1

Sociopsihologia si Antropologia Familiei

P. Ilut, Polirom, 2005





CAP 1.

Caracterul stiintific al cercetarii familiei:
- Date exacte despre finamica functiilor grupului familial
- Abordare globala, comparatii temporale si spatialo-culturale
- Validitatea si verificarea ipotezelor
- Baza pentru interventii practice
- Cercetari cu caracter pluridisciplinar, interdisciplinar, transdisciplinare

Interdisciplinaritatea studiului familiei:
- Coordonate macrosociale (sociologie, economie, demografie, istorie)
- Coordonate microsociale (psihologia sociala, psihiatria)
- Coordonate formativ-normative (politice, juridice, etnice)
- Coodonate descriptiv-informale (sociologia, antropologia, demografia)

Interferente intre sociologia familiei si psihologia sociala:
- Statusuri si roluri in familie
- Afectivitate si cooperare
- Socializarea si educatia
- Alegerea partenerului si tensiunile de cuplu etc

Sociologia familiei si antropologia culturala:
- Suprapunere aproape perfecta/identificare a domeniilor
- Construirea unei imagini globale a familei
2

- Mixarea metodologica cantitativa (ce apartinea sociologiei) cu cea calitativa
(antropologie)

Tendinte in studierea familiei:
- Abordarea macrosociologica familia ca institutie sociala, locul si rolul sau in
ansamblul societal
- Abordare microsociologca - structurile si procesele din interiorul grupului familial
Sociologia si antropologia familiei abordare holistica, interdisciplinara (date istorice,
etnologice, ecnomoce, de psihologie sociala si asistenta sociala)

Tendinte in studierea familiei:
- Statutul femeii in familie diviziunea sociala a muncii in relatie cu diviziunea muncii
casnice
- Imbinarea studiilor si a datelor istorice cu psihologia sociala si demografia in studiul
cursului de viata familial (perioada premaritala, nasterea copiilor, socializrea,
batranetea etc.)
- Relatia dintre tehnologia de producere a mijloacelor de subzistenta si modelele de
familie
- Divortialitatea si recasatorirea: variabile implicate in divort conditii premaritale,
investitii materiale si psihologice in timpul casatoriei, piata de munca (ocupatia
sotilor, venit, somaj)
- Studiul asupra consecintelor divortului sdi impactul asupra parintiilor si copiilor,
cat si probabilitatea de recasatorire
- Stiluri de viata familiala alternative- concubinajul, coabitarea
- Efectele reciproce in relatia parinti-copii (copii si calitatea mariajului, copii si
statutul economic al parintilor etc.)

Orientari teoretico-metodologice
1. Abordarea holistica a studiului familiei imaginea globala a grupului
- teorii globale dar si cu un grad mare de exactitate si validitate
- utilizarea unor metode de cercetare exacte (metoda panel, analiza longitudinala a datelor)
2. Abordarea sistemica a familiei
- studiul retelelor (network analysis) de familie
3. Abordarea conflictualista
- teoriile marixiste in care familia e micromediul de exploatare a omului. Femeile sunt
exploatate de catre barbati si copii de catre parinti. Barbatul nu este sclavul gospodariei,
dar este sclavul sistemului capitalist industrial.
- Familia traditionala este organizata in beneficiul barbatului pe seama sotiei lui. Sotul are
mai multa autoritate, prestigiu si independenta, in timp ce sotia e constransa sa
indeplineasca un rol subordonat (Coleman, Cressey, 1990)
- solicitari conflictuale: sotii concureaza pentru autoritate dar si coopereaza pentru a putea
supravietui.
- teoriile ce vizeaza tensiunile ce apar intre membrii familiei vs. deciziile democratice din
familie
4. Abordarea feminista a familiei
- inegalitatile din cadrul familiei in defavoarea sotiilor
3

- rolurile sexuale mentin femeile subordonate barbatului; barbatii isi apara status-quoul
- reevaluarea rolurilor si invatarea sociala
5. Abordarea relatiei cost/beneficiu
- teoria alegerii rationale si a schimbului social
- aspectele de familie pot fi explicate in raport cu costuri, capital, beneficii, strategii
rationale
- legea reciprocitatii in familie, schimburi de bunuri si servicii in cadrul cuplului
6. Abordarea interactionist-simbolica
- simboluri atribuite interactiunilor sociale
- rolurile din familie sunt construite de pe urma negocierilor
- importanta rolului individului in raport cu ceilalti
- casatoria = un proces de redefinire simbolica permanenta

