Rasele Umane

*Conceptul de rasa

Conceptul de rasa provine de la sfarsitul evului mediu, din secolul al

XIV-lea, unde in limba engleza veche, cuvantul desemna apa care curgea printrun jgheab, existent la morile de apa (eng. ras). De aici cele doua sensuri ale
cuvantului englezesc race, atat acela de cursa, intrecere de viteza, cat si cel de
rasa, . Acest ultim sens a pornit de la ideea de descendenta comuna, toti care
curg din acelasi loc, sens care a aparut insa abia in secolul al XVI-lea, prin
preluarea din italiana medievala a sensului de generatie a cuvantului razza.
Din limba engleza sensul de rasa a fost preluat, in modernitate, in biologie.
Principalele trei rase de oameni, sunt considerate a fi: rasa caucaziana (albii),
rasa mongoloida (asiaticii) si rasa negroida (negrii). Unii cercetatori considera ca
ar trebui sa mai luam in considerare inca doua rase umane, este drept de mai
mica amploare ca volum al populatiei, una din ele fiind chiar pe cale de disparitie.
Este vorba de rasele: oceaniana, reprezentata de locuitorii din zona Oceaniei,
care nu sunt nici mongoloizi si nici caucazieni si de amerindieni, adica de vechii
locuitori ai celor doua Americi, care astazi se regasesc cu greu in spatiul lor
originar.

Definiie: Sensul cu care cuvntul ras este folosit este de grup mare de oameni
care se distinge de alte grupuri printr-un ansamblu de trsturi fizice ereditare.
Totui, faptul c oamenii de rase diferite se pot cstori unii cu alii i se pot
reproduce arat c ei aparin aceleiai specii, adic sunt membri ai familiei
umane. Astfel, rasele sunt varieti ale speciei umane
Toi oamenii din prezent aparin aceleiai specii, homo sapiens, i provin dintr-un
strmo comun. ... Diferenele biologice dintre fiinele umane se datoreaz
diferenelor de constituie ereditar i influenei mediului nconjurtor asupra
acestui potenial genetic.
Un grup
internaional de cercettori reunii sub egida UNESCO; citat din lucrarea
Statement on Race, de Ashley Montagu (New York, 1972, ediia a treia), p. 149,
150.
O ras este pur i simplu una dintre gruprile genetice parial izolate n care s-a
divizat specia uman n timpul rspndirii sale geografice primare i dup aceea.
n linii mari, pe fiecare dintre cele cinci mari continente ale pmntului s-a format
cte o ras. ... Omul s-a diversificat genetic pe parcursul acestei perioade a
istoriei, iar noi putem evalua i studia rezultatele acestei diversificri datorit
vestigiilor vechilor rase geografice. Dup cum ne ateptam, diversificarea pare s
aib o strns legtur cu gradul de izolare. ... n momentul formrii raselor pe

