Sunteți pe pagina 1din 111

LUCRARIAPARUTE

iN EDITURA FUNDATIEI RomANIA DE mAINE


Aurelian Bondrea
ROMANIA LA iNCEPUTUL SECOLULUI XXI.
STAREA NAllUNII2004

Nicolae Radu, Carmen Furtuna si co lab.


PSIHOLOGIE SOCIALA '

Mihaela Minulescu
PSIHOLOGIA MODERNA
Chestionarele de personalitate

Mihai Golu
FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI Vol. I ~i II (edilia a II-a)

Nicolae Lungu
PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA

Monica Delicia Avramescu


DEFECTOLOGIE~I LOGOPEDIE

Gratiela Sion
PSIHOLOGIA VARSTELOR

loana Orner
PSIHOLOGIA MUNCII

Matei Georgescu
INTRODUCEREiN CONSILIEREA PSIHOLOGICA

Nicolae Radu, Laura Goran, Angela lonescu, Diana Vasile


PSIHOLOGIA EDUCAllEI

'1m
9"789737
11imf~llllllll
252050

EDITURA FUNDAllEI ROMANIA DE MAINE


CORINA BISTRICEANU

SOCIOLOGIA FAMILIEI

~~-~.
Deserierea Clr a Biblioteeii Nationale a Romaniei
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
BISTRICEANU, CORINA
-~.~"c,;1
Sociologia familiei / Corina Bistrieeanu - Bueures;ti: .
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE - PSIHOLOGIE
Editura Fundatiei Romania de Maine, 2005
220 p.; 20,5 em.
Sibliogr.
ISBN 973-725-205-5

316.356.2(075.8) CORINA BISTRICEANU

SOCIOLOGIA FAMILIEI

© Editura Fundatiei Romania de Maine, 2005


EDITURA FUNDA TIEl ROMANIA DE MAINE
Bucure!7ti, 2005
I

~~_~_~II
II

~
CUPRINS

Cuvant fnainte 7

I. Familia ca institutie universala. Abordarea teoretica a familiei, la


interferenta a trei discipline: sociologia familiei, antropologie,
istorie sociala 11

2. Perspectiva sociologica asupra familiei 17

3. Familia ca grup de rudenie. Dimensiunile rudeniei: descendenta


~i casatoria 29

4. Tipurile rudeniei: rudenia naturala, rudenia sociaIa, rudenia mitica ... 41

5. Evolutia istorica a familiei. Forme de organizare familiaia in epoca


preistorica '" '" 54

6. Modele de organizare a rlldeniei. Institlltia rlldeniei mitice


la indo-europeni 56

7. Familia antica in Grecia ~i Roma. Modelul familiei-cetate '" 61

8. Patriarhalismul familial~i manifestarea sa ritllalica. ClIltUJ


stramo~ilor 70

9. Modele de organizare a rlldeniei. Societatea familiala traditionala


in China 81

10. Familia cre~tina a EVlIlui Medill 87

II. Familia extinsa in societatile razboinice 102

12. Institutii familiale ~i sociale. Patriarhalismul familial- forma


initiala a puterii politice 110

13. Industrializarea familiei. Familia epocii mod erne 116


5
14. Locuinta - proiectia spatiala a familiei . 130

15. Cic1ul vietii familiale . 141

16. Familia - intre tinalitate ~i functionalitate 145 Cuvant inainte


17. Functia de reproducere a familiei sau reproducerea biologica
a societatii . 147

18. Femeia in familie ~i societate . 155

19. Conceptia Sfintilor parinti ai Bisericii cre~tine asupra reproducerii Familia face deja parte din categoria institutiilor disputate,
familiale 168 controversate, atat in plan etic, moral, juridic, teologic, religios, cat ~i
in plan ~tiintific. Care aItul ar fi rostul unor discipline precum istoria
20. Functia economid a familiei sau reproducerea materiala ' familiei, antropologia familiei, sociologia sau psihologia familiei dedit
a societatii . 177
tentativa de a elucida ori de a explica anumite trasiUuri ~i evolutii care
starnesc nedumerire ~i care antreneaza consecinte, chiar mutatii grave
21. Functiile de socializare ale familiei sau reproduce rea culturala
191 la nivelul societatii ca ansamblu ~i, implicit, la nivelul individului?
a societatii .
Daca inainte de descoperirea problemelor ~i "disfunctional itatilor"
22. Functia etico-juridica a familiei sau reproducerea nonnativa aparute in cadrul familiei in efortul ei de adaptare la societatea
a socieUitii . 199 moderna, parerea generala era ca familia este principala sursa a
socialitatii ~i sociabilitatii umane, ca modelul familial este cel care a
23. Functia identitara a familiei sau reproducerea sociala a persoanei .. , 209
fost - ~i trebuie, in continuare, sa fie- preluat in organizarea societatii
ca ansamblu (vechile societati, ca ~i actualele organizari sociale care
Bibliografie 217
se conformeaza inca unui model traditional, pastreaza modele de
structuri inspirate de comunitatea familialii), astazi este raspandita
ideea anacronismului modului de viatii familial, chiar a familiei ca
institutie de sine stiitatoare. Ideea autonomiei familiei fatii de muIte
din programele de dezvoItare sociala, capacitatea ei de a J:ntarzia sau
chiar de a se opune unora din prevederile acestor programe I, tinde

I Cum ar fi, de pilda, prevederile care incurajeaza emanciparea


individului de structurile care ii pot afecta libera afinnare personala. Ne
referim mai ales la ideologiile care vizeaza emanciparea femeii sau copiilor ~i
tinerilor ~i care ataca tati~ structura de baza ~i autoritatea familiei, precum !i'i
la proliferarea, in toate domeniile vietii, a paradigmelor individualismului.
Ironia este ca emanciparea persoanei de vechile institutii, incomode prin
rigiditatea lor !i'i prin fort,a cu care reu~eau sa-!i'i asigure ata~amentul
indivizilor, este insotita de incartiruirea acestora in noi forme de socialitate
artificiala - organizatii de asistentasociaIa, institutii de ajutor reciproc,
societate civila, c1uburi - mai mult sau mai putin abstracte ~i, eel mai
important, proiectate ~i 'indeaproape controlate de instantele de conducere
sociala.
6 7
evident, sa nemultumeasca arhitectii ~i gestionarii progresului social. grup, intre familie ~i societate. Personalitatea, ca ~i identitatea sunt
Astazi, sociologii cad de acord ca specificul individual al personalitatii notiuni prin definitie culturale, a~adar sociale. Oricat de mare ar fi
("individualitatea", dupa cum 0 definea Georg Simmel) cre~te
pretentia la individualitate, identitatea se define~te - chiar ~i etimo-
proportional cu extinderea mediului social al individului. Concurenta logic - prin faptul de a fi identic cu ceva, de a urma un model anteindi-
dezvolta specializarea indivizilor pe masura ce ace~tia se Inmultesc,
vidual ~i, desigur, supraindividual. Prin urmare ea nu poate fi un efect
favorizand, In consecinta, diferentierea ~i separarea lor. Este, prin
aI delimitarii persollale de influenta vreunui grup, ci prin revendicarea
urmare, de a~teptat ca odata cu cre~terea numerica a comunitatilor ~i apartenentei la acest grup.
structurilor de convietuire ~i interactiune umana sa creasca ~i
Invocam, In sprijillul acestei demonstratii, argumentele oferite
predispozitia de retragere In sinele individual a oamenilor. Conform
de ilustrullingvist Emile Benveniste. In istoria termenului de "libertate",
lui Simmel, cu cat grupurile carora Ie apartinem sunt mai mari, cu atat de venit slogan al programelor de individualizare, de "iluminare" indi-
individualitatea noastra va avea mai mult spatiu de dezvoltare; Insa, ca
viduala odata cu Renascentismul, intervine polaritatea extrem de
elemente ale acestui ansamblu largit, yom avea mai putini'i specifi-
interesanta om libel' - sclav. Corespondenta intre lat. tiber ~i gr.
citate, caci, spre deosebire de grupurile mici, marile ansambluri
eleutheros, tradus ca ~i "cre~tere, dezvoltare din aceea~i radacina",
sociale tind sa se diferentieze foarte slab unele de celelalte. Cu alte
pune in lumina ca originea Ilotiunii de libertate provine de Ia notiunea
cuvinte, odata cu cre~terea taliei grupului caruia apartinem, ne
socializata de "cre~tere", adica de afirmare a unei categorii sociale, de
manifestam cu un tot mai pronuntat deficit de identitate sociala. La
Simmel, exista 0 variatie invers proportional a Intre identitatea sociala dezvoltare a unei comunitati. Toti oamenii proveniti din aceea~i spita
sau culturala (data de apartenenta la un ansamblu social cu un grad (trunchi sau radacina - denominative care pastreaza, ~i In romana,
sensul initial de cre~tere vegetal a) au calitatea de a fi eleutheros sau
mare de specificitate) ~i identitatea individuala. Conform sociologului
german citat, singurul grup care poate favoriza tendinta spre tiber.3 Conform lui Benveniste, in latina, ca ~i In greaca, apar toate
individualizare este tocmai familia, a~ezata In antinomie cu societatea: acceptiunile cuvantului "Iiber" (omulliber al cetatii sau cel eliberat de
"Individul este dezarmat In fata societatii Intregi; doar acordand 0 vreo suferinta). Conform analizei lingvistice, acest concept are 0
parte a Sinelui sau absolut altora ~i legandu-se de ei i~i mai poate salva origine clar sociala: "Intelesul dintai nu este, cum am fi ispititi sa
sentimentul individualitatii ... ,,2. Paradoxal pentru teoria expusa mai credem (~i cum obi~nuim sa-I definim astazi - n.n. - C.B.) acela de
sus, familia este adapostul in care individul i~i poate afirma mai «scapat de ceva», ci cel de «apartenenta la 0 stirpe etnica», desemnata
puternic individualitatea, dar ~i grupul care il integreaza cel mai strans. printr-o metafora de cre~tere vegetala. Aceasta apartenenta confera un
Acest dublu rol al familiei (extensia personalitatii individului dar ~i privilegiu pe care strainul ~i sclavul nu-l cunosc niciodata.,,4 In cultura
precizarea, definirea ei specifica In deosebire cu personalitatile celorlalti) latina, liberi a ajuns sa desemneze descendentii Iegitimi ai unei
determina "ambiguitatea sociologica a familiei": ea poate fi interpretata familii, adica acei copii care, nascuti in cadrul unui grup de rudenie,
atat ca unitate, cat ~i ca grup. aveau garantata situatia de om liber, de cetatean.s Ca urmare, liber-
Acest paradox se datoreaza, Insa, constructiei moderne a expli- tatea constituia, initial, apartenenta legitim a la un grup cu specificitate
catiei, tributara influentei paradigmelor individualismului despre care pronuntata. Cu atat mai mult identitatea este generata de 0 conformare
aminteam. Numai de curand familia ~i societatea au intrat in antinomie, similara la modelul cultural dominant intr-un asemenea grup.
numai de curand individul ~i grupul sunt, de asemenea, notiuni distincte
sau chiar opuse. Noi sustinem Insa ca pentru explicatia sociologica 3 La romani, Liber era 0 divinitate a vegetatiei, identifieat ell Bacchus.
trebuie sa pornim de la legatura organica, indisolubila intre individ ~i 4 Emile Benveniste, Vocabularul institutiilor indo-europene, Editura
Paideia, Blieure~ti, 1999, p. 271.
S Conform formulei eitate de Benveniste, prin care eel care I;;i dadea
2 Georg Simmel, Sociologic. Etudes sur les formes de la socialisation,
fiiea In easatorie 0 Ineredinta viitorllilli sot liberorum quaesundorum causa,
Presses Universitaires de France, Paris, 1999, p. 694. "spre a dobandi copii legitimi".
8
9
Istoria familiei ilustreaza evolutia acestei institutii de la grupul
social larg, cuprinzator al tuturor aspectelor vietii individuale,
societate in sine, pana la familia ca grup restrans, ca unitate a unui
1. Familia ca institutie universaIa.
plan ce 0 inglobeaza (societatea extinsa). Tendinta de miqorare a ariei
Abordarea teoretidi a familiei,
;;i influentei sociale a familiei a lasat mult loc de manifestare "libera" la interferenta a trei discipline:
(aici in sensu I de lipsita de constrangere) individului. Transformarea ei sociologia familiei, antropologie,
in unitate pare astazi, mai curand dedt a constitui 0 reduta de istorie sociaIa
construire integrata a personalitatii individuale (cum 0 vede Simmel),
sa fie perceputa ca 0 etapa spre desfiintarea ei ca structura autonoma,
constrangatoare. Tot sociologii sunt cei care ii anunta sfiir;;itul: "ea
(familia - n.n. - C.B.) nu mai fumizeaza individului nici un rol ;;i nici
un statut cristalizat, susceptibil sa-i asigure identificarea familiala sau Familia ca prototip al societatii
sociala,,6. "intarzierea culturala" a familiei fata de restul societatii,
dominata de rationalitatea economica, este invocata astazi ca argument Familia face parte din categoria realitatilor primare sau funda-
al pronuntarii falimentului definitiv al acestei institutii. Definitii mentale, fiind 0 institutie universal umana. Ca ;;i societatea sau natura
precum cea a Iui Reuben Hill, conform careia familia este doar 0 comunitara a omului, familia se poate constitui ca nucleu de intelegere
compozitie sociala bizara, neeficienta ca grup de lucru, de planificare, ;;i explicare a realitatii. Tematica de studiu specifidi nu poate fi inca-
de comunicare sau de distractie, sunt ilustrative pentru aceasta directie draHi unei singure discipline; ea se plaseaza la raspantia mai multor
"inovatoare", conform careia vechile institutii sociale trebuie sub- ;;tiinte socio-umane: sociologia, antropologia, psihologia, istoria,
stituite cu alte noi, adaptate dinamicii Iumii moderne. etnologia, demografia au, toate, capitole consistente privind proble-
matica familiei. Sociologia familiei nu se delimiteaza foarte net in
Scopul intregului curs este de a incerca un raspuns la dilema
intuita inca din paradoxul lui Simmel: este familia 0 unitate ce poate spatiul acestor studii; familia este privita, in acest cadru, ca entitate
inca genera baza unor structuri sociale largite, caz in care tendintele de eminamente sociala aflata in raport nemij locit ;;i esential cu societatea
emancipare individuala ;;i eficienta economica a functionalitatii sociale totala. Mai mult, ea constituie chintesenta insa;;i a sociabilitatii, a carei
consistenta concreta este trecuta cu vederea in desele ocazii in care se
trebuie partial sacrificate, sau este 0 institutie depa;;ita deja, nepro-
pune sub semnul indoielii natura sociala a omului. Paradigma indivi-
ductiva, caz in care va disparea insu;;i modelul dezvoltarii sociale
dualista moderna "investigheaza", adica arunca umbra indoielii asupra
integrate, organice? in orice caz insa, intentia noastra este de a urmari
valentelor socia Ie ale personalitatii umane. Sociologia c1asica porne;;te,
nu un obiect inert de studiu apatic ;;i contemplativ, ci un subiect cu dimpotriva, tocmai de la datul naturii sociale umane.
viata proprie ;;i eu ratiuni de existenta proprii. De aici VOl' veni ;;i
Familia consacra categoria primara a socialului, cea substantiala.
dificultatea, dar;;i frumusetea studiului propus in paginile de fata. Ca fiinta biologica, omul se plaseaza intr-un grup de rudenie, adica de
consubstantiali, de indivizi a caror omogenitate ;;i interdependenta tine
de chiar constitutia lor fizidi. Este de neconceput 0 perceptie indivi-
dualista, a omului izolat, a carui structura genetic a este "curatata" de
orice contaminare de grup, adica de rudenie. Nici chiar cazul
"copilului salbatic", rupt de la na;;tere de societatea umana nu poate fi
explicat printr-o izolare totala de aceasta, prin lipsa oricarei solidaritati
cu semenii umani: de;;i lipsit de relatiile colaterale, cu indivizi de
6 Andree Michel, "Familie, industrializare, locuinta", in Socia/agia aceea~i rasa coexistenti lui, copilul respectiv este solidar cu genitorii ;;i
franceza contemporana, Editura Politica, Bucure~ti, 1971, p. 642. descendentii sai. El este integrat socialului prin insa;;i na;;terea sa, are
10
11
identitate umana prin consubstantialitatea de sange cu antecesorii sai, In corespondenta cu definitia antropologului mai sus citat,
cel putin. Este insa foarte important sa subliniem ca, pe hinga substanta Enciclopedia Britannica descrie familia prin trei caracteristici principale:
fizica pe care oamenii 0 imparta~esc intre ei, in cadrul grupurilor locuinta comuna a membrilor, cooperarea economica ~i reproducerea
familiale, prin insa~i constitutia lor biologica, exista ~i un patrimoniu biologica.
moral, unul intelectual, un aItul religios sau cultural care ii integreaza
magmei socialului supraindividual, adica 0 consubstantialitate spirituala 2. Abordarea istorica
~i morala care ii identifica.
In lumina acestor argumente, sociologia familiei este un domeniu Tot In Marea Britanie a luat na~tere un domeniu special, denumit
de sociologie pura sau fundamentala. Debutul intelegerii societatii se istoriafamiliei. Rel~vanta studiilor istorice asupra familiei, argumentata
afla in explicarea familiei, ca tip social primal'. Cele dintai preocupari ~i in sociologie de Emile Durkheim, se sustine prin datele comparative
in aceasta directie se regasesc in vestul continent!;'lui, in Franta ~i furnizate. Poate cea mai generoasa cale de cunoa~tere a unei realitati
Anglia ~i apar spre sfar~itul secolului al XVIII-lea. Intre cei ale carol' eminamente traditionala, cum este familia, istoria sociala ~i a menta-
lucrari au avut relevanta deosebita in aceasta directie sunt de litatilor furnizeaza material de cercetare atat antropologiei, cat ~i
mentionat: Rene Villerm6, Auguste Comte, Frederic Le 'Play, Emile sociologiei familiei.
Durkheim, Talcott Parsons, antropologii A.R. Radcliffe-Brown, In cercetarile speciali~tilor britanici in istoria famiIiei (ca disci-
Claude Levy Strauss ~.a. plina autonoma de studiu), investigatiile acestei institutii s-au concentrat
pe unul dintre urmatoarele trei aspecte (cf. Michael Anderson):
1. Abordarea antropologica a) Dimensiunea afectiva (avand ca obiect de referinta relatiile
conjugale sau parentale, atitudinile sexuale, practicile prema-
Poate ca din cauza caracterului "natural" al familiei, ea s-a ritale etc.); teza cercetarilor fntreprinse pe aceasta directie
bucurat In primul rand de atentia antropologilor. Nume celebre, este ca schimbarile socio-culturale majore injluenleaza
precum Alfred R. Radcliffe-Brown, Claude L6vi-Staruss, Marcel profilul afectiv al familiei. Contraproductiva este dificultatea
Mauss, Edward E. Evans-Pritchard ~i-au orientat cercetarile inspre depistarii ~'iunei relative cuantificari a indicatorilor specifici.
aspecte ale familiei ~i rudeniei. In special mariajul ~i sistemele b) Dimensiunea demografica (are ca obiect de studiu gospo-
parentale au constituit obiectul predilect de investigatie antropologidi. dariile, numarul de botezuri, casatorii, inmormantari, iar baza
DateJe rezuItate in urma cercetarilor au dus la consolidarea unei baze de cercetare 0 constituie registrele civile). Aceasta abordare
de cunoa~tere consistente, mai consistenta poate decat cea oferita de este mai apropiata de :jtiintele naturii, oferind informatii
studiile sociologice. Aceasta poate fi 0 cauza pentru care definitiile verificabile, cu grad mare se exactitate.
antropologice date familiei constituie punct de reper ~i in abordarea c) Dimensiunea economico-gospodareasca (se refera la relatiile
sociologica. Cele mai cunoscute ~i mai uzitate definitii ale familiei au, economice dintre membrii familiei, relatii de mo:jtenire, de
de regula, doua acceptiuni: proprietate, de succesiune a titlurilor :ji privilegiilor etc.).
'y cea restransa, conform careia familia este un grup social Aceasta este, pana astazi, cea mai fructuoasa directie de
format dintr-un cuplu casatorit ~i copiii acestuia (definitie care se cercetare a domeniului.
bazeaza, observam, pe casatorie ~i cuplu, ca institutie generatoare a
vietii fami liale, conceptie discutabila, dupa cum yom constata in 3. Abordarea sociologica
capitolele urmatoare);
Familia este, prin urmare, cea mai pura forma de manifestare a
'y cea largita, care identifidi familia cu grupul social ai carui socialului uman, cea care da profilul celor dintai forme de convietuire
membri sunt legati prin raporturi de varsta, casatorie sau adoptiune, colectiva. Primele comunitati umane, clanurile, triburile sau hOal'dele
care traiesc impreuna, coopereaza sub aspect economic ~i au grija primitive nu constituiau altceva dedit structuri familiale largi, grllpllri
de copii (George Peter Murdock).
de rudenie in care endogamia era garantul solidaritatii (In prillllli rillill
12 1\
fizice, de consaguinitate) grupului. Ele suprapuneau structuri, roluri ~i supravietui~ sotii concureaza intre ei pentru autonomie, autoritate ~i
relatii familiale structurilor, rolurilor ~i relatiilor societiitii sau grupului privilegii8• In sfiir~it, perspectiva interac{ionista (reprezentata de Peter
global. Multii vreme, de altfel, familia a constituit baza ~i modelul Berger, Sheldon Stryker ~.a.) intelege familia ca pe 0 entitate dinamica,
dupii care societatea era construita. Pomind de la aceastii intelegere, in care persoanele i~i modeleaza continuu existenta ~i i~i definesc
avem tipologii ale comunitatilor umane precum cea mcutii de socio- relatiile. Casatoria, chiar ~i na~terea copiilor, implica modelarea unor
logul german Ferdinand Tonnies in lucrarea sa de ciipiitai, Gemein- noi definitii; procesul este cu atat mai complicat cu cat acestea trebuie
schaft und Gesellschaft: pomind de la cele trei tipuri de relatii sa construiasca 0 sub-lume, un fel de sera in care sotii, doua persoane
familiale - materna, conjugala ~i fraternii - sociologul german contureaza cu biografii diferite ~i separate, sa poata coexista ~i interactiona.
cele trei tipuri comunitare dominante: rudenia (comunitatea de sange, lata ca, in sociologie, familia este privita ca institutie cu oarecare
asimilabila relatiei de descendenta), veciniitatea (comunitatea spatiala, utili tate, ca mediu conflictual sau ca inventare a unei biografii comune
asemanatoare relatiei de colaborare conjugalii) ~i prietenia (comunitatea de catre indivizii care 0 compun. In aproape toate cazurile - oarecare
spirituala, similara relatiei fraterne, bazata pe impartii~irea acelora~i diferenta mcand-o prima abordare - familia este subordonata intere-
valori). Extinse de la nivelul familiei la cel al comunitatii liirgite, ele selor sau bunastarii individului. Din aceasta pricina nu se intalnesc,
definesc specificul sociabilitiitii umane. poate, conceptii sociologice unitare ~i cu adevarat relevante in ceea ce
Mai atenti uneori la contextul paradigmatic deciit la consistenta prive~te familia ca atare, nu subordonata individului sau intereselor de
subiectiva ~i obiectiva totodata a familiei, sociologii i~i incadreaza clasa. Eficienta de cunoa~tere a sociologiei poate fi, din acest punct de
studiile in cele trei mari perspective teoretice: functionalismul, con- vedere, neclara. Chiar ~i in ceea ce prive~te definirea familiei din
flictualismul ~i interactionismul7. Conform perspectivei func{ionaliste, punct de vedere sociologic, ea este inca, din punctul de vedere al rigorii
familia este 0 institutie sociala care, asemenea tuturor celelalte ~tiintifice, tributara antropologiei. Definitii stranii, care tradeaza
institutii sociale, exista in virtutea exercitarii un or anumite functii. superficialitatea studiilor sociologiei mod erne (interactioniste) asupra
Tipurile generale de functii familiale identificate sunt: reproducerea realitatii perene a familiei, intalnim astazi in tratate de specialitate ale
(producerea unui numar suficient de urma~i pentru a garanta perpe- unor autori consacrati: "Compozitia bizara in ceea ce prive~te sexul ~i
tuarea comunitatii ori a societatii respective), socializarea (transmi- viirsta 0 face (pe familie - n.n. - C.B.) sa fie un grup de lucru neeficient,
terea catre copii - dar nu exclusiv catre ace~tia - a modelelor culturale un slab comitet de planificare, un grup de distractii incomod ~i un grup
dominante), ingrij irea, protectia ~i afectiunea, identificarea (conferirea incert de comunicare spirituala. Conducerea ei e asumata de doi
unui status identitar ~i social prin legitimarea apartenentei la un amatori, relativ lipsiti de experienta, nepregatiti pentru rolurile de sot,
anum it grup de rudenie) ~i reglementarea comportamentului sexual. sotie, parinti" (Reuben Hill). De~i, in mod evident, autorul citat se
Pespectiva conflictualista concepe familia ca un sistem de permanente focalizeaza asupra ipostazei familiei contemporane, pronuntarea
conflicte, negocieri ~i armistitii. Daca Marx ~i Engels considerau ca falimentului acestei institutii, echivalentul falimentului bazei sociabilitatii
familia reproduce, la scara mica, conflictele care au loc la scara mare, umane implica 0 mare doza de risco Ea denota, lucru la fel de gray, 0
intre c1asele sociale, sociologii americani - preluand oarecum traditia prima tentativa sociologica de abandonare a unei teme perene de meditatie.
lui Freud - sunt cu mult mai specifici, rezervand familiei 0 conflic- Pentru restabilirea unei abordari "cIasice" a familiei, propunem,
tualitate de tip aparte: Randall Collins (1975) interpreteaza raporturile ca incercare personala de definire a obiectului studiului nostru, 0
conjugale ca pe 0 pennanentii confruntare intre sotul-gangster ~i sotia- raportare extinsa la grupul familial ca grup de rudenie ~i 0 definitie ce
victima, in vreme de Jetse Sprey (1979) considera conflictul ca 0 parte
a tuturorsistemelor ~i interactiunilor, inclusiv sistemele familiale ~i 8 Este de prevazut di evolutia recentaa interpretarilor familiei va lua 'in