Revizuirea istorica a studiilor familiei:
a) studiul familiei prin analiza miturilor
- reconstruirea institutiei familiei prin examinarea miturilor din antichitate
- trecerea de la matriarhat la patriarhat prin aparitia zeitatilor noi la greci (Bachofen, 1861)
b) studiul familiei tribale
- observatia directa si participativa a tribului de irochezi (SUA)(Lewis Morgan, 1851)
- evolutia formelor de organizare familiala de la nestructurarea relatiilor, pana la relatii
monogame
- relatii libere familia inrudita dupa sange familia pe grupe familia pereche - familia
monogama
- explicatii economice, demografice, sociale si de mentalitate
c) studiul familiei nucleare moderne (Frederic le Play, 1981)
- involutia de la familia patriarhala la forma ei moderna in marile aglomerari urbane si
comericale
- tipuri de familii: - familia patriarhala tatal e seful familiei, fii se stabilesc in aceeasi
gospodarie
- familia instabila moderna copii parasesc familia si devin independenti
- familia tulpina un singur copil ramane cu parintii
- individualismul din familiile moderne duce la distrugerea stabilitatii familiei
- studiul pe familiile muncitoresti si influenta moral-religioasa in analiza familiei moderne
d) studiul familiei din perspectiva asistentei sociale, anii 30
- impactul somajului, crizei economice si adaptarii culturale la nivelul familiei
- Znaniecki (1918-1920) studiul famililor de imigranti polonezi
- studii privind problemele din familii, asteptarile de rol ale vietii de familie etc.
e) studiile postbelice
- cresterea economica, sporeste calitatea vietii, boom demografic
- Talcott Parsons (1955) familia nucleara functiile productive, politice religioase si
parentale sunt minimizate in familia largita, ramane doar functia de echilibru psihologic al
sotilor si cea de consum.




4

CAP. 2
Startegii metodologice in studiul familiei

Ancheta:
- Chestionarea subiectilor familiei in mod separat
- Efectul dezirabilitatii sociale (conformism verbal, efect de fatada)
- Date din gospodarie si locuinta
Metode directe de studiu al familiei:
- Studiul valorilor, atitudinilor si conduitelor indivizilor
- Scalele atitudinale (Likert, Guttman)
- Ierarhizarea atributelor-valorilor de catre subiecti
- Metoda inventarului de valente (scoruri pentru valente iubire, familie,
casatorie etc.)
- Testul valorilor personale (Allport) in situatii cotidiene
- Metode vizuale a studiului hartilor emotionale (la copii)
Ex:
Metode indirecte de studiu al familiei:
- Studiul reactiilor subiectilor, a manifestarilor si comportamentelor acestuia

Analiza documentelor de familie
- Jurnale, scrisori, insemnari, poze etc.
- Analiza de continut si grila de analiza
- Analiza frecventei si a tendintelor unitatilor de analiza
- Avantajul sinceritatii declaratiilor vs. cenzura individuala

Intervievarea familiei
- Interviul individual si ghidul de interviu, la interviul creativ si polifonic
- Apelul la povestea vietii, la biografii individuale si la povestea familiei
- Problemele in intervievarea copiilor
- Interviul de grup pentru surprinderea dinamicii familiei
- Interventii limitate ale operatorului in interviul de grup

Observatia familiei:
- Avantaje si dezavantaje
- Observatia video a tabieturilor familiei

CAP 3
Tipuri si structuri maritale

Familia si aparitia ei:
Murdock (1949) Familia e un grup social caracterizat prin rezidenta comuna, cooperare
economica si reproductie.
Levi-Strauss Familia e un grup social ce isi are originea in casatorie, constand din sot,
sotie si copii sau alte rude, grup unit prin drepturi si obligatii morale, juridice, economice,
religioase si sociale.
- Dificila definirea familiei si acceptiunea ei
5