continente, cnd, n ntreaga lume, mii de populaii au fost izolate n grupuri

genetice, s-au stabilit deosebirile de distribuie a frecvenei genelor pe care le
vedem n prezent. ... n mod paradoxal, dei fiecare grup de oameni prezint
unele deosebiri exterioare, n spatele acestor diferene exist o asemnare
fundamental (Heredity and Human Life, de H. L. Carson, New York, 1963, p.
151, 154, 162, 163). (Astfel, la nceputul istoriei omenirii, cnd un grup de
persoane se izola de restul populaiei i membrii grupului se cstoreau ntre ei,
descendenii lor aveau anumite trsturi genetice caracteristice.)
Rasa europoid prezint o fa cu trsturi bine conturate, nas ngust,
piele de culoare deschis i, frecvent, culoare deschis a ochilor i a prului.
Teoriile rasiale au fost revizuite n mod corespunztor, iar organizaiile
internaionale au adoptat norma de egalitate absolut a oamenilor indiferent de
ras.
Rasa mongoloid (mai rar, rasa galben) este un termen ntrebuinat n
unele sisteme de clasificare a oamenilor dup tipul fizic. Termenul mongoloid
desemneaz o grup de oameni cu trsturi fizice ntlnite n Asia central i face
referire la grupul etnic al mongolilor. Membrii rasei mongoloide mprtesc
diverse trsturi fizice, cele mai des ntlnite fiind pilozitatea redus, prul negru
i drept, pliuri epicantice care dau ochiului un aspect oblic i caracteristici craniofaciale specifice cum ar fi pomeii obrajilor mai ridicai.
Populaii mari de oameni aparinnd rasei mongoloide se ntlnesc n principal pe
continentul asiatic, n special n prile de nord, est i sud-est. n America,
populaia indigen, surnumit amerindian, mprtete unele trsturi ale rasei
mongoloide, dar este considerat deseori o ras aparte.
Rasa negroid (de asemenea rasa neagr, rasa african, rasa congoid)
este un termen ntrebuinat n unele sisteme de clasificare a oamenilor dup tipul
fizic. Termenul negroid provine din lat. niger, negru, i desemneaz o grup de
oameni cu trsturi fizice ntlnite n Africa Subsaharian. Dei varietatea fizic n
cadrul rasei negroide este mare, cele mai des ntlnite trsturi comune sunt
culoarea nchis a pielii, prul cre cu o structur particular i caracteristicile
cranio-faciale specifice.Populaii mari de oameni aparinnd rasei negroide se
ntlnesc de asemenea i pe continentul american ca urmare a negoului cu
sclavi.
Desi aceasta tipologie a raselor a fost propusa in perimetrul stiintific al
biologiei, trebuie sa spunem ca, atunci cand se refera la oameni, conceptul de
rasa nu este de factura biologica, ci este de fapt un concept social. Aceasta
deoarece, atunci cand vorbim de rasele umane si cand ne raportam totodata la
ele, principalele criterii de diferentiere pe care le utilizam, desi sunt de natura
morfologica, ele nu sunt in realitate biologic semnificative. Cu alte cuvinte,
aceste criterii au o relevanta data doar de modul in care noi le utilizam si le
valorificam din punct de vedere social. Spre exemplu, atunci cand ne raportam la
diversele tipuri de rase luam de fapt in calcul doar cateva criterii: culoarea pielii,
forma si culoarea parului, forma fetei, si intr-o mult mai mica masura alte
caracteristici anatomice (inaltime, lungimea membrelor etc.). Din punct de

vedere biologic aceste criterii de diferentiere nu sunt insa relevante, comparativ

cu altele, care desi sunt mult mai importante, nefiind vizibile, nu ne influenteaza
in raportarea obisnuita la rase. De altfel culoarea pielii, cel mai sensibil criteriu
social, este si cel mai discutabil, culoarea fiind pozitionabila pe un spectru foarte
larg, existand un adevarat continuum de nuante intre alb si negru.

O dovada in plus ca noi ne raportam la rase pe baza unor caracteristici

biologice care sunt valorificate exclusiv social, poate fi data de faptul ca, spre
exemplu, pentru europeni, asiaticii (mongoloizii) sunt mai bine vazuti, mai tolerati
relational decat negroizii, pentru motivul ca sunt considerati mai asemanatori
noua, fiind albi si nu negri. Din punct de vedere biologic si implicit genetic,
lucrurile nu stau deloc asa. In realitate, negrii sunt mult mai asemanatori cu rasa
caucaziana, ei despartindu-se in procesul evolutiei umane din acelasi trunchi
destul de recent, comparativ cu mongoloizii de care ne desparte o perioada de
evolutie separata cu mult mai mare.
* Raportul dintre rasa si etnie

Etnia si rasa sunt concepte apropiate ca sfera de semnificatie, dar evident

ele se refera la doua tipuri diferite de clasificare a populatiilor. Etnia se refera la
grupurile de oameni care au o origine comuna, impartasesc acelasi fond cultural
si poseda aceeasi limba. In mod normal, pentru fiecare rasa avem un numar
relativ mare de etnii componente. Exista insa si situatia inversa, intr-un grup
etnic pot sa traiasca la un moment dat mai multe rase. In SUA traiesc si sunt
autentic americani si albi si negri si asiatici. Evident, ii luam in calcul doar pe cei
care cultural, lingvistic si spiritual apartin respectivei etnii (deci au fost nascuti si
crescuti in tara respectiva si nu sunt emigranti). Dar si in Romania, mai ales in
ultimii ani, au aparut numerosi copii care s-au nascut aici, vorbesc romana ca
limba materna si nu apartin rasei caucaziene.
Dupa cum se poate observa, diferenta principala intre cele doua concepte
rezida in natura criteriului de constructie a grupurilor de tip etnic sau rasial. Daca
in cazul raselor, criteriile valorificate social sunt de natura biologica, in cazul
grupurilor etnice este vorba de criterii de tip cultural (limba, stilul de viata,
spiritualitatea etc.).
*Grupuri dominante si grupuri minoritare

