismul a existat și va exista mereu pentru că niciodată toți oamenii nu vor putea fi
mulțumiți în totalitate, și nu se pot pune granițe stricte pentru ca națiunile să nu se mai
întâlnească. Trebuie totuși să ne gândim înainte să scoatem un cuvânt greșit de care apoi să ne
pară rău, chiar dacă persoana în cauză e de o altă naționalitate și poate greșește dar trebuie să fim
mereu înțelegători, ceea ce nu se întâmplă prea des de aceea apare rasismul. Nu trebuie să uităm
niciodata că chiar dacă e alb sau negru sau galben e tot un om ca toți ceilalți.
În România, ziua de 21 martie a fost declarată „Ziua împotriva discriminării rasiale" încă
din 1966.
Potrivit directorului de programe al organizației „Salvați Copiii”, George Roman, în
România nu exista discriminare rasială, dar se manifesta în alte forme de discriminare, precum
cea pe criterii etnice, din motive financiare, cea pe baza de gen sau pe orientare sexuala.
Sunt numeroase cazuri de discriminare a copiilor de etnie roma. Au fost cazuri în care
chiar au fost refuzați la înscrierea la grădiniță. De asemenea, s-a constatat ca uneori se
descurajează înscrierea lor la școală.
Forme de discriminare a romilor - excluderea acestei etni, respingerea acestora,
marginalizarea, hărțuirea acestora, tratarea inegal față de celelate persoane.

Stabilirea tehnicilor de lucru – Chestionarul

Chestionarul se dovedește una dintre cele mai utilizate tehnici în științele socioumane.
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 20 de candidați, este alcătuit din 12 întrebări cu mai
multe variante de răspuns, cu următoarele întrebări:

1. Ați auzit de conceptul de “discriminare etnică”?

a) Da; - de 19 ori
b) Nu - 1 dată
c) Nu știu - 0 ori
2. Unde ați auziți despre acest termen?
a) în familie; - de 5 ori

7
 b) de la prieteni - de 3 ori
c) de la școală/facultate - 7 ori
d) din sursele mass-media - 5 ori
3. Cum considerați că îi tratează autoritățile locale pe romi, în comparație cu celalalte etnii?
a) bine - de 6 ori
b) rau - 7 ori
c) la fel – 7 ori
4. Cum vedeți dumneavoastră relațiile dintre romi și ceilalți oamenii?
a) fără probleme - de 8 ori
b) mici neînțelegeri - 8 ori
c) conflicte – 4 ori
5. Sunteţi de acord că toţi oamenii sunt egali în faţa legii?
a) Da; - de 18 ori
b) Nu. – 2 ori
6. Credeți că romii sunt discriminați de cei care trebuie să le asigure serviciile de sănătate?
a) da - de 4 ori
b) nu - 13 ori
c) nu știu – 3 ori
7. Care este părerea dumneavoastră despre etnia romilor din România?
a) Pozitivă; - 17 ori
b) Negativă. – 3 ori
a) nu știu - 0
8. Care consideraţi că sunt reproşurile pe care le aduc românii romilor?
a) Nu muncesc; - 4 ori
b) Fură; - 9 ori
c) Nespălaţi; - 2 ori
d) Needucaţi; - 3 ori
e) Săraci; - 1 dată
f) Cerşetori. – 1 dată
9. Care ar fi reacţia dumneavoastră dacă aţi afla în ziua următoare, că aveţi un vecin nou şi
acela ar fi rom?

8
 a) Foarte bine; - 3 ori
b) Bine; - 4 ori
c) Normal; - 9
d) Nu mi-ar plăcea; - 3 ori
e) Nici una. – 1 dată
10. Ce aţi face dacă aţi avea/aveţi copii la şcoală şi ar avea colegi de bancă sau de clasă romi?
a) reacţie normală; - 5 ori
b) nu mi-ar plăcea; - 6 ori
c) nimic, copii s-ar înţelege; - 4 ori
d) nimic, toţi suntem oameni. – 5 ori
11. Aţi dori ca romii să aibă acelaşi nivel de civilizaţie cu populaţia românească majoritară?
a) Da; - 19 ori
b) Nu; - 0 ori
c) am altă părere. – 1 dată
12. Credeţi că, în timp, situaţia romilor se va schimba în bine sau în rău?
a) În bine; - 3 ori
b) În rău; - 3 ori
c) Situația nu se va schimba; - 12 ori
d) Nu știu. – 2 ori.

9
 Concluzie

În urma aplicării chestionarului, am ajuns la concluzia că mulți romi sunt discriminați din
cauza etniei lor, oamenii îi judecă după aparențe, fară să se obosească să-i cunoască, să vadă cum
sunt cu adevărat, să înțelegă situația lor și nevoile acestora.

De asemenea sunt și romi care comit tot felul de infracțiuni. Dar de cele mai multe ori,
părinții se chinuie sau încearcă să-și crească copiii într-un mod cât mai bun, corect, îi educă,
încearcă să le asigure o viață cât mai normală, dar tot sunt priviți de cele mai multe ori ca niște
intruși de ceilalți membri din societate, așteptându-se mereu ca acei copii să comită vreo
infracțiune sau să iste vreun scandal.

Bibliografie

1. Banton, Michael (1998) – „Discriminarea”, Editura DU Styl, Bucureşti;

2. Chelcea. Septimiu(2001) - “Metodologia cercetării sociologice”;
3. Marginean, Ioan (2000) - “Proiectarea cercetarii sociologice”.
4. https://ro.scribd.com/;
5. https://ro.wikipedia.org/.

10