Functiile sociale ale familiei:
1. regularizatea comportamentului sexual
- tabuul incestului
2. reglementarea modelelor reprudcerii
- modele de reproducere sexuala
- se promoveaza moduri de evaluare a divortului, recasatoriei
3. organizarea productiei si a consumului (functia economica)
- functia productiva a familiei (soc. preindustriale), functia de consum (societati industriale
si postindustriale)
- organizarea bugetului familiei
4. functia de socializare a copiilor
- promovarea valorilor de catre parinti si societate
5. functia de solidaritate psihoafectiva
- fundalul socioafectiv a membrilor familiei
- cultivarea laturei emotionale si spirituale
6. prefigurarea statutului social
- acordarea directa, nemijlocita a pozitiei sociale

Originea grupului familial:
- Analogii cu lumea animala (primatele)
- Patternurile genetice sunt voalate si transformate de parametrii sociali
- Rolul ratiunii, a mediului sociocultural, a autocontrolului si limbii
- Relatia femelei cu puii si capacitatea de a le oferi hrana e un predictor pentru
stabilitatea in cuplu
- Reducerea competitiei sexuale prin reglementarea relatiilor membrilor unui grup
- Principiul legitimitatii functia mariajului si a familiei e de a identifica barbatul
responsabil pentru protectia femeii si a copiilor si pentru plasamentul lor in
societate

Tipologia familiei:
- Varietate de criterii. Tipuri ideale dar care pot avea abateri de la model.

Familia nucleara:
- Pereche maritala (sot, sotie) + copii
- Unitate minimala panumana a organizarii sociale
- Caracteristica in societatea industriala si postindustriala
- Sistem familial modern

Familia extinsa:
- Nucleu familial + alte rude si generatii
- De regula : parinti + copii+ parintii parintilor
- Familia poligama (mai multi parteneri conjugali, mai multi copii sau inrudire
frateasca)
- Caracteristica in societati nonindustriale
- Sistem familial traditional

6

Familia tulpina:
- Reuneste 3 generatii: parinti, copii si copiii copiilor
- Transmiterea din generatie in generatie a bunurilor (casei+pamantului)
- Gospodaria e mostenita de fiul mai mare (+sotie si copii). Ceilalti copii sunt exclusi
de la mostenire.
- La Play asigurarea valorilor generationale si a autoritatii patriarhale
- Disensiuni si conflicte in grupul largit
- Avantaje in cresterea copiilor

Familia extinsa si modificata:
- Cupluri noi independente dar in context de familie extinsa
- Legaturi socioafective puternice
- Ex: Transilvania anii 70 familile prospere erau cele extinse si modificate: familia
batrana lucra in agricutura, iar familia tanara la oras
- Facilitarea legaturilor dintre cupluri conjugale datorate industrializarii si
modernizarii

Alte tipuri de familii:
Familia consangvina:
- Familia din care provin individizii (tata, mama, frati, surori) legaturi de sange
- Sursa de socializare primara
- Crearea valorilor si comportamentelor copiilor
Familia conjugala -familia de procreare
Familia patriarhala dominatia in viata sociala si in familie a barbatului
Familia matriarhala dominata de femei
Familia matrifocala cresterea copiilor doar de mama, copii cu un singur parinte

Mariajul si fomele sale
Universalitatea mariajului:
- Uniune dintre indivizi de sex opus, recunoscuta si legitimata social (! vs. casatorii
homogamice)
- Forma publica de relatie
- Contactele sexuale sunt un element explicit al relatiei
- Tendinta de relatie stabila si de durata

Ex. Cazul Nayar din India
- Casatoria fetelor pubescente cu un sot de ritual
- Dupa ceremonie fetele au libertate de relatii sexuale cu ceilalti barbati, dar cu
restrictii de casta si incest
- soti vizitatori care se cupleaza doar o noapte
- Nevoia de dovedire a copiilor proveniti de la sotul ritual sau sotul vizitator
- Institutionalizarea diferentei dintre tatal biologic si tatal social
- Unele dimensiuni ale casatoriei sunt anulate (convietuire, relatii sot-sotie,
stabilitate)