interactiunile maritale; in pofida constrangerii de a coopera pentru a calcul emanciparea tot maimare a indivizilor de mediul traditional al
grupului de rudenie, in sensul ca familia nu va mai fi neaparat 0 solutie de
supravietuire. Din asemenea perspectiva, ea se va manifesta exclllsiv ell
7 Cf. Gitalin Zamfir, Lazar Vlasceanu (coordonatori), Dictionar de medill conflictual, Tara sa mai ofere compensatia de a fi unica - sall Illlklll
sociologie, Editura Babel, Bucure~ti, 1993. cea mai buna - sollltie de convietllire sociala.
14
vizeaza nu functionalitatea, ci finalitatea acestei institutii. Astfel,
familia este un grup social cubaza biologica sau sociala, a carui
trasatudi fundamentala consta in identitatea substantiala a
2. Perspectiva sociologidi asupra familiei
membrilor sai. Termenul de identitate substantial a se refera atat la
relatiile de sange stabilite Intre membrii unui grup familial
(consubstantialitatea fizica, trad usa In consanguinitate), cat ~i la
Impalia~irea unei aceleia~i "substante" morale, culturale, religioase,
etice etc., a~adar la conturarea unei identitati complexe. Un al doilea
repel' fundamental al familiei ca obiect al reflexiei sociologice este Auguste Cornte ~i cornunitatea rnoraHi
finalitatea. Din acest punct de vedere, completam definitia familiei
distingand-o ca grup a dirui finalitate consta in preluarea, pas- Forta sociala, cea care tine laolalti'i indivizii, care Ii coaguleaza
trarea, sporirea ~i transmiterea unui patrimoniu genetic (biologic), In cadrul societatii~i a carei expresie este socialitatea are trei compo-
economic (avere mobila ~i bunuri imobile), moral (norme ~i nente: forta materiala, forta intelectuala ~i cea morala. La randul sau,
valori), religios (ritualuri ~i credinte), cultural (traditii ~i cutume) natura umana este structurata pe trei dimensiuni simetrice, ~i anume:
~i social-identitar (patronimul ca semn al unei identitati sociale activitate, inteligenta ~i sensibilitate. Corespondentele Intre componentele
legitime). Accentuam In aceasta definitie - ~i 0 yom face ~i In conti- sociabilitatii, pe de 0 parte, ~i dimensiunile naturii umane, pe de alta
nuare - caracterul de continuitate ~i deci dimensiunea descendentei patie, constituie cele trei forme fundamentale de existenta sociala:
familiale ca principal factor modelator ~i explicativ totodata al profilului proprietatea (care traduce corespondenta dintre forta materiala ~i
sau social. activitate), limbajul (materializat la confluenta dintre forta intelectuala
Adaugam ca subordonam familia categoriei socialului supra- ~i inteligenta) ~i familia (concretizarea corespondentei dintre forta
individual, ireductibilla suma indivizilor care 11 compun la un moment afectiva ~i sentiment). Dintre acestea, cea mai importanta pentru Inte-
dat sau a intereselar lor. Spre deosebire de socialul manifest In legerea constitutiei societatii este familia. La Comte, unitatea de baza
grupurile In care oamenii, urmarind anumite scopuri sau interese, se a societatii este familia ~i nu individul (ca la i1umini~ti, de pilda). De~i
asociaza pentru a ~i Ie atinge, social a carui existenta se Iimiteaza la autor al unui sistem de filosofie pozitiva, Comte recupereaza astfel
manifestarea respectivelor interese asociative, socialul supraindividual dimensiunea comunitara (familiala) a omului, In defavoarea celei ratio-
exista indiferent de interesul sau vointa celor care Ii apartin. EI se nale. Cu toate ca, In formula legii preponderentei sociale a fortei
manifesta prin ace~tia, tara a fi reductibil la ei. Genereaza, de obicei, materiale, el reia apasat principiul conform caruia fenomenele cele
forme puternice de apartenenta exclusiva ~i neelectiva, cum sunt mai nobile sunt subordonate fenomenelor celor mai grosolane, prin
familia, rasa, etnia sau religia. Ca atare, formele sale, printre care ~i teoria asupra familiei of era calea de recuperare a sensibilitatii ca
familia, nu sunt creatii ale gandirii ~i conceptiei umane, oricat de modalitate structuranta a vietii colective. Forta materiala se intelectua-
inteligenta se poate dovedi aceasta. Ele sunt date dincolo de controlul lizeaza ~i se moralizeaza treptat, pana la transfigurare, cand manifestarile
voin!ei ~i ratiunii umane9, iar existenta lor se supune altar legi decat morale sau intelectuale ajung la existente de sine statatoare. De altfel,
cele imaginate de om. Ne yom apropia, a~adar, cu sfiala cuvenita de atunci cand se refera la religie ca modalitate sintetica de asigurare a
aceste teme de reflectie, nu pentru a Incerca sa identificam solutiile de statomiciei socieHitii, Auguste Comte 0 define~te ca "stare de deplina
"adaptare" a lor nevoilor ~i trivialitatii existentei noastre singulare, ci armonie a existentei umane, individuale sau colective, la care se poate
pentru a Ie urmari ~i Intelege - In masura posibilitatilor noastre -
ajunge atunci ~and toate partile componente ale societatii sunt perfect
sensurile profunde. coordonate". In acest punct am Incerca 0 ipoteza complementara
teoriei comteiene, anume aceea a alltonomizarii existentei morale In
paralel cu existentamateriala ~i nu inglobata acesteia. Exista voci, mai
9 Sau sunt, conform terminologiei propuse de profesorul Ilie Badescu,
cadre noologice. Vezi Ilie Badescu, Noologia, Editura Valahia, Bucure~ti, 2002. 17
16
ales dinspre etnologie sau antropologie care sustin ca fonnele gandirii
magice sau religioase s-au dezvoltat independent, concomitent sau Distantarea intre cele doua forme de structurare a socialului s-a produs
chiar anterior structurilor materiale. Din acest punct de vedere, yom 'insa relativ tarziu 'in istoria umanitatii, mulUi vreme familia supra-
putea pleda pentru existenta unoI' trasaturi morale ale organizarilor punandu-se - ca structura, rationalitate, functionare etc. - societatii
familiale 'inca din epoca preistorica. globale ca atare. Chiar ~i astazi, in comunitati tarane~ti, religioase sau
Revenind la Comte, el spune ca "prin familie, individul incepe a 'in orice grup care pastreaza 0 baza traditionala de organizare, relatiile
sociale sunt asimilabile celor familiale.
ie~i din personalitatea sa ~i 'invata a trai in celalalt", baza organizarii
familiale fiind, a~adar, altruismul sau sociabilitatea primara. Ca institutie,
familia se explicii prin exercitarea autoritatii naturale, adica prin Frederic LePlay ~i abordarea monografidi a familiei
subordonarea sexelor (in etapa de fonnare a familiei) ~i a varstelor (in
etapa mentinerii familiei). Aceasta structura a autoritatii, de~i naturala, in desta~urarea cercetarilor de sociologie, mai ales 'in perioada
nu este exclusiv fizica, deoarece, chiar daca putem vorbi despre 0 marilor ambitii pozitiviste ale acestei discipline, preocuparea principa}a
a fost gasirea unei metode cat mai exacte de descriere a socialului. In
superioritate fizica a barbatilor asupra femeilor sau a adultilor asupra
copiilor ~i batnlnilor, aceasta nu ar explica persistenta grupului familial acest curent s-a inscris ~i ~coala Le Play, care a consacrat metoda
ca atare. Din punct de vedere biologic, femeia se afla intr-o "stare de monografica drept fundamentala in cunoa~terea societatii. Asemenea
luiAuguste Comte, Frederic Le Play porne~te de la familie 'in demersul
copil, 'indepiirtata de tipul ideal al rasei", adica 'in inferioritate materiala.
sau de cercetare, considerand ca toate relatiile sociale, politice, morale
In ceea ce prive~te forta intelectuala, ea este, de asemenea inferioa~a
sau economice ale unei societiiti pot fi regasite ~i 'in familie. Conform
datoritii propoqiei mai sciizute a activitatii cerebrale, speculative. In
principiului omologiei structurale, familia reproduce astfel toate carac-
schimb, "femeile sunt, 'in general, superioare barbatilor printr-o mai
mare dezvoltare a simpatiei ~i sociabilitatii, dar Ie sunt inferioare 'in teristicile empirice, substantiale ale societatii globale. In aplicarea tara
privinta inteligentei ~i ratiunii. Astfel, functia lor 'in familie ~i deci 'in rezerve a acestui principiu al omologiei structurale intre familie ~i
societate este de a modifica, prin exercitarea mai energica a instinc- societate se poate regasi, de altfel, ~i marea slabiciune a sistemului lui
Le Play. Altfel, Le Play intuie~te importanta fundamentalii a combaterii
tului social, directia ratiunii prea reci sau prea grosolane a biirbatului."
Femeia este, a~adar, agentul sensibilitatii ~i ordinii in planul individualismului prin cultivAareaforme lor fundamentale de apartenenta,
printre care ~i familia. " ... lntinderea domeniului individual este mai
familial, iar barbatul al inteligentei ~i ordinii 'in planul istoric concret.
degrabii una aparenta decat reala. Pretutindeni unde individualismul
Impreuna, cele doua categorii, afectul ~i inteligenta, genereaza puterea
spirituala care, in familie, este dominata de factorul afectiv, iar 'in devine preponderent in raporturile sociale, oamenii coboara rapid
societate de eel rational. Rostul puterii spirituale este de a regIa viata inspre barbarie; acolo unde, dimpotriva, societatea este 'in progres,
interioara, de a solidariza indivizii, de a consacra, modera ~i limita indivizii cauta cu insistenta legaturile familiei ~i renuntii tara ezitare la
independenta autorizata prin rigoarea legii sau a naturii lucrurilor."
puterea temporala. in anumite epoci, asimilate de Comte cu faza teolo-
gica a dezvoltarii societatii, puterea spirituala domina chiar domniile Familia este, a~adar, unitatea sociala elementara ~i fundamentala;
fundamental a fiind, inseamna ca transformarile ei conduc la transfor-
temporale, ordinea sociala logica, a~a cum se mai 'intamplii 'inca ~i
astazi 'in anumite comunitati tradition ale, cum ar fi cele rurale. lutr-un marea "tipului social", adica a societatii. Pentru evaluarea functionalitatii
asemenea orizont, divortul, ca ruptura 'intre cele doua dimensiuni, ei, Le Play recomanda, ca instrument de investigatie asociat metodei
monografice, bugetul de familie, investit, astfel, cu puterea de analiza
masculina ~i feminina, 'intre forta spiritualii ~i cea materiala, 'intre
familie ~i societate, este similar spiritului anm'hic, dezorganizarii a 'intregii societati. Modurile de asociere umana sunt c1asificate pe trei
sociale. In aceasta conceptie, Comte face, 'insa, dovada unei niveluri: comunitati (societatile traditionale), corporatii (asociatii cu
1'01moral sau social) ~i asociatii profesionale, Sistemul familial este
diferentieri prealabile, de substrat, 'intre familie ~i societate, a~a cum
distinge foqa spirituala de cea materiala sau afectivitatea de intelect. cel mai puternic, a~a cum se poate biinui, in cadrul organizarilor
comunitare, traditionale, iar sistemele corporatist ~i asociativ sunt
18
19