Intr-un teritoriu pot convietui mai multe rase si extrem de frecvent mai multe
grupuri etnice. Raportat la un teritoriu, putem avea un grup etnic sau rasial
majoritar si unul sau mai multe grupuri rasiale sau etnice minoritare (ca volum de
populatie). Raporturile dintre grupurile etnice sau rasiale sunt multiple, existand
inclusiv unele de dominatie.

Sociologul Louis Wirth (1897-1952) a definit grupul minoritar ca fiind un grup de

oameni care in mod unitar sufera un tratament inegal si care se privesc singuri ca
si grup distinct si obiect al discriminarii colective. In principiu, aceasta definitie
relationala presupune existenta a cel putin doua grupuri cu identitati diferite,
bazate pe diferentieri de rasa sau/si de ordin etnic, care traiesc si impart un
anumit teritoriu si care relationeaza pe baza unui patern dominator dominat.
Dimensiunea numerica nu este obligatorie pentru definirea grupului minoritar. Cu
alte cuvinte, caracteristica de minoritar este data de raportul de dominatie
existent, de natura relatiilor intergrupale si nu de volumul populatiei.Tratamentul
inegal presupune intotdeauna, pe de alta parte, o raportare discriminatorie prin
care se statueaza excluderea in diverse forme a grupului minoritar de la
participarea totala la viata sociala.Grupurile minoritare apar de regula in doua
modalitati. Pe de o parte, in urma unor expansiuni, de regula militare, ale altor
grupuri, care in noile teritorii vor institui o politica de dominatie, care va
determina raporturile de tipul dominator dominat, iar pe de alta parte,
procesele de migratie, mai precis de imigratie intr-un teritoriu unde populatia de
imigranti va constitui cel mai probabil un grup de tip minoritar.
*Asimilarea
Reprezinta paternul cel mai tolerant al relatiilor interetnice si inter-rasiale. Este
vorba de acel proces in care, in mod treptat, o populatie este asimilata pe baza
imprumuturilor culturale, inclusiv lingvistice. Este tot un raport de dominatie
intrucat asimilarea constituie un efect al unor asemenea procese.
Cel mai important marcator al asimilarii il reprezinta pierderea identitatii
lingvistice de catre populatia minoritara. Spre exemplu, populatia de origine
africana din SUA si-a pierdut de foarte mult timp orice fel de repere culturale
proprii, pe care le-a avut la origine, devenind, in final, cei mai americani dintre
americani, asa cum ii caracterizeaza multi sociologi de peste ocean. Aceasta
tocmai pentru ca ei reprezinta categoria de populatie care nu mai poseda absolut
nici un fel de elemente culturale de origine, comparativ cu alte grupuri de origine
europeana care au pastrat numeroase traditii, obiceiuri, o onomastica de origine,
uneori chiar si limba.
Asimilarea largeste considerabil toleranta relatiilor intergrupale, insa ea este
maxima doar atunci cand dispar toate elementele de discriminare sociala.
Indicatorul cel mai important al tolerantei interetnice sau rasiale il reprezinta
mariajul interetnic sau inter-rasial. Acesta, in orice zona multietnica sau
multirasiala, are uzual cote reduse. Asimilarea poate fi rezultatul unui proces
natural, de convietuire indelungata intr-un teritoriu, spre exemplu, populatiile
medievale au diferentieri culturale regionale foarte mari, care ne fac sa vorbim
de populatii diferite in epoca, dar care au fost in modernitate contopite intr-un
grup etnic nou, prin politicile centralizate promovate de statele moderne.
Rasism si nationalism