7

Ex. Tabuul incestului
- Interzicerea relatiilor sexuale dintre rude apropiate si interzicerea casatoriilor
dintre acestea
- Valenta aproape universala (vs. incestul selectiv la unele comunitati)
- O cauza a tabuului incestului ar fi suprasaturatia de stimuli. Atractia erotica scade
unde transferul de stimuli e mic.
- Vs. efectul familiaritatii formarea de prietenii si iubiri
- Freud impulsul incestuos este innascut, dar prin dezvoltare, tabuul incestului a
devenit ereditar
- Interdictia de mariaj inter-familial duce la aliante cu alte familii
- Motivatia degenerarii biologice
- Ex: casatoriile in kibbutzuri evreiesti cuplurile sunt formate din parteneri din
kibbutz-uri diferite
- Ex: mariajele din Taiwan formate din soti care copilaresc impreuna esueaza mai des
relatii mai frecvente, numar de urmasi mai mic, divorturi frecvente

Tipuri de mariaj:
Monogamia:
- Casatoria doar cu o singura persoana
- Monogamie seriala mai multi parteneri conjugali pe perioada vietii

Poligamia:
- Corelata cu factori economici si ecologici
- Poliginia un barbat casatorit cu mai multe femei (mai frecventa, Africa, Australia,
indieni SUA)
- Sororala (casatoria cu surorile sotiei) sau nonsororala
- Poliginia elitista un individ cu resurse intretine mai multi parteneri conjugali
- Poliginia populara uniunea pentru maximizarea beneficiului economic
- Poliandria- o femeie e casatorita cu mai multi barbati (India, Nepal, Africa)
- Fraternala sau nonfraternala
- Aparitia poligamiei datorita disproportiei dintre sexe si infanticidului selectiv
- Tabuul sexului postantal restrictionarea relatiilor sexuale la 1-2 ani
- Ponderea raspandirii (descrescator): monogamie, poliginia, poliandria, casatoria in
grup

Rezidenta:
- Locul de fixare a configuratiei maritale
- Rezidenta patrilocala stabilirea la parintii mirelui
- Rezidenta matrilocala
- Rezidenta ambilocala
- Rezidenta avuncolocala stabilirea la unul dintre unchii sotului sau sotiei
- Modelul nelocal stabilirea cuplului intr-o locuinta proprie

Reguli de casatorie:
Endogamia mariajul are loc intre membrii aceluiasi grup
- Stabilitatea si reproducerea contextului sociocultural
8

Exogamia casatoria in afara grupului
- Schimburi cu alte populatii pentru revigorarea grupului
Reguli de casatorie:
1. Cu cine te casatoresti (aranjamente, restrictii, tabuul incestului)
2. Cand (varstam statut socioeconomic, anotimp etc)
3. Cum (ritualuri)
- ritualurile de casatorie sunt incarcate emotional
- componenta economica a casatoriei cumpararea miresei, prestarea de servicii in
contul miresei, schimbul de femei in actul casatoriei, schimbul de daruri, marimea zestrei si
valoarea fetelor pe piata maritala, cinstitul mirilor, nasitul


CAP4.
Parentalitate si descendenta

Parentalitate rude de sange si de alianta
- Relatii dinamice
- Reglementeaza raporturile dintre viata sociala
- Kinship

Descendenta filiatia de reproducere a indivizilor de-a lungul generatilor si in interioriul
familiei
- Regulile socioculturale de recunoastere si agreditare in functie de persoanele
considerate semnificative din grupul de rude
- Nu se confunda cu dimensiunea biologica (tata biologic, tata legal, tata psihologic
sau mama biologica sau sociala/legala/psihologica)

Principii cognitive universale de organizare a vietii domestice:
- Principiul afilierii (affinity) relatii prin mariaj
- Principiul descendentei
- Rudenie (kin) afiliere si/sau descendenta
- Kinship crezuri si asteptari ale rudelor una fata de alta

Descendenta uniliniara
- Importanta scazuta fata de trecut a clanului
- Memoria genealogica a identificarii tine pana la 3 generatii
- Importanta grupului de descendenta la societati primitive
- Descendenta aloca drepturi, privilegii si indatoriri
- Functia economica, de prestigiu social, de mariaj selectiv si politico-militar si functia
religioasa

Reguli de descendenta:
1. Cognatica recunoasterea descendentilor pe linie barbateasca si femeiasca
2. Uniliniara legaturile parentale, drepturile, indatoririle si privilegiile sunt date fie de
barbat, fie de femeie