'lU
proprii societatilor moderne. Familia este, Intr-un asemenea cadru "procreator", termenul de "tata" desemneaza un tit]u ierarhic, 0 funetie
conceptual, 0 institutie eminamente traditionala. sociala; echivalentul sau este acela de patriarh ("cel mai batran tata"),
Studiind structurile de rudenie in corelatie cu starea sau tipul pozitie care reune~te rolurile de magistrat suprem (el judeca pricinile
societatii umane, Le Play intreprinde 0 cercetare comparativa asupra a ~i pedepse;;te membrii familiei), preot (sluje~te altarul familial) ~i rege
45 de familii europene, de la societati pastorale, seminomade (bakiri) (conduce domeniul familia], administreaza in regim de indiviziune
pana la familii tipice societiitilor occidentale, acoperind intreaga gama resursele, stabile~te aliante ~i asigura proteetia in fata du~manilor).
a organizarilor familiale, de la cele foarte stabile din estul ~i sudul Copiii depind intru totul de comunitatea familiala condusa de patriarh,
Europei pana la cele instabile, caracteristice mai ales, spune el, socie- astfel ca situatia lor economica, pozitia sociala, sistemul etico-moral
tatii franceze, in care Revolutia a dislocat traditia ~i bazele securitatii caruia i se sup un, religia pe care 0 respecta sunt definite In acest cadru.
comunitare, determinand aparitia a trei fenomene principale: prabu~irea Fami]iile pe care, la randul lor, ~i Ie VOl'intemeia, se VOl'subordona
comunitatii paterne, ruperea legaturiiintre familie ~i traditie ~i afir- suveranitatii patriarhului pana la inlocuirea acestuia cu un alt membru
marea ideologiilor individualiste. lncercand sa ridice cercetarea la al familiei. Intr-un asemenea sistem familial in care toti membrii,
nivelul organizatiilor ce depa~esc familia, cercetatorii ~colii au constatat casatoriti sau necasiitoriti, sunt tinuti laolalta, fie pentru a munci
insuficienta metodei monografice. De fapt, chiar la nivelul familiei impreuna, fie pentru a lupta impreuna (pentru ca, pe ]anga populatiile
exista fenomene ce nu pot fi analizate prin bugetul de venituri ~i agricole, ce]e care adopta acest model familial sunt ~i comunitatile
cheltuieli (functia morala, afectiva, etica etc.). Solutia gasita la acest razboinice, societatile vendette i) este lesne de priceput ca initiativa
impas a fost Nomenclatorul social, un soi de inventar al realitatii personala este subordonata riguros dominatiei conducatorului; sime-
sociale ce avea pretentia de a epuiza, in categoriile sale, toate formele tdca acestei trasaturi este aceea a ]ipsei responsabilitatii individuale:
~i manifestarile societatii. Cele 25 de diviziuni urcau, gradual, de la pacatu] sau gre~ea]a unui membru apartine intregii familii, este asumata
descrierea familiei (localizarea familiei, ocupatiile familiale, proprietate ~i trebuie ispa~ita de aceasta ca atare.
etc.), la investigarea vecinatatii, parohiei, ora~ului, provinciei, statului, Un subtip al familiei patriarhale mult discutat de Edmond Demolins
societatii ~i chiar la raporturile cu societatile straine. este acela al familiei patriarhale sHibite sau mixte. Acest tip este
Complemental' acestui inventar metodic, conceput de abatele caracteristic mai ales societatilor agrare sedAentare,cum sunt ce]e bal-
Henri de Tourville, Edmond Demolins a formulat teoria spatiului fiZ1c, canice ~i societatea taraneasca romaneasca. In acest tip de fami]ii, de;;i
III speta a drumului ca factor cu influenta determinanta asupra aparitiei traditia este la fel de puternica in reglementarea vietii grupului de rudenie
unui tip specific de familie ~i, deci, de societate. Spatiul, fie ca este ca ~i in cele patriarhale, autoritatea tatalui (a tipului "abrahamic" pur,
stepa, tundra, padure, fiorduri sau campie, detennina un anumit profil dupa formula lui Hie Badescu) este limitata de autoritatea unui
al ocupatiilor specifice; aceste ocupatii determina, la randul lor, "consiliu" al comunitiitii familiale. Mode]ul discutat de socio]ogi este
adoptarea unuia din cele patru tipuri familiale principale: familia acela al familiei sarbe~ti, zadruga. Capul acesteia este numit gospodar
patriarhaHi, familia tulpina (jamille souche), familia particularista (domatchin sau starchina; sotia sa se cheama domatchitza); el admi-
~i familia instabiBi. Suprapunerea intre harta spatiilor ~i cea a tipurilor nistreaza bunurile familiei, 0 reprezinta in fata strainilor, a instantelor
familiale a dus teoreticienii ~colii Le Play la postularea fonnulei de superioare, este responsabil de bunastarea membrilor fami]iei. Ascen-
articulare a tipurilor sociale majore. Nu rasa, abilitatile biologice, ci dentu] sau - daca este acela al biitranetii - este amenintat, insa, de
locul sau drumul parcurs ~i tipul familial fac specificul unei populatii. scaderea fortei de munca, la mare pret in aceste societati agrare, in
Familia patriarhaHi este proprie populatiilor de stepa ~ide camp~e, care subzistenta este asigurata prin truda. Autoritatea patriarhului va
a carol' ocupatie principal a este agricultura ~i cre~terea animalelor. In fi, astfe], completata de aceea a altoI' membri ai familiei, in principal a
cadrul acestor familii, definitorie este exercitarea autoritatii traditio- biirbatilor in putere, cei care asigura resursele de hrana. De~i autoritatea
nale a tatalui nu numai asupra fiilor ~j fiicelor sale biologice, ci ~i ]01' nu mai este abso]uta, asemenea autoritiitii monarhice cu care

asupra celorlalti membri ai grupului de rudenie. Dincolo de rolul regimurile patriarhale sunt adesea asimilate, biitranii nu I~i pierd
20 21
ca medie fericitii sau cel putin preferabilii, familia tulpinii. In opinia
prestigiul; ei continuii sii fie respectati in virtutea experientei, adica a
intelepciunii. Sursele prestigiului nu se schimbii, ci se diversificii: pe autorului, aceastii formuJa familialii contribuie la cre:;;terea puterii
statului :;;ila expansiunea rasei. Ea satisface cele doua directii princi-
langa varstii, vrednicia este un atribut al respectului in societiitile
traditionale. pale ale umanitiitii moderne, anume asocierea :;;ilibertatea. De asemenea,
Familia tulpina este familia patriarhaJa, traditionalii, asupra ea garanteazii interesul public deopotrivii cu cel individual: degreveazii
ciireia intervin agenti disolutivi, externi, cum ar fi urbanizarea, indus- statuI de povara asistiirii socia Ie, care se transfera serviciului familial.
trializarea. Mai cudind decat un tip natural, ea constituie 0 solutie, in Familia particularista, al treilea tip familial identificat de
viziunea lui Frederic Le Play, la destriimarea tipului patriarhal. Fatii de ~coala Le Play, este familia occidentului european medieval :;;imodern.
familia patriarhalii, familia tulpina se deosebe:;;te prin aceea cii Ea este caracteristica mai ales societiitilor scandinave :;;ianglo-saxone,
descendentii nu riiman 'impreunii In aceea:;;i gospodiirie, :;;iuneori nici iar zona de plasmuire este Norvegia :;;icampia saxona dintre Elba :;;i
In aceea:;;i comunitate. Ei sunt liberi sii pIece, adesea chiar obligati la Rhin. Odin :;;icaravanele sale de piistori au venit din Turkestan pana in
aceasta de putiniitatea resurselor familiale, Insii piistreazii obligatia de Baltica :;;iau trecut in Norvegia, parcurgand, dupa cum spune Demolins,
a mentine legiitura permanentii cu familia de origine :;;ichiar de a 0 "drumul fiordurilor". Acest drum a transformat tipul patriarhal de
sustine material. Acordarea "recunoa:;;terii" familiale unui membru stepii in tipul famiJiei particulariste. In zona fiorduriJor, agricultura
plecat depinde de aceastii sustinere a familiei-matcii. Cel mai "tipic" este posibilii numai pe terenurile care despart muntii de tarm. In
exemplu de instaurare a unui model familial tulpina este cellntalnit la consecintii, regimul ocupatiilor este unul mixt, care combina pescuitul
populatiile din teritorii necultivate sau neocupate Incii: avand mult cu agricultura. Apare, ca forma de locuire, fenna individualii, denumita
spatiu la dispozitie, tinerii se griibesc sii piiraseasdi locuinta piirintilor gaard, compusa din rezidenta familialii :;;i cliidirile de exploatare.
de Indatii ce pot intruni capitalul necesar stabilirii unei noi rezidente. Conform lui Demolins, "haf-ul german :;;i hame-ul englez nu sunt
Defri:;;area Ie oferii acestor familii mijloacele de prosperitate :;;i de decat reproduceri ale acestui gaard norvegian". Tinerele menaje din
perpetuare. Acestea sunt conditiile intalnite, de pildii, de pionierii societatea suedezii traditionaJii i:;;iIncepeau, in general, viata familialii
stabiliti in America de Nord :;;icare au asigurat acestui stat timp de prin a defri:;;a un colt de piidure intr-un astfel de fiord, construirea unui
doua secole 0 dezvoltare atat de acceleratii. adiipost :;;ia drumurilor de acces. Caracteristicile acestei gospodiirii
Dezvoltarea socialii este, in cazul societiitilor care oferii conditii sunt locuirea izolatii (nu exista sate, ci fenne distantate unele de altele)
propice familiei tulpinii, conform lui Le Play, sustinutii de dezvoltarea :;;i familia redusii la menajul simplu, compus din parinti :;;i copiii
famiJialii, incepand cu cea demografica. Abundenta spatiului detenninii necasiitoriti. Tinerii casatoriti parasesc gospodaria parintilor pentru a-
un surplus al fortei de muncii ce i:;;igiise:;;tedebu:;;eul in noi ocupatii al :;;iintemeia propria familie, iar patrimoniul acestora este preluat doar
ciiror obie~tiv este perfectionarea materialii, intelectualii :;;imoralii a de un singur descendent, tara a fi impiirtit. Poate fi inteleasa :;;ica un
societiitii. In final, acest surplus demografic se va indrepta ciitre noi tip de familie tulpina, dar cu 0 influenta mult diminuata a familiei de
zone de colonizare, emigratia constantii fiind - sustine autorul - un origine asupra familiilor lastar, caci In cadrul acestui sistem familial
simptom al oriciirei nationalitiiti aflate In progreso De:;;i imaginata ca "particularul nu mai poate conta decat pe sine insu:;;i. EI se bazeaza pe
solutie la sufocarea demograficii din Europa Occidentalii, familia propriile-i forte :;;ipe initiativa personalii".
tulpinii :;;i-acreat spatiu de afirmare in zone mai traditionale, cum ar fi Familia instabila a aparut in urma influentei unui alt tip de
Europa Centralii sau Estica. Ilustrative sunt cazurile emigrantilor sarbi, spatiu, anume piidurea. Ea caracterizeaza unele societati europene
unguri, polonezi, care i:;;isubordoneazii veniturile personale adminis- moderne (inclusiv pe cea franceza). Trasiitura sa cea mai importantii
tratiei familiei de origine. Cei care refuzau acest suport material erau consta in educatia nedirectionala pe care 0 ofera copiilor. Ace:;;tia nu
excomunicati. sunt nici orientati spre preluarea :;;irespectul autoritatii :;;itraditiilor (ca
Conform tipologiei lui Frederic Le Play, Intre cele douii forme
in familia patriarhalii), nici pregiititi pentru 0 creatie independenta, ca
polare ale familiei - familia patriarhaJa :;;icea instabilii - se plaseazii,
23
22
in cazul familiei particulariste. Calitatea subordonarii ~i cea a initiativei mod chiar mai imperios decM proprietatea. Consider, a~adar, stabilit
sunt egal absente ~i, conform teoreticienilor Scolii Le Play, individul, ca, in~i~i aceia care refuza sa conceapa familia ca 0 creatie directa a
nepregiltit, incapabil de orientare devine "prada statelor ~i guvernelor". lui Dumnezeu, trebuie sa ii acorde macar consecinta necesara a legilor
Locul familiei este luat de societate ~i de viata publica. La fel ca in naturale pe care ea Ie instituie."ll
padurile triburilor de vanatori din America de Nord, in societatea in
care predomina familia instabila varsta tanara devine, in acest caz, Emile Durkheim ~i familia ca istorie
superioara celor inaintate, gratie adaptabilitatii mai mari la sistemele
publice. De asemenea, prin procesul concurentei, stimulat de limitarea In buna traditie a sociologiei durkheimiene, distingem intre societilti
mijloacelor de existenta, individualismul se accentueaza ~i duce la organizate (de tipul state lor modern e) ~i societati neorganizate, amorfe
afirmarea spiritului anarhic. Dintr-un deficit de solidaritate, acest tip (carora Ii se subscriu majoritatea formelor istorice ale societatii
de organizare familiala lasa tara adapost batranii, copiii, bolnavii. umane, de la hoarda la cetate). Celor doua tipuri de structura sociaUi Ie
"lndivizii conserva numai raporturile de rudenie absolut indispen- corespund, dupa cum ~tim, doua tipuri de solidaritate: una care se
sabile pentru conservarea rasei" (Frederic Le Play, L'Organisation de datoreaza identitatii con~tiintelor, comuniunii ideilor ~i sentimentelor
la famille). (solidaritatea mecanica), cealalta provenind din diferentierea functio-
Tipologia Scolii Le Play este una din cele mai importante nala ~i din diviziunea muncii. Analiza formelor concrete de socialitate
realizari din sociologie, in general ~i in special din sociologia familiei. porne~te, in mod firesc, de la cel mai simplu ~i mai vechi grup al
Tipurile formulate contureaza nu numai 0 harta spatial a a tipurilor istoriei umanitatii - familia. Dimensiunile ce trebuie luate in conside-
ocupationale, sociale ~i familiale dominante, ci contin ~i 0 posibila rare atunci dind se studiaza familia sunt, conform lui Emile Durkheim:
harta cronologica de evolutie a familiei, de la formele extinse, predo- a) relatia dintre persoane ~i bunuri, b) structurile de rudenie, legaturile
minant patriarhale, pana la cele instabile, caracteristice celor mai rezultate din mariaj ~i descendenta ~i c) relatia cu statui, cu societatea
moderne societati. Caracterizarea tipurilor face referire la trasaturile globala. Pentru buna intelegere a acestor trei tipuri de structuri,
cele mai importante prin care se poate defini 0 structura familiala, Durkheim analizeaza cutumele, moravurile, dreptul, distingand in aceste
contine elementele fundamentale ale unei discutii generale asupra practici regulate ~i con stante, in sistemul normativ in general ceea ce
familiei: distributia autoritatii, ierarhiile familiale, structurile de este comun ~i statornic in toate conduitele individuale. Cutuma este
statusuri ~i roluri, dimensiuni, locuinta, stabilitate/instabilitate etc. Cel
"un mod de a fi nu numai obi~nuit, ci obligatoriu pentru toti membrii
mai important, insa, este ca Le Play pleaca in formularea teoriei sale
societatii". Semnul sau distinctiv este sanctiunea. Spre deosebire de
asupra familiei de la premisa ca, in pofida atacurilor la care poate fi
moravuri, care sunt norme difuze, instabile, dreptul este cel mai c1ar
supusa, familia este una din temele majore de meditatie: ea este "poate
sistem de norme, care i~i are asociat un sistem de sanctiuni materiale,
singura institutie care, considerata in elementele sale esentiale, nu a concrete, exact stabilite.
fost contestata formal in numele ~tiintei, justitiei sau dreptului
Sursele cunoa~terii in sociologia familiei sunt, conform sociolo-
natural I 0. Familia se impune, in orice organizare obi~nuita, intr-un
gului francez, etnografia, istoria ~i demografia. Metoda considerata
optima ~i folosita de Durkheim in cercetarea sa asupra familiei este
10 Familia este, astazi, contestata, atat din punctul de vedere al dreptului studiul istoric al formelor familiale. "Formele vietii domestice, chiar ~i cele
modern, care respinge supravietuirea cutumelor traditionale de mo~tenire, mai vechi ~i mai indepartate de obiceiurile noastre, nu au incetat complet
loialitate etc., cat ~i din perspectiva drepturilor naturale ale individului, ce
de a exista; ceva din ele se mai pastreaza in familia contemporana",
vizeaza emanciparea acestuia de constrangerile vechilor cadre traditionale, ~i
a ~tiintei, care inoveaza alte ~i noi moduri de substituire a familiei ~i a func-
tiilor ei cu institutii "profesionalizate" de asistenta familiala, sociala sau II In Frederic Le Play, Textes choisis par Louis Baudin, cap. VI, "La
individuala. Famille", site-ul Universitatii Quebec, "Classiques _ des_sciences _sociales".
24 25
argumenteaza Ourkheim apelul neincetat pe care 11 face la istorie. o parte, in adoptarea, tot mai generala, a unui sistem de valori care
Argumentul sau, de~i gray, nu este chiar complet. lstoria nu numai ca promoveaza autonomia individuala ~i a conditiilor obiective (legale,
presupune 0 continuitate a devenirii, 0 supravietuire a vechilor forme in materiale, culturale etc.) care fac posibila aceasta autonomizare.
sedimentele pe care se consolideaza noile forme. Ea este ~i cea mai La Durkheim, beneficiul abordarii istorice este ~i unul meto-
importanta verificare pe care 0 putem face validWitii unei teorii, a unei dologic: " ... diferitele specii de familii care s-au format succesiv apar
paradigme, a unui mod de cunoa~tere. Istoria este cea mai con creta ca parti, madulare ale familiei contemporane, pe care istoria ni Ie ofera
perceptie pe care 0 putem avea asupra timpului. Ca imensitate, ca ( ... ) natural disociate". Oincolo de aceasta "descendenta" se poate
eternitate, in lipsa sensului dat de conventia unei masuratori a intreziiri optimismul evolutionist allui Durkheim, care concepe familia
devenirii, timpul ne-ar anula, ne-ar reda staturii unor efemeride. Ca moderna ca ~i incununare a devenirii progresive a formelor familiale.
istorie, iluzia unui minim control asupra timpului devine posibila. In Complexitatea familiei moderne este atat de mare incat ea Ie include
ceea ce prive~te studiul familiei, ca institutie universala, el nu se poate pe toate celelalte. Dimpotriva, familia moderna, a~a cum se precizeaza
realiza in afara istoriei formelor de rudenie. Chiar daca familia astazi, la mai bine de un secol dupa Durkheim, este 0 saracire, 0
contemporana se dore~te opusul acestor formule trecute, ea Ii se atrofiere a formelor traditionale. Avantajul metodologic se pastreaza,
raporteaza, ba mai mult, este produsul devenirii lor, in general, al insa nu aHit ca posibilitate a "disecarii" structurii familiale, ci ca efort
degradarii lor. Pentru a intelege structura naturaJa a familiei trebuie sa comparativ. Conform teoriilor sociologului francez, familia moderna
ii cunoa~tem antecesorii. Oaca ne intereseaza numai domeniul efemer este compusa din cuplul conjugal ~i copii, care constituie zona centrala
al familiei actuale, el poate fi abordat in afara acestei probleme, de a acestui grup, inconjurata de mai multe zone secundare, din care fac
vreme ce presupune doar 0 orientare aplicativa. Astazi, sociologia ~i parte ascendentii ~i descendentii.
psihologia familiei se preocupa nu de cunoa~terea acestei forme de In urmarirea cadrului juridic ce define~te familia moderna,
convietuire umana a~a cum este ea, ci de eficienta pe care ea 0 poate Durkheim remarca 0 evolutie paradoxala a normelor de drept care
aduce in viata umana sau sociala. Prin urmare, este valabila astazi protejeaza spatiul intimitatii familiale, gran ita dintre acesta ~i spatiul
abordarea operationala, functionaIa ~i, pana la urma, artificiala a public, dar ~i a celor care permit, ba chiar conditioneaza familia de
familiei, in dezinteres fata de realitatea sa naturala.12 Prin "legea atenta supraveghere ~i posibilitatea directa de interventie a statului.
concentriirii progresive", Ourkheim sustine dependenta formei familiei Familia modema, tot mai "privata", ~i, totodata, tot mai "publica", este
moderne de conditiile fundamentale ale evolutiei istorice. Odata cu pusa sub urmarire de legile care, din secolul al XX-lea, urmaresc
modernizarea sociala, cu urbanizarea, cu cre~terea importantei mijloa- limitarea manifestarii formelor de autoritate familiala traditionala ~i
celor de comunicare, indivizii sunt eliberati de constnlngeri ~i de substituirea lor cu forme de control public (tribunale ale copiilor, orga-
dependenta fizica a unora fata de altii. Comunitatea, inclusiv cea nizatii ale femeilor, serviciile guvernamentale sau neguvemamentale
familiala pierde teren, iar cauzele acestei evolutii sunt de regasit, pe de de asistare a persoanelor varstnice, institutiile de socializare extrafa-
miliala etc.). In general, interesul pentru copil, devenit slogan al
12 Astfel, preocuparile pentru evolutia diferitelor rate demografice, a imperialismului social al statului inca din timpul Revolutiei Franceze,
divortialitatii, problema feminista, homosexualitatea, familia monoparentaJa ~i noile mi~cari de emancipare feminista sunt cele care servesc de
sau uniunea consensuaJa nu reprezinta dedit abordari superficiale ale unor justificare interventiilor statului in familie. Indivizii iau act de capaci-
aspecte particulare ale familiei. Ele sunt artificiale intrudit sunt promovate tatea lor de autonomizare, de emancipare de structurile traditionale ~i
intentionat, prin discursul ideologic ~i ~tiintific, pentru reinventarea ~i redefi-
nirea familiei ca structura slaba, incapabila de adaptare la dinamica societatii reactioneaza fata de familia nucleara prin refuzul institutiei casatoriei
moderne, mult inferioara noilor structuri de tip rational. Logica rationalitatii ~i prin critica adusa diviziunii muncii intre sexe. Daca cea dintai
economice invadeaza ~i redefine~te spatiul actual al ~tiintelor socio-umane, atitudine nu este in masura sa ameninte familia, 0 structura sociaJa
supunandu-Ie imperativului aplicabilitatii, al cunoa~terii eficiente.
26 27
anterioara :;;isuperioara casatoriei, cea de a doua, care cunoa:;;te astazi
manifestari aberante13, poate desfiinta nu numai bazele uniunii conjugale,
dar :;;ilogica asigurarii biologice a descendentei legitime prin familie. 3. Familia ca grup de rudenie.
Stergerea discriminarii sexelor :;;iideologia "politicii corecte", lansata Dimensiunile rudeniei:
In urma cu mai bine de zece ani In Statele Unite, au ca efect inter- descendenta, si
, disatoria
zicerea oricarei diviziuni sexuale a muncii familiale, egalizarea sta-
tutelor :;;irolurilor in cadrul cuplurilor conjugale. Consecintele acestei
"democratizari" sunt Insa nefericite la nivelul familiei: instabilitate
(datorata perpetuarii disputelor de statut :;;i aIternarii exercitiilor de
autoritate, a scaderii solidaritatii :;;i coeziunii familiale), ineficienta Familia, la 0 prima :;;isuperficiala vedere, pare a fi un grup cu
(din cauza impreciziei definitiilor de rol :;;i incapacitatii In determi- baza biologic a; solidaritatea membrilor sai este determinata, In primul
narea unor sarcini :;;iresponsabilitati specifice) vulnerabilitate (In lipsa rand, prin legaturi de sange. Toate celelaIte raporturi familiale (alianta,
unui sistem propriu de norme :;;ivalori, familia devine permeabila rudenie spiritual a) sunt asimilate acestor legaturi de consubstantialitate
influentelor externe) :;;i,In ultima instanta, disolutia grupului familial. primm"a. Termenul generic prin care se define:;;te acest tip proximitate
biologica :;;i sociala a indivizilor este acela de rudenie. In fapt,
rudenia, ca :;;i familia, nu presupun cu necesitate :;;i nici exclusiv
legaturi biologice Intre membri. Dupa cum yom vedea, exista fornle
ale rudeniei care fac abstractie totala de Inrudirea biologica, cum ar fi
cele pur sociale (adoptia), cele spirituale (na:;;itul) sau cele mitico-
religioase (ascendentele divine). Rudenia poate fi, conform definitiilor
acceptatel4, 0 apropiere Intre oameni realizata pe criterii biologice sau
spirituale :;;irecunoscuta social. Ea este 0 forma primara de convietuire
sau de societate.
Din acest punct de vedere, rudenia desemneaza raporturile de
consanguinitate (rude Intre care exisHi legaturi de sange), de afinitate
sau alianta (care apar in unna casiitoriei Intre familiile sotului :;;i
sotiei), dar :;;ipe cele de comuniune spirituaIa, consacrate de regula In
unna unui ritual de Inrudire. La vechile societati :;;iIn cazul formelor
traditionale de organizare sociaIa care mai supravietuiesc :;;i astazi
(cum ar fi cele tarane:;;ti sau cele religioase), rudenia se suprapunea
aproape peste intregul corp social. Ea este, a:;;adar, definita astfellncat
sa acopere atat dimensiunea verticala, a descendentei, a perpetuarii
(materiale, biologice, culturale etc.) societatii sau neamului, cat :;;ipe
cea orizontala, reprezentata In primul rand prin legiiturile frateme sau
13 In Statele Unite se manifesta 0 adevaraHl isterie a nediscriminarii cele derivate din fratemitate, care stau la baza solidaritatii prin
sexuale: Inca din manulalele pentru ~colari se elimina sintagme precum "om comuniune, :;;iIn al do ilea rand prin relatiile de alianta ce se stabilesc In
de zapada" (snowman) pentru a nu favoriza genul masculin, fiind prefenlt urma unei uniuni conjugale, care stau la baza solidaritajii prin cooperare.
neutrul "persoana de zapada" (snowperson), iar desenele care InIati~eaza
femei ~i barbati au grija de a desena siluete de Inaltimi egale, pentru a nu 14 Catalin Zamfir, Lazar Vlasceanu (coordonatori), Dic{ionar de
sugera vreo posibila slabiciune fizid sau de statut a populatiei feminine. sociologie, Editura Babel, Bucure~ti, 1993.
28 29
Rudenia se structureaza pe doua dimensiuni fundamentale, (descendenta divina, a anumitor persoane sau a tuturor oamenilor din
descendenta sau dimensiunea verticala, de continuitate ~i perpetuare zei). Mult timp, descendenta sau filiatia biologica a fost considerata
sociala, ~i casatorie sau dimensiunea orizontala, de stabilitate sociala. dominant matriliniara (aportul biologic al mamei in reproducere fiind
Fraternitatea este subordonata descendentei, fiind consecinta acesteia. evident ~i incontestabil, muIt inainte ca aportul biologic al tatalui sa
eel mai mare interes I-a suscitat, in cercetarile ~tiintifice efectuate fie detectat), iar cea sociala ca predominant patriliniara. Copilul este
asupra rudeniei, cea de a doua dimensiune, casatoria, de~i in perceptia dependent biologic in primul rand de mama, iar social in primul rand
comuna ~i in alte domenii de afirmare a spiritului uman (religie, de tata.
cuItura, drept) criteriile descendentei par a se afinna cu mai multa forta. In acest sistem de inrudire, solidaritatea are extensie prepon-
derent longitudinala, raporturile de succesiune fiind acelea care asigura
Descendenta coeziunea comunitatii. Legiiturile fraterne sunt expresia similaritatii
traseelor succesorale ~i con sacra solidaritatea transversala. Intrucat
Descendenta inseamna succesiunea generatiilor unei comunitati decurge din descendenta com una, relatia fraterna are, fata de legiitura
de neam. Este reprezentarea finalitatii sociale ~i familiale care consta, de filiatie, rang secundar. Notiunea de descendenfCt a fost folosita
conform definitiei propuse familiei intr-unul din capitolele anterioare, initial cu referire la gens, grupuri de filiatie patriliniara care ar fi
in preluarea, pastrarea, sporirea ~i transmiterea patrimoniului genetic, reunit, prin intermediul unor descendente presupuse sau fictive,
material, cultural al unui grup de rudenie. Descendenta este definita ca familiile suverane din vechea Roma. Antropologul Lewis H. Morgan a
grup de filiatie, ai carui membri sunt prin~i in relatii genealogice care precizat apoi sensul descendentei ca ~i criteriu de afiliere ce permite
ii leaga pe unii de altii ~i pe toti de stramo~ul fondator15, Intaiul, integrarea indivizilor in grupuri (gentes) diferite, cu frontiere sociale
intemeietorullantului generational. Avand un sens mai specific decat bine delimitate. Grupul de descendenta, al carui sens este unul
descendenta, filiatia desemneaza legatura de rudenie dintre un copil ~i preponderent cultural ~i care este reprezentat, de multe ori, ca filiatie
parintii sai. Cel mai adesea, filiatiei ii este asociat statutul de legiti- mitica ~i ca celebrare a unui cult al originii sacre, poate avea ~i
mitate. Vnii autori (Malinowski, Radcliffe-Brown), acordand importanta trasaturile unei entitati socia Ie discrete, atunci cand societatea utili-
primordiala relatiei juridice ~i evocand "principiullegitimitatii", definesc zeaza aceasta reprezentare culturala pentru a organiza interactiunea
filiatia pornind de la institutia casatoriei. Confonn acestei pozitii, numai indivizilor in vederea atingerii unor obiective precise. In general, insa,
disatoria poate defini statutul parental sau filial in adevaratul sens al ne yom referi la descendenta ca modalitate primara de perpetuare
termenilor.
sociala ~i familiala, ca raport fundamental de structurare a rudeniei, a
Considerata universal ca biliniara, aceasta legatura este supusa relatiilor familiale ~i ca prim criteriu al sociaIitatii.
diferitelor modele culturale ce guverneaza reproducerea sociala ~i De altfel, a~a cum yom avea ocazia sa discutam pe larg, fata de
socializarea indivizilor. In functie de aceste contexte, filiatia, ca ~i complexitatea indusa in organizarea rudeniei de catre relatia de
descendenta, poate fi matrilinara sau uterina (fiind considerati consangeni descendenta, casatoria ocupa 0 pozitie secunda. Abia de curand ea a
sau consanguini cei care provin din aceea~i mama) ~ipatriliniara sau capatat importanta pe care i-o acordam astazi, ca institutie centrala in
agnatica (sunt rude cei proveniti din acela~i tata). Este foarte cadrul grupurilor de rudenie. Edificarea acestui statut a inceput In
important de retinut ca descendenta nu are sens exclusiv biologic, ea perioada consolidarii dominatiei bisericii cre~tine. Abia atunci familia
nu se materializeaza exclusiv prin legaturi de sange intre genitor ~i incepe sa fie definita preponderent prin dimensiunea sa orizontala,
progenitor. Exisffi descendente pur sociale (cazul adoptiilor) sau spirituale adica prin relatia conjugala. Pana in acel moment, familia desemna
continuitatea pe verticala generationala a unui anumit grup de rudenie.
15 Vezi definitia lui J. Bouju din Dictionarul de etnologie §i antro- Diferenta este una cruciala, caci de la acest moment, intreaga per-
pologie, Pierre Bonte, Michel Izard (coordonatori), Editura Polirom, Ia~i, ceptie umana asupra lumii ~i societatii se va limita la 0 temporalitate
1999, p. 191. totmai ingusta.
30 31
Casatoria. Formele casatoriei
In vreme ce aceasta din urma este inevitabila ~i data ca atare,
Departe de a nega casatoriei importanta structuranta din punctul uniunea barbat-femeie variaza in timp ~i spatiu. Chiar ~i inaintea
de vedere al legitimarii raporturilor de filiatie/paternitate ~i de frater- epocii moderne, cand familia conjugala sau menajul conjugal cunoa~te
nitate, pastram 0 anumita rezerva in a acorda relatiei conjugale in sine cele mai inedite evolutii, formele de casatorie se diferentiau sub-
un statut crucial. Aceasta atitudine este, de altfel, sprijinita de per- stantial: uniunea conjugala putea aduna in aceea~i structura familiala
speetiva antropologica asupra rudeniei. In studiile de paleoantropo- un barb at ~i mai multe femei (poliginie), 0 femeie ~i mai multi barbati
logie fizica, a retinut atentia stare a de totala dependenta a copilului (poliandrie); mai multe femei ~i mai multi barbati (poligamie) sau un
fata de parinti (mai cu seama fata de mama, in conditiile in care, din barbat ~i 0 femeie (monogamie). Pe langa acestea, exista fotme derivate
pricina unei alimentatii saracacioase, alaptarea se putea prelungi 3-4 ani). sau preferentiale de casatorie, care se deosebesc de casatoria "primara"
Consecinta directa a acestei situatii a fost formularea unui principiu de prin faptul ca presupun existenta unei uniuni conjugale anterioare pe
mare importanta pentru explicarea chiar sociologiea a primelor forme care se grefeaza. Dintre aceste forme "privilegiate" sau derivate sunt
de structura sociala: "prima categorie de persoane diferentiate func- de mention at leviratul, in care vaduva este luata in casatorie de fratele
tional in sanul turmei au fost mamele. Aparea prima idee directoare, sotului decedat, sororatul, prin care un barbat vaduv se casatore~te cu
capabila sa polarizeze ~i sa sistematizeze organizatia sociala ~i cultura sora sotiei decedate ~i casatoria avunculara, dintre unchiul patern ~i
spirituala a omenirii: ideea de mama", preeiza Traian Herseni.16 nepoata sau dintre matu~a materna (sora mamei) ~i nepot.
Referitor la aceasta etapa initiala de coagulare a forme lor de convie- In sistemul rudeniei, in care, dupa cum am constatat, solida-
tuire sociala, Herseni precizeaza, bazandu-se pe faptele antropologice: ritatea are la baza consubstantialitatea, adica faptul de a fi identic din
"Rudenia de sange, care devine un principiu primitiv de organizare a punct de vedere substantial cu celalaIt, relatia dintre barbat ~i femeie
vietii sociale, are ca baza exclusiva, in aceasta faza a omenirii, femeia nu este una prioritara. Uniunea conjugala se sprijina pe legaturile intre
in calitatea ei de mama"l7. Primul principiu al rudeniei a fast astfel grupurile familiale ale sotilor, care vizeaza, de fapt, 0 descendenta
sintetizat de Robin Fox in formula "femeile au copii". Evidenta comuna intarita ~i legitima. De altfel, este graitor faptul ca cercetarile
prime lor fapte cunoscute slujea a~adar nu unei complementaritati antropologice asupra unor populatii izolate, primitive, arata clar ca
conjugale intre sexe, ci a unei diferentieri, functionale sau nu, intre raporturile de afinitate sau de alianta se stabilesc in afara relatiei
femei ~i barbati.18 Abia in al doilea rand, ~i muIt mai tarziu in plan conjugale, prin mijlocirea descendentilor acestuia. Abia prin copiii
cronologic, se va apliea eel de-al doilea prineipiu identificat de Fox in care se nasc in urma unei legaturi conjugale se definesc relatiile de
formula "barbatii fertilizeaza femeile", formula care sta la baza relatiei aljanta. Odata cu aparitia generatiei urmatoare, relatiile conjugale ~i
conjugale. Al treilea principiu, "barbatii exercita, in general, controlul" chiar cele fraterne se transfigureaza prin intermediul relatiilor de des-
este unul menit sa sublinieze preponderenta sociala generaJa - nu cendenta, iar un rol foarte important il au, in aceste civilizatii primare,
totala - a barbatului. Prefen'ind termenul de "familie conjugala" celui nOl"mele care reglementeaza relatiile intre nepoti ~i unchi, respectiv
de "familie nueleara", Robin Fox argumenteaza ca acest tip de for- matu~i. (Astfel, la latini, de exemplu, fratele tatalui este "aproape tata"
matie de rudenie nu este primordiala, preeum eea care contine raportul (patruus), iar sora mamei este "aproape mama" (matertera)].
de descendenta primara mama-copil.
Teoria schimbului matrimonial.
Endogamie ~i exogamie
16 Traian Herseni, Forme stravechi de cultura poporana romaneasca,
Editura Dacia, Cluj Napoca, 1977, p. 291. Claude Levi-Strauss, studiind schimburile matrimoniale din
17 Ibid., p. 292.
perspectiva teoriei limbajului, considera normele casatoriei ~i sistemul
1 S Dupa cum yom vedea curand, intaia forma de descendent~ naturaIa a