Rasismul si nationalismul sunt ideologii care postuleaza superioritatea

unor rase sau grupuri etnice si care justifica conducerea, controlul si in general
orice interventii in raport si asupra raselor sau etniilor considerate mai putin
dezvoltate. Ambele reflecta o forma radicala de etnocentrism.
Rasismul reprezinta, asa cum am amintit la inceputul acestui capitol, o
cucerire ideologica relativ recenta. Rasismul, ca ideologie de raportare la membrii
altor grupuri rasiale, a fost permis de cativa factori. Este vorba in primul rand de
dezvoltarea stiintei moderne, care prin biologie a adus ideea clasificarii raselor
umane intr-o ordine evolutiva, inducandu-se principiul decalajului de dezvoltare
intre rase sau etnii, la fel ca la animale, care sunt uzual considerate ca superioare
sau inferioare pe scala evolutiei. De aici insa s-a desprins o alta idee, aceea a
ordonarii ierarhice a raselor umane.
In opinia sociologului american Robert Nisbet (1913- 1996), iluminismul, ca
una dintre cele mai importante miscari sociale, politice si culturale moderne a
constituit un alt factor, care a permis dezvoltarea rasismului. Iluminismul a adus
ideea iluminarii celor inferiori, adica ideea ca oamenii sunt puternic diferentiati, in
interiorul unei societati, dar si intre societati diferite si deci trebuie sa ii tratam
special pe ceilalti, care nu sunt superiori ca si noi. Automat se poate considera si
din perspectiva acestei paradigme ca exista rase, etnii sau populatii mai putin
dezvoltate, inferioare noua, dar in plus avem o anume responsabilitate sa
intervenim asupra lor.

Rasismul, pe de alta parte, ca miscare culturala, a fost un loc comun in

istoria europeana a secolului al XIX-lea, Franta fiind in acel secol un adevarat
centru al teoriilor rasiste, in special al celor antisemite. Un rol important in
geneza rasismului l-au avut si teoriile moderne asupra sufletului neamului si
asupra vointei, elaborate si ele in secolul al XIX-lea. Potrivit acestora, orice neam
(popor) are un suflet. Acesta este intr-o relatie de dependenta cu teritoriul unde
salasuieste neamul respectiv. Un popor mare are un suflet mare si are nevoie
astfel de un teritoriu mare, de aici teoria spatiului vital propusa de nazisti in
secolul al XX-lea. Mai mult, daca un popor isi pierde teritoriul, el isi pierde de fapt
sufletul. Acesta era pentru filozofii si ideologii germani cazul evreilor, care isi
pierdusera de circa doua mii de ani teritoriul.
Rasismul nu poate fi redus doar la antisemitism, asa cum uneori se intampla in
diverse lucrari. Exista multe tipuri de rasism, chiar nazistii nu au actionat doar
impotriva evreilor, ci si a tiganilor, polonezilor, rusilor etc. Exista, pe de alta
parte, forme de rasism indreptate impotriva negrilor, de altfel mult mai
semnificative istoric.

Dar putem vorbi astazi si de un rasism inter-tribal, in special in Africa. Sa nu

uitam ca exista puternice forme de rasism impotriva albilor, spre exemplu, ale
indigenilor din Africa. Unii cercetatori vorbesc chiar si de un rasism antiamerican
sau antiarab, desi este vorba de o discriminare evident etnica in acest cazuri.

Desi conceptul de rasa a fost lansat in spatiul stiintific al biologiei,

aplicabilitatea sa in perimetrul societatilor umane il transforma intr-un concept de
factura sociala. Caracteristicile biologice care diferentiaza intre diferitele rase
umane sunt in mare masura semnificative, in planul raportarii noastre la alteri,
doar in masura in care noi le valorizam social. Principalele trei rase umane sunt:
rasa caucaziana (albii), rasa mongoloida (asiaticii) si rasa negroida (negrii). La
acestea se adauga alte doua rase, de o mult mai mica amploare, rasa oceaniana
(locuitorii din zona Oceaniei) si rasa amerindiana (vechii locuitori ai celor doua
Americi).

Bibliografie

*Ion Dragan-Rasismul in fata Stiintei,Ed.Politica,1982,Bucuresti

*Maurice Taieb-Pe Meleagurile Primilor Oameni,Ed Meridiane,1992,Bucuresti