9

Descendenta Uniliniara
Matriliniaritatea
- Linia genealogica a femilor, ca descendenta si urmasi
- Barbatii sunt scosi din linia filiatiei si nu reprezinta purtatori de descendenta
- Rezidenta matrilocala
- Mobilitatea sotilor si a fiilor, divorturile mai facile
- Femeia are privilegii in domeniul descendentei si rezidentei
- Fratele sotiei detine puterea politica si economica si nu sotul!
- Autoritatea si deciziile asupra copiilor sunt luate de catre frate
- Culturi: cherokee, irochezi, navajo in America de Nord, in Sumatra de vest,
Indonezia, Malayezia, India, bascii din Spania si Franta, mosuno in China,
comunitatile evreiesti
- Nume de familie pe axa feminina
- Eva mitocondriala cel mai recent stramos, persoana de unde toti deriva
- Existenta clanurilor matrilineare cu mai multe grupuri de descendenta
- Ex: Membrii clanului matrilinear Minangkabu (Indonezia), care nu au nume de
familie sau prenume, ci au un nume de clan
- In unele clanuri tatii si au grija de nepoti si ofera protectie copiilor surorii sale

Patriliniaritatea
- Descendenta pe linie barbateasca
- Membrii de ambele sexe au statut egal
- Copii femeilor (indiferent ca sunt baieti sau fete) sunt exclusi de la participarea la
descendenta
- Rezidenta patrilocala (soc. agricole si pastorale)
- Dominatia economica si politica a barbatului
- Excluziunea femeilor de la guvernare si ereditatea monarhica prinLegea Salica
- Mosternirea tronului si a averii se face de catre barbati
- Teoria unei singure seminte germenele fiecarui embrion e continut in totalitate de
catre samanta masculina, si rolul mamei este de a fi un simplu incubator si furnizor
de alimente.
- Legea Romana- anganti persoana inrudita cu barbatii. Cetatenii impartiti in
ginti/clanuri si familii pe baza paternala (ex: Gaius Iulius Caesar ginta Iuliana,
familia Cezar).

Descendenta cognatica
Biliniaritatea considerarea descendentei pe linie materna si linie paterna
- Participare egala si simetrica
- Averea si drepturile vin de la ambii parinti
Ambiliniaritatera linia materna si cea paterna dar in proportii diferite
- Linia de descendenta include unele femei si barbati si ii exclude pe altii
- Putine cazuri de ambiliniaritate pura
- Proprietatea, bunurile si averea vin de la tata si mama
- Numele de familie e preluat de la tata
Sistemul terminologic parental
10

- Folosirea unui sistem terminologic care nu face apel la cuvintele ce desemneaza
gradele de rudenie
- Reducerea entocentrismului prin atasarea cifrelor la schemele de rudenie
- Cu cat cifra e mai mica, cu atat gradul de rudenie e mai apropiat


CAP 5. Alegerea partenerului conjugal. Piata maritala


CAP 6. Dinamica rolurilor in familie

Statut/status pozitia indivizilor in spatiul social. Totalitatea atitudinilor, opiniilor,
reactiilor comportamentale la care un individ se asteapta din partea celorlalri in virtutea
pozitiei pe care o ocupa

Rolul trecerea de la pozitia bastracta la comportamentul concret. Asteparile celorlalti fata
de o persoana ce detine o anumita pozitie.
Asteptari de rol continuturi diferite culturale
Rolurile de sex asteptari mai clare si accentuate prin rolurile innascute

Stereotipii sociale
Femeile- supuse, mai putin aventuroase, agresive, competitive, mai usor influentabile, mai
emotionale, preocupate de aspect si mai putin preocupate de stiinta.
- Stereotipii de sex incetatenite si in favoarea barbatului
- Asteptari de rol generale cultural femei pasive, dependente, asucltatoare,
emotionale si barbati independenti, competitivi, controlati emotional, rationali, mai
putin interesati de sentimentele celorlalti
- Exista o diferenta intre la ce se asteapta societatea de la barbati si femei sa se
comporte vs. cum se comporta in realitate
- Nu exista diferente intre coeficientul de inteligenta si creativitate la F si B
- Asteptarile de rol creeaza diferente reale intre comportamentele B si F prin
socializare
- Efectele etichetarii, profetiile care se autoimplinesc mecanisme psihosociale
- Etichetele de roluri de sex au consecinte asupra vietii de familie
- Inegalitati pe campul muncii intre castiguri si tipuri de job-uri
- Femeile ocupa profesii cu incarcatura emotionala si dosonanta emotionala
(educatoare- mereiu amabile si binevoitoare)
- Inegalitatea muncii e majora pe orizontala - aceleasi profesii si munci si pe verticala
barbatii au job-uri mai bine platite