fast matriliniara, in timp ce prima forma de descendentil mitica a fast patriliniara. inrudirii drept 0 structura de comunicare, iar femeile, mesajul destinat
32 sa circule intre clanuri, neamuri sau familii. Conform autorului citat,
33
rolul esential in realizarea aliantelor revine barbatilor (tatalui sau schimburi de persoane cu alte grupuri. 0 situatie asemanatoare 0
fratilor femeii), care angajeaza relatii de schimb cu barbatii din alt constituie toate organizarile cu baze traditionale (cum ar fi aristo-
grup, obiectul schimbului constituindu-I femeile. Rolul acestei circulatii cratiile), care exclud orice posibilitate de intinare a puritatii neamului
sau schimb de femei intre grupurile conduse de barbati este substi- ~i care pornesc de la premisele nobletei originare. Totu~i, chiar ;;i in
tuirea unor relatii de consanguinitate, de ordin biologic, cu relatii de aceste cazuri, se creeaza anumite "supape" care permit casatoriile in
alianta, de ordin sociologic. Aceasta teorie a schimbului matrimonial afara grupului. Uniunile prin care un barbat dintr-o casta inferioara se
se bazeaza pe cercetarile mai vechi ale lui Bronislaw Malinowski ~i, casiitore;;te eu 0 femeie din casta superioara (sau invers), schimbandu-;;i
mai ales, pe teoria darului ca mod de solidarizare a indivizilor statutul social, dobandit prin ereditate pOalia numele de hipergamii ;;i
formulata de Marcel Mauss. Perspectiva antropologica porne~te, dupa iau, de cele mai multe ori, forma unui schimb aparte, a statusului
cum se observa, de la necesitatea perceputa de a explica originile pentru avere sau pentru alt tip de servicii sociale.
solidaritatii sociale prin nevoi a carol' rezolvare integreaza explicatia De la criteriul inrudirii, endogamia s-a extins la ace lea ale
unor abordari functionaliste. Astfel, indiferent de natura darurilor - teritorialitatii, socio-economice (ocupatie, avere), etnico-religioase sau
bunuri, femei, servicii - finalitatea lor 0 constituie coeziunea sociaJa. rasiale. Pentru satele traditionale, de pilda, universul endogamic
Este, a~a cum da de inteles antropologia, societatea conditionata inseamna comunitatea taraneasca respectiva, apoi ;;i satele invecinate.
de schimburile dintre indivizi? Ce s-ar intampla in absenta practicii Astazi, acela~i univers se poate Intinde, in spatiul urban, la intregul
darului? Cum se explica, in teoria schimburilor matrimoniale, legatura teritoriu etnic. Pentru evrei, spatiul endogamic, care initial se supra-
punea peste cel etnic, coincide astazi numai cu cel religios, fiind
dintreYlembrii grupurilor de descendenta?
In stabilirea aliantelor matrimoniale, exista doua modele generale, acceptate pentru disiitorie persoane de orice etnie care au adoptat
credinta ~i cultul mozaice.
anume: endogamia ~i exogamia.
Endogamia este obiceiul selectarii partenerilor conjugali din Exogamia este fenomenul invers fata de endogamie, cel care
interiorul aceluia~i grup de rudenie. Intr-un societate endogamica, cum spargesolidaritatea grupurilor de rudenie prin impunerea casatoriilor
intre palieneri apartinand unoI' grupuri de rudenie, locale, etnice etc.
sunt, de obicei, comunitatile traditionale, relatiile de afinitate sau
diferite. Regula exogamiei, a casiitoriei In afara grupului de aparte-
alianta nu sunt, a~adar, decat 0 consecinta a rudeniei biologice: oamenii
nenta (sau de descendenta) se explica foarte coerent prin teoria asupra
se casatoresc intrucat sunt inruditi prin ascendenta com una. Casa-
schimbului matrimonial, alegerea unui paliener dintr-un grup exterior
toriile erau reglementate de parinti ~i controlate riguros de grupul de crescand aria aliantelor ;;i a serviciilor sociale. Schimbul matrimonial
rudenie. Finalitatea strategiilor matrimoniale endogame era pastrarea
exogamic leaga oamenii intre ei prin alte mijloace decat cele ale
puritatii neamului ~i a integritatii patrimoniului. Solidaritatea ~i coe- Inrudirii prin descendenta comuna ~i suprapune legaturilor naturale de
ziunea unor asemenea grupuri era maxima. 0 ramura de neam Inde-
rudenie legaturi artificiale sau sociale.]9 Cu cat reteaua de relatii
partata putea fi recuperata printr-o casatorie ~i reintegrata neamului. sociale este mai larga, cu atat ea sluje;;te mai bine intereselor de aparare
Solidaritatea era astfel remcuta.
sau de prosperitate materiala a societatii respective. (Observam ca
In literatura se citeaza foarte adesea sistemul castelor din India,
teoria schimbului matrimonial are la baza 0 conceptie utilitarist-mate-
ca pilda a unei societati endogame. Constituit pe principiul puritatii rialista asupra "beneficiului social"). S-a spus ca, daca regulile de
starilor, acest sistem interzice casatoria In afara castei, intrucat descendenta caracterizeaza raporturile dintre oameni in interiorul
intruziunea unui individ provenit dintr-o clasa inferioara ar impieta grupurilor de rudenie, regula exogamiei reglementeaza raporturile
asupra armoniei castei In care ar intra. In plus, legalizarea unoI' casa- dintre aceste grupuri. In ciuda avantajelor functionale pe care circulatia
torii exogame ar fi imposibila, de vreme ce fiecare casta I~i are "totala ~i continua" a femeilor Intre grupuri Ie prezinta In flexibilizarea
propriile norme ~i ritualuri. In acest caz, endogamia face parte din
definitia sociologica a castel or, constituite ca grupuri ierarhizate, bazate
19 Din acest motiv, relatii1e de alianta se sustrag categoriei rudeniei
pe 0 apartenenta ereditara ~i care i;;i pastreaza identitatea nepermitand
biologice, in care sunt incadrate de regula.
34 35
~i cre~terea ariei contactelor sociale, exista totu~i multe elemente care, copii, nu s-a stabilit, nici pe departe 0 unanimitate de pared in ceea ce
limiteaza aceasta circulatie. Printre aceste limite sunt de mentionat prive~te un tipar general sau 0 finalitate generala a acestui tip de
cele spatiale (distanta fizica), culturale (imposibilitatea comunicarii) interdictie matrimoniala. Incestul este 0 forma conjugala prohibita, dar
sau chiar rasiale. Distinctia intre noi ~i ei, intre universul uman care se manifesta diferit la nivelul fiecarei societati concrete. Ceea ce
acceptat sau dezirabil ~i cel strain, du~manos, era operata dintotdeauna pare sa intruneasca acordul mai multor cercetatori este esenta cultural a
~i a ramas operationala ~i astazi. Exogamia este limitata la marginile a definirii incestului. Sigmund Freud spunea ca "a trebuit sa devenim
universului cunoscut, chiar daca uneori acestea nu depa~esc intinderea nonincestuo~i pentru a deveni umani", iar Claude Levi-Strauss afirma
unui sat, caci, chiar ~i in interiorul unor comunitati stabile ~i unitare ca "prohibirea incestului este cultura insa~i".
cum sunt cele tarane~ti, functioneaza departajari clare intre grupuri S-a sustinut indeosebi ca incestul se refera la incruci~area
apat'ent nediferentiate Uosenii ~i susenii, cei din satul nou sau din satul relatiilor in interiorul grupului familial conjugal, in forme diferite de
vechi, ba~tina~ii ~i veneticii). Concluzia unor asemenea constatati este cele recomandate ~i recunoscute social. Conform lui L. Levy-Bruhl, el
cea formulata de Claude Levi-Strauss, anume ca orice societate este, nu a fost insa definit ca atare - ~i nici in vreo aM forma - de
in acela~i timp, endogama ~i exogama. Pentru intelegerea mai buna a populatiile primitive. La aceste populatii, incestul este ceva care nu se
limitei intre spatiul permis pentru schimbul matrimonial ~i cel interzis, intampla ~i nici nu se poate intampla, este, in cel mai rau caz, absurdul
discutia trebuie completata cu abordarea incestului. accidental, monstrum. Etimologiile tennenului ar sustine aceasta definire
negativa ~i imprecisa a incestului. Astfel, incest, cuvant comun celor
Incestul sau prohibirea consanguinWitii conjugale mai cunoscute limbi europene (engleza, franceza, spaniola, italiana)
deriva din latinescul castum (pur, cast), reprezentand 0 negare a
Interdictia incestului se plaseaza simetric prescriptiei exogamiei. acestei stari de curatenie, de armonie. In chineza, termenul indica
De~i recent studiat sistematic, in cadru ~tiintific, incestul a cunoscut dezordine in relatiile sociale, avand 0 tenta socio-culturala ~i mai
reglementari ~i definitii implicite in aproape toate societatile. Mai clara, in timp ce in indoneziana, termenul pentru incest, suprapus celui
curfmd forma de reglare a raporturilor conjugale ~i familiale, in de adulter are atat 0 conotatie social-moral a, de impropriu, repugnant,
general, decat institutie in sine, incestul a starn it, in epoca modern a, cat ~i una estetica, de ceva neplacut, dizgratios.
interesul atat al psihologilor, cat ~i al antropologilor, biologilor sau
sociologilor. Primele preocupari sistematice in ceea ce prive~te a) Teorii biologice finaliste
definirea ~i 0 oarecare "institutionalizare" a sa au avut insa loc in
perioada de afirmare a cre~tinismului. De altfel, dupa cum yom vedea, Explicatiile care au fost formulate pentru explicarea prohibitiei
incestul este, in general vorbind, 0 categorie ce tine mai mult de incestului nu au tinut intotdeauna seama de acest context cultural.
inrudirea spirituala sau mitica, deci de legaturile familiale consacrate Prima categorie de intetpretari, cele mai simple ~i mai la indemana, a
religios, dedit de acceptiunea sa biologica sau chiar antropologica. fost cea oferita de biologie. Conform acesteia, interzicerea incestului
Definitia antropologica a incestului nu poate face abstractie de are ca scop prevenirea efectelor negative ale incruci~arii rudelor
reperele culturale sau sociale ale contextului acestui fenomen: apropiate. Explicatia a fost criticata, de vreme ce ea atribuia tuturor
"stabilirea unei legaturi conjugale ilicite intre persoane aflate intr-un societatilor 0 viziune eugenica, 0 interpretare genetic a ce nu a putut fi
raport de rudenie de sfmge sau prin alianta, intr-un grad interzis de atinsa decat in urma progreselor ~tiintelor naturale. Pe de alta parte,
lege" este 0 definitie suficient de generala pentru a Jasa spatiu liber chiar geneticienii atrag atentia asupra dublului efect pe care relatiile in
variatelor formule de rezolvare a prohibitiilor conjugale specifice interiorul familiei, intre rude apropiate Ie pot avea: atat consecinte
fiecarei societati, fiecarei culturi familiaJe. Daca exista 0 oarecare - negative, degenerescente (fertilitate redusa, speranta de viata limitata,
nicidecum totala - concordie in ceea ce prive~te incestul vazutca slaba rezistenta la boli etc.), cat ~i pozitive (pastrarea ~i perpetuarea
relatie conjugala intre rude Ie de gradul I (deci care fac parte, la nlndul trasaturilor genetice pozitive, eliminarea celor negative, a celor straine).
lor, din aceea~i familie conjugala), cum ar fi legaturile dintre parinti ~i o aM explicatie a fost aceea care piasa cauzele prohibirii incestului in
36 37
comportamentul psihologic ~i in fiziologia umana. Conform acestor Claude Levi-Strauss a ramas una dintre cele in general acceptate. Ea
teorii, exista 0 aversiune naturala, instinctiva a oamenilor fata de ase- se bazeaza, la fel ca teoria schimbului matrimonial, pe conceptul de
menea relatii; cu alte cuvinte, intre cei inruditi Indeaproape nu se utilitate ~i beneficiu social. Singura rezerva care poate aparea fata de
manifesta atractie sexuaJa. Daca asemenea aversiune sau blocaj ar acest tip de explicatie este data de evidenta dominantei mitice a
exista intr-adevar inscris intre datele naturale, biologice umane, ar fi gandirii umane in primele etape ale articularii societatilor, ~i nu a celei
evident inutila 0 lege care sa 0 repete. economice sau social politice, forme care vor aparea mai tarziu.
Conform acestui mod al gandirii mitice sau religioase, incestul nu este
b) Teorii sociologice finaliste altceva decat incalcarea unor prohibitii sacre, a unei ordini date.
Pastrarea interdictiei incestului nu este atat un calcul de profitabilitate
Spre deosebire de aceasta pozitie conform careia incestul ar fi un social a, cat supunerea In fata imperativului acestei ordini.
fapt opus naturii omului, Sigmund Freud ~i unii dintre continuatorii A~a cum reiese ~i din. schemele etimologice mai sus mentionate,
sai considera ca toti oamenii sunt confruntati cu dorinte incestuoase, incestul este generator de confuzie ~i dezordine, de perturbarea
pe care ~i Ie reprima. La originea acestei porniri (denumita de medicul structurii grupurilor de rudenie. Asemenea adulternlui, care ameninta
vienez "complexul lui Oedip") sta totu~i un fapt social negativ, puritatea descendentei, incestul duce la suprapunerea rolurilor familiale,
uciderea tatalui, masculul cel mai batran al hom'dei, singurul care avea la amestecarea treptelor filiatiei, la imprecizia definitiilor legitimitatii.
acces la to ate femeile, de catre fiii sai. Culpabilitatea uciderii parintelui Am spune chiar ca reglementarea incestului se bazeaza pe inter-
se va opune, insa, In incon~tientul acestora, insotirii cu nevestele celui sectarea ~i chiar subordonarea principiilor matrimoniale ratiunilor pas-
rapus, posibile mame ale fiilor sai. Teoria freudiana a fost amendata trarii structurii corecte (dezirabile social, conform a modelului cultural
chiar de catre unii din continuatorii ~colii sale de psihanaliza. lung
general acceptat) a descendentei.
este printre cei care neaga existenta unui instinct al incestului, a~a cum
neaga ~i existenta generala a unui imbold criminal.
Tragedia lui Sofoele, Oedip Rege, este istoria exemplara a
Ceva mai plauzibila pare a fi teoria conditionarii demografice.
incestului involuntar. intreaga (esaturel a piesei sta sub semnul
Deoarece oamenii primitivi traiau relativ putin (35 de ani), pubertatea
condamnarii divine a neamului incestuos. Consecin(a pacatului
era tarzie (in jurul varstei de 15 ani), fertilitatea femeilor era lil11itata
este tulburarea ordinii cosmice, deopotriva cu cea sociala,
de perioade lungi de alaptare ~i de alil11entatia saracacioasa, erau
aglindita in confilzia rolurilor: ,,0 nunta, nunta, / Mi-ai dat
practic imposibile relatiile intre parinti ~i copii: la varsta cand cei din
viata ~'i dandu-mi via(a, iara!ji / Ai semcmat acea saman(a :ji-ai
urma erau l11aturi sexual, parintii erau batrani sau deja morti. Cu
dat lumii / Parin(i, frati cu capiii lor, femei ce sunt / Si mame !ji
timpul, institutiile rudeniei bazata pe cuplarea in afara grupului
neveste acelora!ji copii, / Si tat ce paate fi mai rU:jinospe !zone. "
familial primar avea sa dezvolte un set de norme ~i roluri care ordonau
viata comunitara. Aceste norme ~i roluri VOl' trebui protejate ulterior (Sofoele, Oedip Rege, in traducerea lui Dan Batta). Cea mai
grava pedeapsa este blestemul cazut asupra urma:jilor
prin illterdictia incestului, caredevenea 0 posibilitate de luat In seama.
casatoriei incestuoase, mai cu seama asuprafiicelor: "Si cand
In antropologie, continuand teOlia beneficiului social al exogamiei,
a fost formulata de catre Claude Levi-Strauss ipoteza ca incestul, ve(i fi ajuns la varsta-n floare a nuntii / 0, cine-ar fl, 0, cine-ar
demers fundamental care marcheaza trecerea de la natura spre cultura, cuteza, copile, / Sa ia asupra sa rU:jinea care fi-va / Napasta
alor mei :ji-a celor ce-i ve(i na!jte? / Cad ce lipse~'te-obidei
de la hoar9a spre societate, nu este dedit reflexul negativ al prescriptiei
exogame. Inrudirea intre cei care sunt deja apropiati ar avea, in conceptia voastre? Tatal vostru / A ucis pe tatal sau !ji s-a-nsurat cu
autornlui citat, dezavantajul de a ignora caile aliantei intergrupale. muma~sa, / Cu cea ce I-a facut :ji-n pantecele-acela, / Din care
Interzicerea incestului, opunandu-se tendintelor separatiste ale consan- s-a nascut v-a zamislit pe voi. / A:ja or sa va-nfrunte! Cine-are
guinitatii este conditia realizarii in exterior a schimbului de femei care sa va ia? / Nici unu, niciodata, copile! Ci voi, sterpe / Si
atrage dupa sine afinitatea ~i cooperarea. Teoria sociologica a lui nenuntite va trebui sa lancezi(i. "
38 39
De altfel, cele mai puternice instante de control al legaturilor
incestuoase riiman cele religioase. Religiile invoca, in afara incestului
primar (intre rude de sange) forma incestului secundar, care se poate
produce intre rude prin alianta. Un caz cunoscut este interdictia "celor 4. Tipurile rudeniei: rudenia naturala,
doua surori", care se refera la casiitoria cu sora sotiei sau cu sotia rudenia sociaIa, rudenia mitica
fratelui. Aceasta interdictie apare, cu variante diferite, in Levitic, in
Coran ~i, desigur, in cultura cre:;:tina europeana. Biserica cre~tina a
motivat aceasta interdictie (care, conform canoanelor existente pana in
1983, se perpetua ~i dupa moarte - femeia vaduva nu se putea casatori
cu fratele sotului decedat) prin faptul ca sotii formeaza un singur trup
Am constatat ca cele doua principii de organizare a rudeniei sunt
(una caro). Formand 0 fiinta unica, impalia~ind aceea~i substanta,
descendenta (sau solidaritatea verticaJa) ~i casatoria (sau alianta). lntre
consanguinii unuia devin ~i consanguinii celuilalt, fratii unuia devin ~i
identitatea substanfialLl presupusa de legiitura de descendenta, de re-
fratii celuilalt. Casiitoria intre cumnati devine, a~adar, casatorie inces-
producere ~i diferenfierea Junc/ianalLl care se poate finaliza in
tuoasa intre frati.
complementaritatea conjugala (insu~i conceptul de alianta presupune 0
Pe langa interdictia referitoare la surori, mai sunt cunoscute cele
diferentiere prealabila a termenilor care VOl' deveni aliati, fiind diferita
care se opun raporturilor cu mama ~i fiica sau celor paralele intre mai
de solidaritate20), fraternitatea con sacra solidaritatea orizontala prin
Illulte rude (doi frati nu se pot casiitori cu doua surori). Varietatea
asemanare substantiala ~i functionala. Baza solidaritatii in cadrul
situatiilor de incest prohibite de religie este mult mai mare decat cea
grupurilor de rudenie 0 constituie consubstantialitatea membrilor, care
reglementata de legislatiile civile, iar acesta poate fi un argument
poate fi biologica, dar ~i spirituala. Cu alte cuvinte, rudenia se atesta
pentru esenta culturala, ~i nu biologica sau psihologica a incestului.
prin identitatea substantei corporale sau a celei spirituale. De~i s-ar
putea crede ca, in timpuri mai vechi, oamenii se concentrau ~i se
orientau preponderent pe baza observarii empirice a evidentei propriei
corporalitati, 0 istorie a relatiilor familiale atesta, dimpotriva, 0
concentrare pe categorii spirituale ale rudeniei, in defavoarea neta a
celor biologice. Initial, oamenii au extins rudenia dincolo de hotarul
care separa lumea naturala de cea supranaturala. Oamenii erau creatii
divine, mai muIt, erau descendenti ai zeilor. Existau dinastii care se
originau intr-un stramo~ divin ~i care pastrau, prin endogamie,
substanta aleasa a genitorului lor. Aveau loc casiitorii "mixte",
hierogamii, in care pamantenii ~i zeii se nunteau ~i creaudescendente
care innobilau rasa umana. Acest tip de organizare preponderent
religioasa, spirituala a grupurilor familia\e constituie ceea ce denumim
rudenie mitidi. Apoi, rudenia s-a concentrat pe spatiuI societatii

20 Legiltura conjllgala sall de a1iantase apropie mai curand conceptullli


durkheimian de solidaritate organica, deoarece se bazeaza pe 0 completare, pe
o colaborare a unoI'entitati diferite structural $ifunctional. Dimpotriva, tipul
solidaritatii stabilite prin descendenta se apropie conceptului de solidaritate
mecanica, prin maxima asemanare - pana la identitate - a termenilor.
40 41
profane. Familia ~i rudenia erau organizate asemenea comunitatilor identitati colective reciproc exclusive. Este yorba desocietatile In care
Iargite, ba, de multe ori, se suprapuneau acestora (c1anurile ~i triburile). functioneaza regulile descendentei uniliniare (patriliniare sau matri-
Familia era asemenea unei cetati, cuno~tea ierarhizarea rolurilor, Iiniare), conform careia apartenenta consanguinica a copiilor este
reglementari normative proprii, sisteme de valori specifice. Ea cuprindea determinata prin referire la doar unul din cei doi parinti. Alte societati
pe toti cei care se supuneau autoritatii conducatorilor ~i care se cunosc Insa filiatia nediferentiata, biliniara sau cognatica, In care apa!-
integrau sistemului sau, chiar daca nu aveau relatii de sange cuace~tia. tenenta la grupul de consanguinitate se transmite prin ambii parinti. In
Rudenia era organizata asemenea unei unitati cvasipolitice, In forme star~it, unele societati definesc comunitatile consanguine nu prin
bine definite din punct de vedere social. De aceea, 0 numim rudenie grupuri constituite de descendentii' unui aceluia~i stramo~, ci prin
sociala. Abia In ultima vreme, In ultimele doua secole, mai cu seama, totalitatea persoanelor care au 0 ruda com una. Relativitatea acestor
rudenia a Inceput sa fie perceputa ca modalitate de relationare definitii dau 0 idee asupra gradului de imprecizie care apasa chiar ~i
biologica. Progresul biologiei, dar mai cu seama al geneticii a condus asupra unei categorii biologice aHit de concrete cum pare a fi cea de
spre Intelegerea aprofundata a proceselor de reproducere ~i a modului consanguinitate, dar care este supusa definitiilor culturale ale socie-
de relationare parentaIa sau conjugala din perspectiva strict naturala. tatilor.0 teorie unitara pare, de aceea, dificil de construit. Astazi,
Pe baza acestui tip de cunoa~tere exacta a substratului material al problt:;,matinde a fi rezolvata cu mijloacele exacte ale ~tiintei geneticii.
rudeniei ~i familiei definim rudenia naturala ca cea care include In vreme ce consanguinitatea sau rudenia de sange este tot mai
persoane intre care se stabilesc relatii naturale, de consanguinitate sau sigur atestata prin noile practici de observatie genetica, alianta este
conjugale (sexuale). supusa instabilitatii ~i impreciziei care rezulta din 1110bilitatea ~i
diversitatea formulelor de alianta conjugala cunoscute de-a lungul
a) Rudenia naturala timpului (ca sa nu mai punem la socoteala formele inedite de menaj
experimentate sau adoptate de populatiile moderne). In istoria familiei,
Rudenia naturala include, conform demersului teoretic inaugurat
afinitatea ~i alianta au constituit unul din cele mai importante resorturi
de Lewis H. Morgan (1871), consanguinitatea (existenta unoI' grupuri
de organizare sociala a comunitatilor ~i au reprezentat masura capa-
de rude alcatuite din totalitatea persoanelor ce au eel putin un stramo~
citatii de afirmare publica a grupurilor de rudenie. Principalele modele
comun) ~i afinitatea (grupuri sau categorii de rude reunite In urma
casiitoriei membrilor lor). De~i ambele sunt subsumate unoI' compor- explicative In acest domeniu au fost furnizate de teoriile aliantei,
tamente naturale (de reproducere, In speta), exista deosebiri Intre cele formulate de autori precum Claude Levi-Strauss, Louis Dumont,
doua categorii, chiar dacaar fi sa ne referim numai la faptul ca unele Rodney Needham. Au fost studiate regulile matrimoniale corespunza-
pot fi reduse la legaturabiologica, corporal a, iar altele nu. Distinctia toare schimbului matrimonial, prescriptiile ~i prohibitiile de uniune
clara Intre cele doua tipuri de Inrudire care, de~i ambele subsumate conjugala, repartitia universului social In functie de categorii comple-
rudeniei naturale, sunt re,glementate separat ~i au evolutii diferite, mentare de consanguini ~i afini. In epoca actuala, data fiind insta-
trebuie a~adar, mentinuta. Indeob~te, clasificarile cunoscute identifica, bilitatea familiei conjugale ~i delimitarea tot mai rigida a spatiului
In scopul organizarii cunoa~terii ~tiintifice In acest domeniu, afinitatea familialitatii de eel publ ic, al socialitatii (distinctie artificial operata),
~i filiatia. Pe de alta parte, exista societati care nu recunosc unlll sau legaturile de afinitate (dintre sotie ~i familia ei ~i familia sotului, pe de
nici unul din cele doua modele de Inrudire naturala. o parte, sau dintre sot ~i familia lui ~i familia sotiei pe de alta parte)
Consanguinitatea se circul11scrie domeniului clasic al relatiilor tind sa se estol11peze. Reteaua cOl11plexade relatii ~i roluri rezultate In
parentale, avand a relatie directa cu reproducerea biologica. Ea a fost url11acasatoriei (care include, pe langa legaturile primare dintre sot ~i
studiata In cadrul teoriilor numite "ale filiatiei" (reprezentate de sotie, parinte ~i copil, dintre frati ~i pe cele cu definitii mai complexe,
studiile unor autori precum Alfred R. Radcliffe-Brown, Meyer Fortes). precum legaturile dintre nora/ginere ~i soacra/socru, dintre cumnati,
Apartenenta la 0 anumita colectivitate consanguina se exprima In dintre cuscrii ~.a.) pierde din importanta In fata ratiunilor delimitarii
maniera cea mai evidenta acolo unde filiatia sau descendenta define~te celulei conjugale de familia extinsa.
42 43
Rudenia naturala, fie ca se refera la relatiile de sange, fie la cele sociaJa a adoptiei se are in vedere, de aceea, succesiunea, adica
conjugale (cu derivatele lor), se bazeaza pe constrangeri evidente ~i, transmiterea patrimoniului de la parinti spre succesori. Esenta adoptiei
ca atare, naturale, cum ar fi concepti a bisexuaJa (care implica un consta in aceea ca urma~ului adoptat i se confera, pe langa respon-
tennen matern ~i unul patern) sau reproducerea biologica. Cel mult, ea sabilitatea patrimoniaJa, identitatea patronimica a parintelui adoptiv.
mai poate Iua in considerare anumite contexte sociale specifice, cum
De aceea, esentja! este ro~ul)parintelui social, adica al tatalui. Preluam
sunt cele care reglementeaza excluderea sistematica a unor parteneri termenul de parmte soctal- sau legal pentru a desemna responsa-
sexuali, adica incestul. Inrudirea nu este, insa, numai expresia unor bilitatea integrarii socia Ie a copilului, dincolo de cea a asigurarii
legaturi naturale. Integrate unor sisteme conceptuale, culturale existentei lui biologice. In cele mai multe societati, cel care avea
deosebite, relatiile de rudenie reprezinta, inainte de toate, 0 realitate sarcina acestei integrari, acestei recunoa~teri a descendentului de catre
sociala ~i culturaJa, care poate fi abordata din diferite unghiuri, intre comunitatea largita era tatal. In societatile cu descendenta matriliniara,
care Ie deta~am pe eel social-normativ ~i pe cel mitico-simbolic. adoptia este un caz mult mai rar, din pricina coincidentei dintre
parintele social ~i cel biologic. Cu alte cuvinte, adoptia ,este legatura
b) Rudenia socialii dintre parintii sociali ~i descendentii lor recunoscuti. In societatile
Rudenia sociala denume~te un tip special de relatii de tip familial, moderne, in care descendenta ~i succesiunea patrimoniala au pierdut
care nu se intemeiaza pe legaturi de sange sau de afinitate, dar al caror mult din importanta pe care 0 aveau, ea tinde sa capete un aspect pur
rost poate fi, in mai mare masura chiar decat in cazul rudeniei legal, limitandu-se la a reglementa temporar relatiile dintre parintii
biologice sau naturale, solidarizarea unei comunitati. Menirea sa adoptivi ~i copiii adoptati.
principala este de a integra social, prin subordonarea la un set social Un alt tip de rudenie sociaHi - nelegala, adica nereglementata
de prescriptii, membrii pe care ii include. Aceasta integrare poate prin coduri de Iegi scrise - este rudenia spiritualii. Definita, de
implica, dar poate face ~i abstractie de inrudirea naturala a celor pu~i obicei, tot ca 0 relatie de tip conventional, ceea ce 0 apropie formei
in relatie. legale, rudenia spirituala corespunde altui tip de criterii, anume cele
De~i se poate crede ca, pentru reglementarea formelor rudeniei reprezentate in plan social de simboluti. Rudenia spirituala instituie ~i
sociale a fost nevoie de 0 evolutie mai indelungata a socialului. con sacra in cadrul comunitatii legaturi de tip familial intre persoane
lucrurile nu stau neaparat astfel. Societatile in care rudenia spirituala intre care nu exista relatii de consanguinitate. Recunoa~terea sociaJa a
acestor legaturi nu este impusa prin lege, ci prin cutuma ~i prin
functioneaza sunt cele traditionale, ~are pastreaza cadre stravechi de anumite simboluri sociale. Pentru ca simbolurile imbraca adesea haina
definire a solidaritatii ~i socialitatii. In anumite cazuri, rudenia sociala
este reglementata legal cu mare rigoare, putand fi definita drept ritualurilor, preferam denumirea de rudenie spiritual a, ce face trimitere
rudenie legalii. Cea mai bine cunoscuta forma de rudenie sociala ~i la formula inrudirii religioase, tara a se suprapune, insa, peste aceasta,
legala totodata este adoptia, consacrata ~i reglementatajuridic inca din dupa cum yom vedea in continuare.
antichitate. Adoptia inseamna integrarea in grupul de filiatie a unui Forma cea mai cunoscuta a acestui tip de legatura familiala este
membru care nu face parte din grupul de rudenie biologica (de institutia na~'iei. Asemenea adoptiei, na~ia este substitutul pur social
consanguinitate). De regula, se practica in cazul parintilor lipsiti de (sau spiritual) al unei relatii de filiatie; na~ii tuteleaza 0 casatorie nu
mo~tenitori, dar ~i in situatia in care mo~tenitorii naturali se dovedesc pentru a se ingriji doar de cei doi soti, ci mai ales de fiii acestora. Un
nepotriviti cu sarcina preluarii patrimoniului ~i sunt, din acest motiv,
repudiati sau dezmo~teniti. Adoptia este unul din resorturile principale 21 Astazi, acceptiunea calitatii de parinte social este construita in opozitie