Teorii despre structura si dinamica rolurilor in familie

1. Abordarea psihosociala integralista
Familia= sistem psihosocial puternic integrat, in care trasaturile de personalitate ale
membrilor sunt un feedback de mare intensitate cu realitatea psihosociala a familiei ca
intreg
11

- Membrii familiei interactioneaza continuu, iar prin imagini, perceptii recirpoce si
prin modul in care se definesc
- Viata de familie = contruire-reconstruire de realitati simbolice
- Paradigma interactionismului simbolic
- Importanta inregistrarii metodologice a reprezentarilor familiei si a vedea daca
imaginile sunt consensuale
- Cercetarea temelor dominante de familie mentalitatea unei familii, cine suntem
noi/ce facem
- Temele de familie afecteaza comportamentul
- Importanta comunicarii in familie patternuri de comunicare in familie
- Conceptul de situatie de cerinta dubla contradictorie individul primeste in
familie mesaje cu sens contradictoriu. Contradictie de la aceeasi persoana sau de la
persoane diferite. Conduce la stres, depresii etc.

- Familia integrativa: - legaturi emotionale puternice intre membrii, contacul cu
lumea exterioara e redus, presiunile asupra copilului adolescent se manifesta din
cauza izolarii familiei si datorita obsesiei de armonie in familie
Tatal- relatii dictatoriale emotionale fata de fiica. Mama- temeri cu rpivire la lumea
exterioara proiectate asupra fiicei. Mama si Tatal front comun in ciuda frustrarilor
reciproce. Fiica tentative de a scapa de presiunile parintilor

- Familia centrifuga Tata- relatii sociale si de munca. Mama stereotip de sotie
autoritara si sot dezinteresat. Fiu-nevoia de evadare din situatie relatii maniace in
cercul de prieteni, relatii de prietenie cu o fata. Mama isi proiecteaza insatisfactia
asupra fiului si ii transmite involuntar in afara vietii de familie.

2. Abordarea dezvoltarii sistemice accent pe evolutia familiei, dezvoltarea copiilor in
context interactionist.
- dezvoltarea in contextul familial mai larg al rudeniei, in care functioneaza sub-sisteme si
interactiune sot-sotie, parinte-copii, frati-surori

3. Teoria presiunii de retea rolurile de sot si sotie in corelatie stransa cu legaturile din
reteaua sociala (rude, prieteni, vecini, colegi). Cu cat reteaua e mai densa, si sotii mai putrin
integrati in ea, rolurile masculine si feminine sunt mai puton segregate si ierarhizate.
- cu cat reteaua e mai densa, cu atat cerintele de rol sunt mai omogene si suportul
extrafamilial e mai mare

Exemplu- sot si sotie care practica slujbe cu inalta calificare, responsabilitate comparabila,
cum impaca campul profesional cu cel domestic?
- Supraincarcarea de rol profesional, domestic
- Schimbarea de ideologie, mentalitate cu privire la femeia ce lucreaza in afara
gospodariei
- Problematica mentinerii identitiatii personale roluri egale B si F
- Ce castiguri si pierderi sunt in mentinerea unor relatii de prietenie, rudenie sau cum
se alege reteaua sotiei sau a sotului?
12

- Asteptarile de rol sunt greu de indeplinit. Sotii sunt angrenati in 3 sisteme sistemul
profesional al unuia, al altuia si cel familial,

4. Abordarea microeconomica a rolurilor de familie
- asteptarile si comportamentele de rol in functiede variabile economice.
- variabile economice 0 raportul costuirilor de oportunitate (salariul sotului asupra salariul
sotiei). Raportul de dotare in capital uman (numarul de ani de scolaritate)
- studii care spun ca e necesar sa existe o diferenta economica intre sot si sotie
Schimbul e mai intens si fuziunea conjugala e mai pyternica daca sunt prezente familii cu
statut social scazut si inegalitate intre soti
- Treburile casnice se rezolva prin negocierea sarcinilor siponibilitati de participare
si partile de castig (socioafectiv) implicate