de functionare ~i reglare a descendentei. Importanta ei cre~te odata cu cu aceea de parinte biologic - ~i ne referim mai cu seama la cazurile mamelor
semnificatia sociala acordata familiei ~i grupului de filiatie care sociale, 0 adevarata institutie de asistenta publica, remunerata ~i profesio-
instante identitare primare. Dimpotriva, importanta aEioptiei scade 0 nalizata. Anterior acestei acceptiuni, rolul de parinte social nu se opunea ~i
data cu atentia pe care societatea 0 acorda descendentei. In reglementarea nici macaI' nu se diferentia foarte precis de cel natural, avand aceea~i
indreptatire ~i acelea~i functii fata de cre~terea copiilor.
44 45
copil este botezat de na~i, adidi este integrat, prin ace~tia, unui alt de exclusivism sexual se realizeaza in interiorul claselor de varsta. Ele
grup social ~i de rudenie, similar familiei - grupul religios. Numirea, imprumuta trasaturi ale rudeniei biologice, de vreme ce fartatii se
adica identificarea sociala a copilului nou-nascut a fost dintotdeauna supuneau unoI' ritualuri de amestecare a sangelui, a substantei ingerate
unul din momentele cele mai importante in viata individului. EI (prin comensualitate, consumul comun de mancare ~i bautura, prin
consacra, de fapt, adevarata na~tere, cea prin care copilul este integrat care se realiza uniformitatea substantiala) sau, macaI', prin schimbul de
unei comunitati, unei culturi anume, este conformat unei identitati daturi - alimente, obiecte de uz personal (podoabe, imbracaminte,
sociale - ~i evident familiale - aparte. OdaHi cu primirea numelui atme), gesturi. Conform lui Arnold van Gennep, prin aceste schimburi
incepe existenta efectiva, ca persoana, a individului. In cele mai multe se realizeaza un transfer de personalitate, simbolizat in alaturarea
cazuri se face 0 distinctie clara intre numele dat copilului inainte de fiziea sau acoperirea cu aceea~i haina sau panza. Schimbul de sange
botez - un nume generic, adesea secret, necunoscut uneori niei chiar are, conform antropologului citat, aceea~i semnificatie cu schimbul
de mama - ~i numele de botez. Riturile de acordare a numelui, unei parti din imbracaminte, al unui inel sau al unui juramant. Trans-
asimilate de catre antropologi riturilor de integrare, se materializeaza ferul nu are, insa, ca scop, substituirea a doua individualitati distincte,
in cazul botezului cre~tin, de pilda, prin scaldatul simbolic al copilului ci are, ca toate formulele de consacrare a rudeniei, un sens integrator.
(lustratio). Acest simbol traduce separarea de lumea dinainte, profana "Fratii" sau "surorile" nu i~i pastreaza personalitatile distincte, chiar
sau impura, ~i integrarea noului nascut in lumea curata, luminata. De daca "schimbate" intre ele, ci preiau, toti, 0 personalitate comuna,
aceasta "mica mantuire" sunt responsabili na~ii. Pe langa parintii asimilata tipului identitar dominant, arhetipului uman (~i divin.
biologici, copilul dobande~te protectia superioara a unoI' membri de totodata, cad, de cele mai multe ori, acest model era de provenienta
frunte ai grupului de rudenie extins. Intre na~i ~i fini se instituie 0 sau de inspiratie divina) al carui model structureaza grupul respectiv.
legatura la fel de trainica precum aceea dintre parinti ~i fii. Ea va fi Un alt tip deosebit de inrudire social a, ate stat in dreptul cutumiar
sprijinita ~i reglementata printr-un set de drepturi ~i obligatii, de romanesc, de pilda, dar ~i in alte societati tarane~ti sunt cele care se
servicii ~i contraservicii care fac parte din sistemul de nonne al raporteaza la specificul ocupatiilor ~i proprietatii rurale: fraJia de
colectivitatii respective. Conform lui Henri Stahl, care a cercetat mo,}'ie, in civilizatiile agrare, ~i biiciile de rand, in civilizatiile pas-
indeaproape "relatia spirituala din na~ie" in cadrul cercetarii monografice torale. Fratia de mo~ie se bazeaza pe comunitatea de proprietate.
din Dragu~, "na~ul nu este numai 0 persoana care apare, cu un anumit Pamantul sau mo~ia, in acceptiunea de "pam ant mo~tenit de la un mo~",
1'01ritual, la un botez sau 0 cununie, ci 0 persoana legata statornic de 0 are semnificatia comunitatii de origine a unui grup familial (a spita de
serie de acte rituale, care formeaza intre ele un sistem. ( ... ) Na~ia neam intemeiata prin descendenta din acela~i stramo~) ~i cansacra, in
capata deci un caracter de relatie permanenta care leaga doua grupe acest sens, comunitatea de pasesie asupra pamantului, tradusa prin
familiale intre ele, iar sistemul de rudenie spirituala izvorat din na~ie formula cansacrata de Henri Stahl ca praprietate devalma~a. In ab~tea
ajunge sa reglementeze sfere cu mult mai largi ~i cu totul altfel decM devalma~a, puterea de stapanire a unui om era data de puterea lui de
cum prevad canoanele biserice~ti, cu privire la botez ~i la cununie."n munca, masurata prin suprafata pe care a putea curata sau pe care a
Daca se mai intampla ca na~ia - sau mo~itul, 0 alta reJatie cuprindea prin "aruncatul cu securea". lntavara~irile agricale fie
importanta in familia romaneasca traditionala - sa se suprapuna uneori intareau a legiltura de rudenie preexistenta, fie stabileau asemenea
peste relatii de consanguinitate mai apropiate sau mai indepartate, alte legaturi intre persaane care nu -raceau parte din acela;;i neam, fiind
forme de inrudire spirituala sunt cu totul lipsite de asemenea suport intiiriteprin zapise ari prin confirmarea martarilar sau a preatilor.
natural, de~i, prin ritualudle de consacrare, il mimeaza. FraJiile de Fratia de ma~ie, na~ia de ma;;ie sau cuscria de ma;;ie sunt tipuri de
cruce, infratirea sau insuratirea, confreriile de tineri stabilite pe criterii coaperare care se refereau la schimbul de servicii (intrajutorare) in
activitati specifice cum ar fi curatatul padurii, destelenitul sau gunoitul
22 Vezi Rudenia spirituala din na~'ie fa Dragu:j, in "Sociologie roma- ogarului. Numele sub care erau cunoscute asemenea schimburi de
neasca", anull, nr. 7-9,1936. servicii sunt: sambra (sambria), invaiaJa, insatire, ortacieetc. Fratiile
46 i 47
[
r

Jt-----
comllna dintr-un prototip mitic original'. Astfel, toate femeile societatilor
se puteau lega, in functie de caracterul muncilor care urmau a fi primitive descindeau din aceea;;i stramoa;;a mitica, iar barbatii erau
impartite, pe miri~te, pe ogor sau pe islaz sau, in functie de sezonul toti reproducerile unui aceluia;;i stramo;;. Identici fiind, solidaritatea
desm~urarii acestor munci, se incheiau tovara~ii de primavara, de vara insemna chiar consubstantialitatea lor, avand natura organica. Chiar ;;i
sau de toamna. In anumite cazuri, fratia de mo~;je avea ca scop punerea in sistemul formelor elementare ale gandirii religioase (studiate ;;i inter-
in comun a averii - a pamantului in primul rand - care se transmitea in pretate de Emile Durkheim), sistemul organizarii totem ice presupunea
conformitate cu regulile de mo~tenire aplicate fratilor adevarati. inrudirea tuturor membrilor unei comunitati cu spiritul totemic prin
In societatile pastorale, unul dintre principiile dreptului cutumiar descendenta. Membrii clanului erau fiii zeului, iar relatia de consub-
era principiul legiiturilor apropia~e, de sange sau alianta intre proprie- stantial itate presupusa de descendenta se reafirma, in rastimpuri
tarii de turme ~i cei de mo~ii. In cazul inexistentei unei asemenea consacrate, prin consumarea totemului, adica prin ingerarea substantei
legiituri, ea trebuia suplinita de 0 inrudire conventionala. Adesea, intre originare a zeului parinte. 0 interpretare sociologidi a acestuisistem
proprietarii de turme din pastorituJ sedentar, functionau "baciile de de filiatie mitica releva 0 anumita structura a acestor societati prepon-
rand" sau impartirea responsabilitatii in conducerea stanei ~i suprave- derent religioase, a~ezand la baza explicarii socialului relatia fraterna,
gherea turmelor. insa nu pe cea de consanguinitate, ci fraternitatea miticiL Biologia se
supune, in aceasta ordine de intelegere a lumii, mitologiei, a;;a cum a
c) Rudenia mitica mcut-o multe mii de ani. Socialitatea este forma pe care 0 imbraca in
planul comportamentelor ;;i atitudinilor concrete reprezentarea colectiva
Anterior fata de formele rituaJizate sau legale ale rudeniei
a identitiltii tuturor membrilor unei societati, in virtutea descendentei
sociale ~i inaintea atestarii ~tiintifice a criteriilor rudeniei biologice a
sau originii comune. Despre sistemul de gandire durkheimist s-a spus,
existat ~i s-a manifestat ca mod de structurare a societatii umane un alt
in randuri repetate, ca este unul sociologist, care absolutizeaza, a~adar,
tip de inrudire, rudenia mitica. Rudenia mitica este prima perceptie a
in interpretarea umanului, dimensiunea sociala. Socialul nll este, insa,
identiUitii substantiale in cadrlll grupurilor umane ~i totodata eea care
~i nu poate fi separat de cultural, antropologie, istoric, economic,
atesta cea mai nobila forma de consubstantialitate: inrlldirea avea la
psihologic etc., intrucat el tine de datul fundamental al existentei
baza legatura intre oameni dar ~i dintre ace~tia ;;i zei, prin impar-
umane, al1L1Inecon~tiinta unei comunitati - in sensu I unei existente
ta~irea substantei divine. Aceasta consacrare a omului - saeralitate a
comune - inerente manifestarii umanului ca atare. Solidaritatea ~i
fiintei umane - este cea care sta la originea sentimentului primar al
sociabilitatea se manifesta nu numai in planul coexistentei, al supra-
solidaritatii organice23.
punerii ~i interactiunii celor care convietuiesc, ci ;;i in planul ceJor care
Solidaritatea primitiva i;;i avea temeiul in asemanarea fizica a
se continua. Prin descendenta, suntem solidari cu inainta~ii ~i cu
indivizilor. Conform acestei perceptii imediate, cel dintai ,?riteriu de urma~ii no;;tri. 0 fiinta umana extrasa din societatea convietuitorilor ei
structurare a grupurilor sociale pare a fi fost eel sexual. In virtutea
inca de la na~tere24 nu poate inceta de a fi umana ~i nici sociala, caci,
asemanarilor anatomice, femeile constituiau un grup distinct de acela
de~i sustrasa soJidaritatii coexistentei, ea nu se poate sustrage soli-
al barbatilor. Aceasta identitate anatomica era inteleasa ca descendenta
daritatii descendente. Neintegrata societatii timpului sail, ea este
integrata - chiar ~i numai genetic - unei societati verticale, ce 0 include
23 Dam aici acestei expresii un sens cu totul opus celui pe care i-I alihuri de ascendentii ;;i de descendentii sai.
atribuie Emile Durkheim. in sistemul durkheimian, solidaritatea organica era In lumina principiului dublei sociaJitati - orizontale ~i verticale-
cea care se realiza pe masura ce indivizii se diferen!iau ~i apareau premisele ~i a intaietatiisistemului rudeniei mitice asupra celei biologice yom
colaborarii intre specializari diferite; solidaritatea definita prin asemanarea intelege de ce raporturile care structureaza, din punct de vedere sociologic,
indivizilor, cum este cea la carene referim in discutia de fata, era numita de
Durkheim mecanica. lndraznim sa rasturnam terme~ii clasici, dat fiind ca ne
referim la rudenie ~i la solidaritatea intemeiata pe descendenta com una, chiar 24 Vezi cazurile copiilor salbatici, crescu!i in afara oricarui contact uman.
daca este mitica. 49
48
grupurile de rudenie sunt, In prim\!1 rand, cele de ascendenta ~i razboinic, pre cum calu~arii sau junii bra:joveni. Specificul
descendenta ~i nu cele conjugale. lnaintea stabilirii unoI' linii de acestor obiceiuri, acestor mistere la care nu accedeau dedit cei
descendenta biologiea, umana, au existat liniile de descendenta mitica: cu 0 foarte buna pregatire fizica ~i care initial nu numai ca
primii oameni sunt creatii divine, sunt c6pii sau reproduceri ai zeilor exclude au, de buna seama, participarea feminina, ci impuneau
Intemeietori. Ei sunt, astfel, datori sa conserve aceasta legi'itura de castitatea participanfilor, ne sprijina la formularea ipotezei ca
descendenta divina, ~i tocmai aceasta este cauza ~i finalitatea care stau ace~·tia erau ale~i dintre tinerii necasatorifi. Ele nu includeau,
la baza casatoriei, ca institutie de legitimare a descendentei. lucru important, toti tinerii satului, a~'a cum se intampla cu
Confreriile, adiea fratiile spirituale extinse, erau supuse protectiei ceata fecioreasca, tot 0 organizare cu caracter paramilitar, dar
unei divinitati care devenea antecesorul, parintele ezoteric al tuturor care era supusa autoritaJii sfatului Mtranilor; in cetele junilor
membrilor cetei. Ele se subsumeazii tipului rudeniei mitice, mai sau calu,'jarilor nu accedeau decat cei care aveau calitaJi fizice
degraba decat celei sociale, Intrucat au 0 {)ermanentii raportare la ,'jimorale deosebite :ji, mai ales, cei care erau iniliali in misterul
substratul divin, mitologic al organiziirii 101'.25 Asemenea organizare cultic - al zeului cabalin, Calu~ul, in primul caz sau al zeului
pe baza indistinctiei Intre membrii grupului ~i totodatii pe baza lycantrop, Cateaua, in cazuljunilor bra~ovenP6. De aici carac-
exclusivitatii grupului respectiv (erau admi~i numai 0 anumitii terul de confrerie secreta cu cm"acter militar, caci atat calul, cat
categorie de membri, mai cu seamii tineri nedisiitoriti, lipsiti de alte :ji lupul sunt, dupa cum am vazut, divinita(i zoomorfe protec-
tipuri de legiituri familiale -In special de cele conjugale -, gata sa se toare ale razboinicilor.
dedice In Intregime rudeniei spirituale fraterne) se Intalne~te mai ales Cele doua obiceiuri au a structura asemanatoare de desfa-
In cazul organ iziirilor militare sau paramilitare (ordine cavalere~ti, cete .'jurare :ji chiar un timp apropiat: calu:jarii i:ji venereazci zeul in
de luptatori etc.). saptamana Rusaliilor, la 50 de zile dupa Pa~te, iar junii, de~i
intregullor ceremonial se desfa~oara astazi intre Blagove~tenie
in socieNitile tradition ale, principala resursa a securitatii ~'i Duminica Tom ii, obi~nuiau sa conduca ob:jtea pe muntele
~'i, deci. grupul cu cea mai mare valoGl'e pentru asigurarea Postavarul in Ziua Rusaliilor, unde a:jteptau rasaritul soarelui.
protec(iei comunitare erau tinerii razboinici. Organiza{i in La acel ceas, toJi aruncau cu ce aveau in mana spre soare,
grupuri in care nu se accedea decat prin initiere, slujind unor pentru a goni "varcolacii,,27. Si un ritual §i celalalt se leaga,
divin ita(i cu evidente atribute de agresivitate, supunandu-se a:jadar, ~'ide cultul soarelui.
unor canoane stricte, menite sa-i fereasca de contagiunea cu Accederea la tainele acestor dou(l confrerii se face numai
pGl'tea slaM, pa~nidi a vietii (in care intrau femeile ,'ji cop iii, dupa depunerea unui juramant in condifii ezoterice, in locuri
adicci via(a familiata) :ji sa-i familiarizeze cu duritatea traiului consacrate, nici acum deplin cunoscutede neiniJiati. Jurdmantul
razboinic, tinerii duceau 0 existenla deosebita de a celorlalli membrilor cetelor se face numai dupd aparifia divinitdfii ~i este
membri ai comunita{ii. Renunfand, in mare masura, la viafa
primit de substitutul sau reprezentantul acesteia, vataful sau
familialci corljugata sau doar amanand cascitoria, ei se integrau
Mutu/. Zeul protector al confreriei mai este fntruchipat, simbolic,
grupului de rudenie al confreriei.
Astfel este:ji cazul "cetelor" feciore~ti din satul romanesc,
care pastreaza urmele ancestrale ale organizarii de confrerie: 26 Astazi nu se mai pastreaza decat amintirea jocului Catelei, care avea

cetele de colindatori dar mai cu seamacele cu caracter clar loc noaptea, in casa vatafului ~i in care junii se dezbracau pana la brau ~i se
bateau cu ciomegele. Dupaaprecierea lui Alexandru Surdu, dansul era legat
de retragerea solomonarului in pe~tera sa subterana, iar dezbracarea rapida
25 In timp ce fratiile de cruce, de pilda, dqi putemic ritualizate ~i ele, era legata de lepadarea ma~tilor in care erau transfigurati. (apud. V. OItean,
nu mai pastreaza referinte explicite la un model divin pe care il reinstaureaza Junii bra,Joveni ,Ji troitele lor din Scheii Bra,Jovului, Editura Semne, Bucure~ti,
respectivul ritual. Cel mult, juramintele sau blestemele cu care se garanteaza
2000, ~. 93-94).
transcendent soliditatea legaturii pot aminti de originea lor.ca ritual religios. _7 V. Oltean, op. cit., p. 16-17.
50
de steai8, obiect rilualic cu mare indirditura sacra, aidoma al cetei, Mutul, poate avea chiar arc cu sclgep, topor sau garbaci,
vechilor stdlpi totemici, care, pe toata durata obiceiului, nu arlna periculoasd a celui obi$nuit sd mane caii. La rdndul lor,
avea voie sa fie inclinat. Caderea sau prabu!jirea steagului era junii, toti cdlare pe cai voinici, au, ca armcl specificcl, buzdu-
sinonima cu prabu!jirea sau moartea divinitalii. Calu$arii mai ganul, pe care il arunccl in sus, .incercand apoi sd il prindcl in
pastreaza, ca efigie a zeului cabalin, Ciocul Calu,~ului, descris mdnd, intr-o intrecere voiniceascd de mclsurare a puterii.
de 1011 Ghinoiu astfel: "Ciocul Calu!jului este un ciudat totem Jocurile in hord incheiatcl (la ccllu$ari) sau neincheiatcl (lajunii
facut de Mut sau Vataf dintr-un lemn rasucit sau cioplit informcl bra$oveni), in care mi!jcdrile acrobatice, care dovedesc curajul,
de cioc ~'igat de pasare de balta, de cap $i gat de cal, de cap de mcliestria $i forla fizicd a executantilor, se fmpletesc cu aldtu-
lup, de bot de caine $i cap de om, imbracat intr-o piele de iepure, rarea in forma/iuni compacte a jldcdilor sunt, de asemenea,
impreuna cu diferite plante de leac"29. Aceasta divinitate avea indicii pentru caracterul inifial rclzboinic al acestor ritualuri.
putere deplina asupra celor care 0 slujeau $i care ii incredinlau
sufletele lor, caci masura calu$arilor, luata pe fire de ala, era
.fie insemnata pe prajina steagului, fie purtata in traista de Mut.
Inilierea feciorilor se facea prin mimarea trecerii in spa!iul
sacru, fie prin aruncarea "in !ol ", la inal!imi impresionante, in
cazuljunilor bl'a~'oveni, sau prin "Sclritul Ccllu~'ului" sau trece-
rea pe sub steagul Ccllu$ului de ccltreceatafeciorilor-cai, ccllu~'arii,
care, cu aceastd ocazie, i$i iau nume sacre, de cai: Cal, Ccllucean,
Cdlut etc. 30 Ie~'irea lor din aceastcl ipostazd se fdcea odatcl cu
savdr,}'irea ceremonialului funerar de ingropal'e a divinitdtii
moarte: ingropatul vatafului sau spartul Ccllu~'ului.
Caracterul militar al acestor cete nu este dat numai de
prC!filul divinitcljii protectoare, ci $i de fapte cu mult mai evidente.
Feciorii ~'i pclrdsesc casele !ji locuiesc in com un, mdndnccl
impreuncl, dorm laolaltd, in regim cazon, ca "Scl preintdmpine
pericolul catastrofal al impurificdrii sacrului prin atingerea de
jemei"3!, dar ~'ipentru prezervarea virilitcljii, asemenea tinerilor
luptcltori din societdfile antice $i medievale. Ei se supun fclrd a
cdrti vdtafului ales $i oriee abatere de la poruncile acestuia este
sanc!ionatcl cu asprime, prin pedepse corporale dureroase.
Cdlu$arii sunt inarmati cu sabii de lemn, cu bete (bate), iar
divinitatea veneratd, intruchipatcl de cel mai misterios personaj

28 Ne amintim de stindardul dacie, draco, a carui conota!ie totemic a era


evidenta.
29 Ion Ghinoiu, Obiceiul'i popula~e de peste an. Dictional', Editura
Fundatiei Culturale Romane, Bucure~ti, 1997, p. 44.
~o Idem, p. 39..
31 Idem, p. 40.

52 53
intruparea unui stramo~ mitic. Conform lui Emile Durkheim, numarul
sufletelor "alocate" unui trib (unui grup familial sau clan) este fix;
5. Evolutia istoridi a familiei. na~terile trebuie sa echilibreze numarul mortilor. Cultul stramo~i1or
Forme de organizare familiala incepe sa se impuna ca ~i cult familial ~i de clan. Ca ~i in paleolitic,
in epoca preistoridi rudenia atinge proportii cosmice, caci obiectele sacre (arbori, stanci,
animale) sunt pastratoare ale sufletelor sau divinitati in sine.

Neolitic. Este cel mai important interval inaintea antichitatii. Are


loc revolutia agrara, cand, pentru prima data, pamantul este cultivat ~i
animalele sunt domesticite. Cultivarea solului revine femeilor care, ca
Preistoria - era familiei universale
~i acesta, cunosc taina germinatiei ~i a na~terii (aparent, tara aportul
Cele trei varste ale epocii preistorice sunt cele in care se a~eaza barbatului). Este era matriarhatului, in care femeia, oficianta a cultului
bazele mitice ale organizarilor familiale. Acum se nasc marile sisteme pamantului fecund (Zeita Mama primordiala), devine inti:iia putere in
de reprezentari sociale ~i se precizeaza rolurile sexuale. plan social ~i familial. Fertilitatea femeilor, ca ~i a Zeitei Mame, era
independenta de virilitatea masculina (partenogeneza); se credea ca
Paleolitic. De aceasta epoca se leaga descoperirea unOf a~ezari pruncul patrunde direct in pantecul femeii in urma atingerii unui obiect
de forma dreptunghiulara, impartite in doua jumatati ~i avand sau animal din spatiul inconjurator. Parintele nu este tata al copiilor sai
inventare care tradeaza repartitia lor pe sexe, incaperea din dreapta decat in sens social, nu ~i biologic.32 EI asigura, cel mult, integrarea ~i
fiind rezervata barbatilor, iar cea din stanga femeilor. Din acest specific securitatea copiilor, tara a diferentia foarte clar intre proprii descen-
al locuirii, interpretabil ca proiectie spatiala a structurii familiale, denti ~i cei ai altora. Tatal legitima, din punct de vedere social, copiii,
precum ~i prin interpretarea simbolica a un or reprezentari mitico- prin ritualuri care aveau toate caracteristicile adoptiunii. Putem, astfel,
religioase (idoli feminini, in locuinta femeilor sau masculini, in cea a accepta ipoteza inexistentei sentimentului de procreator biologic al
barbatilor), s-au tras doua concluzii principale: una este cea a comple- parintilor. Paternitatea era un concept anterior ~i superior acceptiei
mentaritatii valorilor masculine ~i feminine in aceasta epoca, iar sale biologice, moderne. Din punct de vedere substantialist, oamenii
cealalta se refera la existenta unor menaje poligamice (convietuirea erau, a~adar, legati intre ei numai prin mame, ceea ce poate anunta 0
unui grup de barbati cu un grup de femei). A~adar, este epoca de aur a anumita precaritate a organizatiei familiale, insa numai din punct de
convietuirii - de~i separate - a zodiilor femininlmasculin, in care se vedere biologic. Caci, din perspectiva rudeniei mitice, ei sunt oameni
precizeaza forma elementara a solidaritatii umane, anume cea sexuala. aiunui anum it loc, crescuti, inainte de a ajunge in pantecul matern, in
Nu putem vorbi inca de preponderenta social a a unuia dintre cei doi pamant, in ape, in stanci, solidari in virtutea acestei filiatii cosmice.
actori conjugali ~i nici de familie ca uniune de cuplu sau ca sistem
ereditar, succesional. Poligamia presupune cre~terea in comun a
copiilor ~i 0 reproducere "comunista" a grupului, asemanatoare celei
propuse de Platon. Astfel, competitia masculina este redusa ~i coope-
rarea cetelor de vanatori este asigurata.

Mezolitic. Este epoca in care familia se 1arge~te dincolo de


hotarele vietii ~i mortii. Apare ideea descendentei viilor din morti, prin
fecundarea femeilor de spiritele celor defuncti ~i mo~tenirea trupurilor
32 Mircea E1iade, Istoria ideilor :ji credintelor religioase, vol. I, Editura
(este prima reprezentare a reincarnarii). Fiecare nou nascut este astfel
$tiintifidl, Bucure~ti, 1991.
54 55
cultural, social, ilustrat, dupa cum am aratat, in plan mitologic. De la
sensul de "intemeietor, civilizator" al lui pater a plecat familia
6. Modele de organizare a rudeniei. termenilor patrius (forma adjectivaIa care se refera la ceea ce tine de
Institutia rudeniei mitice lumea tatalui), patria (Ioc stramo~esc, patrie), care desemneaza spatiul
la indo-europeni cultural, social, aflat sub jurisdictia tatalui (nu au existat, de pilda,
derivati asemanatori de la mater). Pentru a desemna sensul familial al
descendentei exista termenul aUa (gr. aUa, got. aUa, v. s1.otici), forma
care a dat In limbile vedica, greaca, latina ~i romana cuvantul tata,
formula de adresare copilareasca, afectuoasa. Sensul acestui term en
era de "tata care hrane~te, care cre~te" copilu\. Societatile care nu au
Tiparul familiei europene i~i are originea in vechiul sistem al cunoscut sensul termenului pater nu au avut niciodata 0 mitologie
rudeniei indo-europene. Studierea structurilor indo-europene de rudenie dominata de un zeu tata (ex.: dificultatea melanezienilor in a asimila
nu se poate face tara cunoa~terea termenilor indo-europeni care cre~tinismul, de a con cepe divinitatea ca pe un Zeu- Tata), nu au
desemneaza principalele grade ~i functii familiale. Emile Benveniste, cunoscut niciodata organizarea de tip patriarha\.
ilustru lingvist ~i filolog, remarca faptul ca termenii indo~europeni Pentru mama, indo-europenii foloseau mater (skr. matar, gr.
referitori la inrudire se afla printre cei mai statornici ~i mai bine meter, v. s1. mati) care i~i avea, de asemenea, un corespondent familiar
stabiliti in cadrullimbilor vechi, de vreme ce sunt reprezentati in mai - ~i familial - in anna (gr. annis, lat. anna). Aceasta dualitate poate
to ate limbile. Studiul lingvistic a fost completat de cel etnologic ~i sluji ipoteza ca a existat ~i 0 ipostaza mitologica materna (asemenea
antropologic in conturarea unor teorii asupra structurilor familiale sau celei paterne, patriarhale), insa cu mult mai veche ~i aproape ~tearsa in
de rudenie indo-europene. Concluziile lingvi~tilor ~i antropologilor vocabularul indo-european. Un alt argument in acest sens ar fi
preocupati de investigarea aeestor structuri sunt ca, pe de 0 parte, termenul cu care erau desemnati in greaca fratii - adelph6s sau
structura familiei, schitata prin mijlocirea vocabularului veehi, este homogasterios - literal co-uterini. Fratia era garantata de provenienta
aceea a lInei societati patriarhale intemeiata pe filiatia patriliniara ~i nu din acela~i tata, ci din acela~i pantece matern, ceea ce tradeaza 0
inchegand tiparul familiei mari (care mai supravietuie~te in societatile filiatie straveche dominant matriliniara. Dupa cum am mentionat deja,
traditionale, razboinice sau tarane~ti33). Structura clasiea a acestui grup mater nu cun~a~te derivati echivalenti celor de patrius sau patria.
familial este fixata de un strabun In jurlll caruia se grupeazatoti cobo- Conform lui Emile Benveniste, exista, totu~i, cel putin un tip de
ratorii sai de sex barbatesc, eu familiile lor restranse. Pe de aM parte, derivare comun celor doua functiuni familiale, anume cel format in
termenii indo-europeni care descriu relatiile de rudenie se refera mai -monium, care se asociaza mai ales tennenilor cu sens juridic. Matri-
ales la barbat, iar cei care privesc femeia sunt putini la numar, nesiguri monium, In acest context, insemna literal "starea legala de mater", a~a
~i cu forme adesea sehimbatoare. cum patrimonium desemna, din punct de vedere juridic, proprietatea
Astfel, eel mai important termen, cel in jurul earuia se con- familiala, transmisibila de la tata la fiu. Nu exista nici 0 similitudine
struie~te un Intreg sistem de rudenie, este cel de tatel. Eehivaientul intre cele doua constructii, ci 0 diferenta fundamentaIa: daca patrimoniu
indo-european al cuvantului tata era pater (skr. pitar, gr. pater, got. se referea la 0 realitate sociala, juridica, formala, matrimoniu se
fadar), a carui utilizare dominanta era aceea mitologica. Jupiter, con- circumscria vietii familiale riguros delimitata, mai exact trecerii femeii
ducatorul marelui panteon grec, este un nume proven it dintr-o designanti'i de la statutul de fecioara la cel de mama. Ulterior, in limbileromanice
familiala, anume Dyes Pater sau Zeus Pater. Acest termen nu se (printre care, evident, ~i romana), matrimonium a capatat intelesul
referea In primul rand la descendenta fizica, biologica, ei are sens general de "casatorie".
o alta categorie importanta era aceea a fraternitatii (baza soli-
33 Vezi wdruga sarbeasca, studiata I'n sociologie din secolul al XIX-lea. daritatii orizontale, a generatiilor convietuitoare). Fratii (IE bhrater,
56 57
skr. bhratar, gr. frater, lat. frater, got. brothar) nu erau neaparat Intr-un asemenea sistem, intalnit i)'ial alte populatii dedit
cobonltori din aceea~i parinti, ci cei Intrecare exista 0 Inrudire indo-europenii, este Wior de imaginat ca aetivitati/e de ere§tere
~nistica, descendenti dintr-un stramo~ mitic comun (un zeu tata). §i de edueare a eopiilor aveau loe in eadrul grupuri/or sexuale,
Inainte de a atesta 0 stare sau 0 evidenta biologica, fraternitatea a de femei, pana la 0 anumita varsta, de bCirbati, odata depa§it
Insemnat 0 stare sociala, spiritual-culturaJa, un statut social derivat din pragul eopi/ariei. Cereetarile unoI' antropologi amerieani
apartenenta la 0 fratrie.34 Rolul biologic al tataJui fiind dominat de (Lewis H Morgan) asupra triburilor de iroehezi au aratat ea eei
rolul sau social, nu este de mirare ca descendenta dintr-un tata comun eare sunt naseuti din doi frati sau din doua surori i§i spun
era 0 trasatura mai degraba spirituala dedit biologica. Numai pentru "frati", in vreme ee naseutii din 0 sora §i unfrate i!ji spun" veri".
descendentii aceleia~i mame era evidentiata apropierea materiala, Aeest fapt atesta inea 0 data anterioritatea §i importanta mai
biologica Intre frati. De aceea, In comunitatile religioase, care se mare a solidaritatii sexuale in fata eelei de sange; aeeasta
bazeaza pe descendenta dintr-un tata mitic, 0 divinitate masculina, a intaietate a apartenentei la grupuri omogene sexual despartea
fost preluat modelul fratiei spirituale dintre membri. Pentru sora exista fratele de sora §i sotul de sotie, integrandu-i in grupuri separate.
un termen generic (IE swesor - skr. svasor, lat. soror, got. swistar, Dovada este §i faptul ea fratele mamei §i sora tatalui aveau
v. s1. sest~a).' care desellll1a, indistinct, t?ate ~~mei~e ~upului de statute diferite de eele ale parintilor. Cereetarile antropologiee
apartenenta ~l care reunea un tennen al unel relatll soelale-- (swe-) cu
din Africa de Sud eu aratat ea sora tatalui este ruda eea mai
un element lingvistic arhaic ce denumea femininul (-sor).
respeetata §i mai aseultata; in multe eazuri, nepotul trebuie sa
In cadrul acestor grupuri de rudenie largi, principiu] dominant
se eomporte fata de sora tatalui eu mai mult respect ehiar deeat
era acela al endogamiei. Fratele bunicii era, In general, acela~i cu tata]
tatalui, ceea ce denota obiceiul casatoriei Intre veri. Numai casatoria fata de tata. De asemenea, el trebuie sa fie foarte respeetuos eu
Intre veri, care suprapune tatal tatalui eu fratele mamei mamei, expliea sora sa §i sa nU-i)'ipermita!amiliaritatifata de ea, mai ales daea
suprapunerea avus-avunculus, adiea a denominativului pentru bunic ii este inferior ea varsta. In eeea ee if prive§te pe unehiul dupa
eu eel pentru unehi, sau eoincidenta Intre nepotul de unehi ~i eel de mama, el avea 0 relatie eomplementara fata de eea a tatalui eu
bunie (ambii denumiti eu termenul nepos, In romana, nepot)36. 0 fiul surorii sale. Daea tatal era sever, rolul unehiului era de aft
ilustrare fidela a aeestui principiu al endogamiei, adiea a] suprapunerilor bland; invers, blandetea tatalui era eompensata de un eompor-
lingvistiee In diseutie gasim In romane~te, unde mo§ inseallll1a atat tament mai dur din partea fratelui mamei. In anumite triburi,
"strabun", "bunic", cat ~i "unchi" ~i unde, de asemenea, nu exista fratele mamei avea 0 autoritate mai mare deeat tatal, avand
distinetie lingvistiea Intre nepot (de bunic) ~i nepot (de unehi). Re]atia ehiar put ere de viata §i de moarte asupra nepoti/or.
privilegiata Intre unehi ~i nepot, ~i mai eu seama aeeea dintre bunic ~i
nepot, atestata la popoarele euro-asiatiee dar ~i ]a populatiile africane In eeea ee prive~te easatoria, nu exista, In sistemul indo-euro-
sau indo-amerieane, reprezinta reluarea eiclului rudeniei, atestarea pean, 0 reeunoa~tere ]ingvistica a acestei institutii, care s-a precizat
finala a descendentei. mult mai tarziu. Casatoria era 0 actiune, nu 0 institutie In sine. Ca
actiune, implica doi termeni specializati: barbatul ~i femeia. Pentru
34 Tn greaca, se Tacea distinctia neta Intre categorii]e biologica ~i sociala
barbat - ~i starile corespondente aeestuia - au fost atestati termeni
de fratie; astfel, pentru "membrul unei fratrii" a fost pastrat phrater, iar verbaJi, iar pentru femeie, termeni nomina]i. Partea maseulina este,
pentru "frate]e de sange" a fost alcatuit un nou term en, adelphos ("nascut din a~adar, conform acestor eonstruetii lingvistice, cea care aetioneaza,
ace]a~i pantece"). Tn latina, pentm fr~tele de sange se foloseafrater germanus partea dinamica, In vreme ee termenii feminini sunt cei care identifiea
sau, pur ~i simplu, germanus. (Vezi Emile Benveniste, op. cit., p. 181-183). actiunea suportata de femeie. Barbatu] "I~i ia sotie", iar aceasta
35 Relatia sociala ]a care se refera acest termen este, se pare, una de
actiune a sa este numitii, In indo-europeana, wedh. In latina va aparea
colaborare, de ~lianta (inclusiv familiala), de Inrudire, de prietenie.
un nou verb cu ace]a~i sens, anume ducere - respectiv uxorum ducere
36 Vezi Emile Benveniste, "Principiul exogamiei ~i aplicatiile sa]e", in
Vocabularul institu{iilor indo-europene, Editura Paideia, Bucure~ti, 1999. (a lua in casatorie). Tatal fetei - sau, in Jipsa acestuia, fratele ei - 0
58 59
incredinteaza mirelui: nuptum dare. Cat despre participarea feminina
la actul dinamic al disatoriei, savar~it intre barbatii familiei sale de
origine ~i sot, ea nu este redata de nici un verb. Latinescul nubere 7. Familia antidi in Grecia si Roma.
(luarea valului ritualic de pe cre~tetul sotiei) este mai degraba un verb Modelul familiei-cetate '
poetic; uzuale raman cele deja mentionate. Femeia este a~adar, con-
form acestor argumente lingvistice37, obiectul pasiv, care nu initiaza ~i
nu Indepline~te nici 0 actiune, care da consistenta - nominal a ~i
substantiala - actiunii savar~ite de barbat. Ea materializeaza initiativa
acestuia prin schimbarea statutului sau, de la conditia de tanara fata la Familia extinsa a societatii antice.
starea legala de mater (term en cu conotatie juridica). Barbatul, cel Structura grupurilor de {udenie
care este partea dinamica a casatoriei, nu sufera 0 schimbare funda-
mental a de statut. De aceea, el este important ca factor declan~ator, In antichitate, familia desemna, dupa Fustel de Coulanges,
dar mai putin ca factor de materializare a casatoriei. In cele din urma, grupul de oameni adunati In jurul vetrei sau in jurul mormintelor
consumarea casiltoriei, adica procrearea, se va desavar~i ~i va deveni neamului. Este 0 definitie spatiala, dar care se refera la 0 spatialitate
evidenta prin femeie. sacra, intrucat atat vatra sau altarul casnic, cat ~i mormintele erau
Expresiile actuale din limbile europene pentru casatorie sunt, locuri sacre. Herodot sau Plutarh au folosit, in scrierile lor, in lac de
toate, creatii secundare: franceza - mariage (sau engleza - marrige) termenul familie pe acela de casa sau camin (greaca - epistion, ceea
sunt derivate ale latinescului maritus, care desemna pe cel care avea 0 ce se afla langa 0 vatra sacra).
mari, adica 0 fata tanara, de maritat, sau 0 tanara sotie. In indo-iranica,
Vechii greci cuno~teau patru nivele de rudenie: fratria (phrater),
marya Insemna barbat tanar, aprig, curajos, luptator; ca termen colectiv,
c1anul aristocratic (genos), rudenia (anchisteis) ~i locuinta (oikos).
el desemna 0 intreaga clasa de tineri razboinici. In greaca ~i latina,
Fratria ~i clanul grupau familiile care i~i revendicau inrudire comuna
cuvantul s-a specializat pentru sensul de "fata tanara". ~i in alte limbi
~i drepturi ereditare comune (in special religioase, adica tinerea cultului
avem acceptiuni derivate ale casiltoriei: in german a, ehe inseamna lege,
accentuand caracterul normativ al relatiei; termenul rusesc brak acelora~i divinitati protectoare familiale38). Rudeniile (anchisteis)
inseamn~ "a lua", adica a imbogati neamul cu un capital reproductiv includeau legaturile de sange pana la verii de gradul 11; acesta era
pretios. In romana, casatorie are ca radacina casa, locul de Intemeiere cadrul in care era posibila mo~tenirea.
a unei familii, proiectia spatial a a acesteia. Familia romana era 0 unitate economica integrata unui sistem de
rudenie patriliniar, condus de unul sau mai multi ~efi, In care ereditatea
masculina avea intaietate. Nivelele organizarii familiale erau reprezentate
de gentes/curii/triburi. Ginta era forma largita a familiei antice, care
avea un cult particular, sarbatori religioase deosebite de ale altor
familii, un altar propriu ~i mormant pentru strabuni. Membrii sai puteau
prelua, unii de la altii, mo~teniri1e, la fel ca in rudenia greaca (anchisteis).
Solidaritatea intre membrii gintilor se baza pe responsabilitatea comuna
~i pe supunerea fata de un ~ef,pater familias, care cumula functiile de
magistrat, preot al cultului familial ~i comandant militar. La gred,
conducatorul grupului de rudenie se numea arhonte. Un grup de rudenie