5. Teoria echitatii casatoria vazuta ca o continua negociere de roluri
- raportul dintre ce dau si ce primesc si ajustarea de roluri
- adaptarea de strategii de rezolvare a inegalitatii


CAP 6.
Distributia sarcinilor domestice
Profesia si viata maritala
Planificarea bugetului familiei
Planificare familiala si costul copilului
Satisfactia vietii de familie
Ciclul vietii de familie
Violenta in familie


CAP 7.
Divortialitate
Recasatorire

Alternative nonmaritale
Celibatul
- Gospodarii de o singura persoana
- Creste durata medie de viata, diferenta de varsta la casatorie si nr. vaduvelor
- Casatoria la o varsta avansata a tinerilor, sau optiunea pentru o viata necasatorita
- Independenta economica si socioculturale a femeii, cunostiinte de educatie sexuala,
optiunea pentru o cariera
- Dezavantaje: consecinte la batranete

- Mituri ale celibatului:
Persoanele singure sunt mai legate de parinti si rude
Persoanele singure sunt mai egocentrice
Cei singuri au mai multi bai decat cei casatoriti
13

Persoanele singure sunt mai fericite - barbatii singuri sunt mai nefericiti decat
femeile singure

Propozitii adevarate:
Persoanele singure nu se apropire mult de societatea casatoritilor o dubla
excluziune
Cei singuri au mai mult timp de distractie/loisir ( nu echivaleaza cu fericirea)
Celibatarii sunt insingurati psihosocial (lonely)
Ro. Date recensamant 2002 B 18%, F 10%

Familii monoparentale
- Motive: divortul sau separarea, moartea unuia dintre soti, nasterile neprogramate in
afara casatotirie, decizia de a avea copii fara casatorie
- Explicatii: dificultatea feneuu de a se recasatori (criza de barbati precum in razboi,
decesul timpuriu al barbatilor)
- Familia monoparentala e incurajata de ajutorul substantial de la stat
- Familii monoparentale rezulta dintr-o nevoie (femeile se pot casatori sau recasatori
cu greu), fie dintr-o optiune de viata (stabilitate financiara), fie ca o strategie de a
obtine ajutor de la stat.

- Saracia familiilor monoparentale: copii au sanse mai mari sa nu termine liceul,
adolescentele sa ramana insarcinate, baietii sa comita infractiuni
- Nasteri neintentionate, fara job si fara tata identificat
- Deprecierea venitului la sotii vaduve
- Saracia corelata cu statutul socioeconomic si etnia

Coabitarea
- Convietuirea cu un partener intr-o relatie sexuala si afectiva si de gospodarie
- Coabitare, concubinaj (usoara diferenta), uniune libera, cupluri informale
- Din anii 60 numarul cuplurilor in coabitare a crescut
- In 2000 in Ro, coabitarea nu e o alternativa la casatorie pentru populatia tanara, ci e
vorba mai mult de concubinaj
- 56% din cupluri in concubinaj se afla in mediul rural si au statut social mai scazut

Afecteaza coabitarea rata casatoriei?
- Nu casatorii de proba, coabitari premaritale
- Partenerii isi verifica compatibilitatea de a locui impreuna
- Exista si coabitari ca alternative la singuratate
- Intruneste avantajele mariajului, inlaturand costurile divortului
- Coabitarea mai ales in cadrul cuplurilor scolite, afirmate profesional si in cautare de
suport afectiv si sexual
- La nivel societal avem o atitudine relaxata legata de viata sexuala premaritala
- Sociosexualitate nerestrictiva (fara legaturi emotionale si sentimentale) si
sociosexualitatea restrictiva (sentimente pozitive reciproce)
14

- Coabitarea vazuta si ca o forma oarecum oficializata social a sexualitatii
nonmaritale, pe langa functiile psihologice, sociale si economice

Dezavantaje coabitare:
- Lipsa de suport complet din partea partenerilor
- Lipsa de responsabilitate a partenerilor fata de copii comuni
- Nerecunoasterea de institutii a drepturilor de cuplu oficial (asigurari medicale,
imprumuturi la banci, mostenire, impartirea bunurilor la despartire etc)
- SUA, Danemarca, Suedia, Islanda concubinajul are recunoastere juridica


CAP. 8