37 Pentrumai l11uIte
referinte,vezi EmileBenveniste,op. cit., Carteaa II-a. 38 Vezi referirile anterioare asupra rudeniei mitice.
60 61
(gens) avea drepturi proprietare funciare comune (care inc1udeau indica faptul ca romanii nu taceau distinctie Intre familie ca forma de
mormintele), care se transmiteau in interiorul gintei, responsabilitate convietuire sociala ;;i familie ca forma de proprietate. Mai tarziu,
juridica sau sociaIa comuna39, identitate comuna. Obiceiul de a fi manus a ajuns sa desemneze inclusiv puterea legitima pe care sotul 0
numit dupa numele tatalui (sau identitatea patronimica) dateaza tot din avea asupra sotiei. Treptat, puterea lui pater familias s-a specializat pe
aceasta epoca a gintilor. Original', patronimul era numele comun tuturor trei dimensiuni, care nu s-au manifestat distinct, ci in cadrul aceleia~i
membrilor unei gens, numele stramo~ului mitic, intemeietor al neamului. structuri comune familiale: 1) patria potestas era autoritatea absoluta a
Rudenia era, in societatea romana, de doua tipuri: agnatic a ~i tatalui asupra descendentilor; 2) dominica potestas reprezenta autoritatea
cognatica. Distinctia era tacuta de descendenta patriliniara com una, asupra sclavilor, a carei manifestare avea forme foarte asemanatoare
care indrituia numai relatiile agnatice. Acestea se definesc prin cu patria potestas; 3) dominium reprezenta stapanirea asupra bunurilor,
legatura dintre persoanele aflate - sau care s-ar fi putut afla - sub proprietatea inalienabiIa (spre deosebirede bona, care se referea la
puterea comuna a unui singur pater familias ;;i include sotia, copiii, posesiunea asupra bunurilor ce puteau fi instrainate, expropriate).
nepotii de fii (nu ~i de fiice), fratii ~i descendentii de frati (nu ~i de
surori), precum ~i gentilii, adica fiii naturali nelegitimi, care pastrau, Patria potestas
totu~i, un statut deosebit de al celorlalti membri. Cogna1iunea desemna o particularitate cu totul deosebita a legii romane era aceea care
filiatia nediferentiata (atM patriliniara, dit ~i matriliniara) Iegatura dintre supunea fii, puberi sau casatoriti, autoritatii tatiilui, pan a in momentul
cei care, de~i au un parinte comun, nu se mai afla sub autoritatea decesului acestuia. Pater familias pana la moarte, tatal era judecatorul
morala a aceluia~i pater familias, cum ar fi, de pilda, Iegatura dintre natural al fiilor ;;i fiicelor sale, avand dreptul de a-i condamna la
frati ;;i surorile casatorite sau dintre descendentii acestora. moarte printr-o sentinta particulara41• Fiii nu deveneau conducatori de
Termenul de familie, de;;i va Incepe a fi folosit In acceptiunea familie, nu puteau semna contracte, nu puteau elibera sc1avi atata timp
actuala muIt mai Hirziu, In epoca medievala, deriva din cuvfmtuI Iatin cand tatal era In vi~ta. De asemenea, tot ceea ce ca~tigau sau mo;;teneau,
famulus, care denumea servitorii, cei care slujeau in casa. La romani, revenea acestuia. In schimb, putea primi, pI'in bunavointa patriarhului,
termenul familia a cunoscut mai multe sensuri distincte: initial, dupa o alocatie de care dispuneau liberi (peculiu). Aceasta dependenta
cum am vazut, eI desemna totalitatea sclavilor aflati In stapanirea economica total a de conducatorul familiei ii apropia pe fiii legitimi de
cuiva; prin extindere, a ajuns sa denumeasca un grup de persoane conditia sclavilor. Din pricina acestei servituti, n ici nu puteau face
aflate sub ascuItarea unui conducator, precum ~i totalitatea bunurilor cariera publica tara autorizatia parintelui, caci chiar daca In virtutea
de care acesta putea dispune40• Paterfamilias capata, a~adar, conotatia nobilei lor stirpe erau ale~i senatori, cheltuielile presupuse de exerci-
unui conducator al unui grup de oameni ;;i a unui proprietar, a unui tare a acestei functii trebuiau neaparat sustinute din averea familiala.
stapan de bunuri. Puterea - observam, de natura sociala sau politica -
pe care pater familias 0 avea asupra bunurilor ;;i persoanelor era Legatura de descendenta ca temei al familiei antice.
desemnata printr-un singur termen, manus, al carui sens original' Descendenta selectiva san adoptia

Dupa stabilizarea structurilor de rudenie, in epoca marii migratii


39 Un membru al unci familii care saviir~ea0 crima pedepsita de legile indo-europene, a antichitatii greco-romane, familia i~i va preciza pro-
ceta!ii, era 'insotit la tribunal de toti membrii gintii sale; niciodata ace~tia nu
puteau depune marturie 'impotriva lui, indiferent de aversiunile personale. filul public, eminamente social. Nici in aceasta epoca nu se ajunge la
Judecata cetatii, publica, era 'insa dublata de tribunalul familial, al carui dominatia structurilor biologice in cadrul familiei. Legaturile familiale
magistrat era conducatorul grupului. erau consacrate inca din punct de vedere cultural, religios (in Antichitate
40 Este forma ini!iala de definire a familiei ca forma de proprietate.
Asupra acestui extrem de interesant subiect vezi mai jos, Functia economidi 41 Ultimelecazuri s-au 'inregistrat'intimpul lui Augustus, primul 'imparat

afamiliei -Proprietateafamiliala (p. 177-182). roman (27 i. Hr. - 14 d. Hr.).


62 63
cre~te ~i se structureaza in forme maistabile cultul stramo~ilor), social
- ~i doar subsidiar biologic. Chiar ~i na~terea nu este inca translata in prestigioasa. De partea cealaIta, parintii mra copii sau care, din diferite
acceptiunea sa biologista, ci este un fapt preponderent social. Copiii motive, i~i dezmo~tenisera proprii fii, doreau sa adopte tineri ai carol'
sunt primiti in cetate ~i in neam numai daca au sustinerea familiala, talente, demne de a duce fala familiei adoptive in Senatul cetatii, sa
acordata de conducatorul familiei. Nascuti de mame, ei sunt depu~i de justifice investitia de avere mcuta. Cel mai celebru exemplu este,
moa~e pe pamant42• De acolo, ei pot fi ridicati de tata sau nu. In primul poate, cel allui Octavianus, fiul adoptiv allui Cezar, devenit apoi, la
caz; cel fericit, nou nascutii sunt admi~i ca fi} legitimi in familia tatalui randul sau, Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus, primul imparat
~i, deci, i~i au viitorul asigurat in cetate. In al doilea caz, cand nu al Romei. Acest prim at al apartenentei legitime la a ramura patro-
primesc consacrarea paterna, ei VOl'fi expu~i la intrarea casei sau, in nimica, justificabil pI'in criteriul selectarii celor mai buni cetateni
vase de pam ant, in locurile publice. De aici ii putea lua oricine; soarta (criteriul cetatii), face anumiti autari sa se pronunte dezaprobator asupra
care Ii se rezerva in mod obi~nuit era aceea a cre~terii ~i vinderii lor familiei antice ca lipsita de fundament natural. Nu putem reduce,
ulterioare de catre negustorii de sclavi. De regula, copiii expu~i nu erau totu~i, intelegerea familiei doar la afectivitatea cu baza genetica. Dim-
totu~i, rodul iubirii matrimoniale legitime; de cele mai multe ori, ei potriva, dincolo de a constitui doar a institutie de natura bialogica,
erau bastarzi, conceputi de capul familiei cu sclavele caseL sau de asemenea spetelor animale, familia este, in primul rand, ~i in
matroana in timpul vreunei absente indelungate a sOfului. De altfel, in Antichitate,o institutie sociaJa, culturala, religioasa, a carei impOlianta
Tmperiul Roman contraceptia era 0 practica frecventa. Numarul optim a egala, de multe ori, pe aceea a cetatii. De altfel, complexitatea
de urma~i, in familiile nobiliare, era unul sau doi. Plinius scria ca, relatiilor dinastice a influentat pana tarziu, in Evul Mediu, structura
odata ce apare ~i al doilea copil, parintele trebuie sa se gandeasca la un socieHitii globale. Ceea ce noua ni se pare nenatural, era firesc intr-o
ginere sau 0 nora cu avere, pentru ca nimeni nu vroia sa imparta epoca in care natura se supunea moralei in virtutea unui idealism
mo~tenirea. Totu~i, interesul cetatii mentinea 0 natalitate ridicata in
moral superior, iar familia era unul dintre principalii exponenti ~i
randul cetatenilor: mamele care na~teau trei copii beneficiau de
responsabili de pastrarea acestui idealism.44
anumite privilegii legale ~i se considera ca i~i mcusera datoria fata de
cetate.
A~adar, odata nascuti, copiii trebuiau adaptati de conducatarul
Cuplul conjugal. Casatoria ca instrument
grupului pentru a face parte legitim a din familie. Faptul social, tradus
de obtinere a descendentei legitime
ritual, cutumiar sau juridic in prevederile de adoptie primeaza ciaI' in Fata de relatia de descendenta, de paternitate sau de filiatie,
fata faptului biologic43. In general, voce a sangelui era acaperita de relatia conjugaJa pastreaza un rang secundar ~i in Antichitate. La
ratiunea pastrarii patrimoniului familial, de primatul numelui de anticii greci sau romani, casataria insa~i, inainte de a fi a institutie in
familie. Fiii naturali sau ilegitimi nu aveau decM putine ~anse de a fi sine, constituia 0 indatorire civica ~i familiala; ea este una din nume-
recunoscuti de tati; ei purtau numele mamelor ~i emu exclu~i de la raasele hotarari dinastice pe care trebuie sa Ie ia un nabil. Casatoria
ma~tenire. In schimb, 0 practica frecventa era adoptiunea sau este instrumentul prin care se realizeaza legatura intre ascendenti ~i
descendenta selectiva. Un capil erau dat in adaptie chiar de catre descendenti ~i nu are decat impartanta derivata din slujirea acestui
proprii parinti, pentru a i se asigura un viitor mai bun, a cariera
scap. Femeia, devenita nubila inca de la 12 ani (cand barbatii incepeau
42 Vechi ritual ce trimite la credintele neolitice ale maternitatii primor-
44 Lucrurile nu s-au complicat din antichitate pana la noi, ei, dimpo-
diale a4?amantului. A'" •• ' ••
. Acesta este un argument III spnjlllul demersulm 1m EmIle Durkhelm triva, s-au simplieat, uneori exeesiv. Abandonarea dimensiunii moralitatii
de interpretare a formelor familiale prin studierea eutumelor, moravurilor §i ideale in favoarea unor curente precum pozitivismul, materialismul sau
dreptului, ea practiei comune §i constante in toate conduitele individuale, naturalismul se poate interpreta ~i ca 0 asumare a uno I' limitari spirituale ee
singurele ee pot da seama asupra esentei stabile a institutiei familiei. ne plaseaza pe 0 pozitie net inferioara celei ocupate de vechile sisteme de
64 morala, antic a sau cre~tina.
65
sa i se adreseze cu "doamna" - domina, kyria), era considerata 0 pe stramo~i, Intrucat nu descinde din ei ~i ea Insa~i nu va deveni un
natura inferioara celei a barbatului. Legea lui Manu spune ca"Femeia, stramo~. Totu~i, sotia I~i are propriul sau domeniu ~i drepturi
In timpul copiUiriei, depinde de tatal ei; In timpul tiheretii, de sotu1 ei; specifice. Unde nu exista sotie, nu exista nici urma~i, iar cultul casnic
daca-i moare sotul, de fiii sai; daca nu are fii, de rudele apropiate ale este insuficient ~i incomplet. Conform lui Plutarh, la romani prezenta
sotului; caci 0 femeie nu trebuie niciodata sa se conduca dupa bunul ei sotiei este atat de necesara In savar~irea ritualurilor sacrificiale Incat
plac,,4s. In casiltorie, ea se desparte definitiv de familia de origine prin un preot I~i poate pierde sacerdotiul ramanand vaduv. Cu toate
initierea religioasa Intr-o alta forma de cult46 ~i prin supunerea cvasi- acestea, ea nu era oprimata Intr-o cariera matrimoniala tara cale de
total a autoritatii sotului. Dupa cum am amintit, puterea conduciltorului Intoarcere, caci nu erau rare cazurile In care sotia divorta spre a se
familiei asupra sotiei sale era desemnata, la romani, prin termenul recasatori (caz In care I~i recapilta zestrea) sau savar~ea adulter.
manus, preluat de jurisconsultii lor. De~i multi comentatori fac din Gre~eala ei era, tocmai prin prisma inferioritatii conditiei sale morale,
acest termen dovada supunerii femeii In fata fortei fizice a barbatului, imputata slabiciunii barbatului, care a perm is adulterului sa pilteze
este mai probabil ca aceasta supunere sa se datoreze, ca Intreg dreptul viata publica a cetatii48. Adulterul era, de altfel, una din cele mai grele
privat, credintei adanc Inradacinate In superioritatea barbatului. De crime care se puteau comite Impotriva familiei. Semnificatia sa nu
altfel, de~i casatoria 0 face pe femeie supusa sotului ei, ea Ii confera, consta In IncaIcarea fidelitatii afective a sotilor, ci In pericolul Intinarii
In acela~i timp, cea mai Inalta demnitate la care putea aspira, anume descendentei prin na~terea de fii bastarzi, descendenti ai altui tata,
aceea de sotie, mater familias, matroana, pe care 0 poate pierde daca care, netacand parte din grupul agnatic (lntemeiat de descendenta
W pierde sotu!. patriliniara) supus lui pater familias, riscau sa pangareasca religia
Morala casnica recomanda ascultare sotiei ~i putere de comanda familiala ~i cultul stramo~ilor. lata de ce legile antichitatii greco-Iatine
sotului, dar ~i respect reciproc. Cei doi nu sunt persoane legate prin dadeau tatalui dreptul de a nu recunoa~te copilul, de a-~i judeca sotia
sentimente sau interese particulare, ci Impart 0 responsabilitate care ii ~i de a pedepsi adulterul chiar prin moarte. Mai mult decat dreptul,
depa~e~te pe fiecare In parte. Atat sotul cat ~i sotia reprezinta cate un sotul avea obligatia morala fata de neam ~i fata de cetate sa nu lase
statut important In structura familiala, cate un sacerdotiu chiar. Ei nepedepsita 0 asemenea fapta, chiar daca sanctiunea se putea limita la
poarta acela~i titlu In familie: pater familias - mater familias la romani, repudierea vinovatei.
oikodesp6tes - oikodispoina la greci, grihapati ~i grihapatni la
hindu~i. Acela~i principiu al legaturii de statut familiala este sugerata Familia de dincolo de moarte. A1ti membri ai familiei:
~i In formula pe care 0 rostea femeia romana la casatorie: Ubi tu sclavii, libertii ~i clientii
Caius, ego Caia (unde e~ti tu Caius, eu sunt Caia)47. EI este conduca-
torul cultului, iar ea este executantul unui mare numar de ritualuri, mai Familia antici'i, In care primordiala era legatura de ascendenta
ales al celor care privesc religia casnica. Religia nu acorda femeii un (dependenta totala, biologica, sociala, identitara, economica de parinte)
rang egal cu al sotului sau, ea nu este stapana vetrei sacre la care ~ultiva cu precadere relatia cu mortii neamului, cu familia de dincolo.
In continuitate cu extensia dincolo de moarte a familiei mezolitice ~i,
sluje~te. Ea nu detine religia prin na~tere, ci delegat; este initiata In
mai ales, neolitice exista convingerea ca stramo~ii fac, In continuare,
cultul domestic al familiei sotului prin casatorie. Nu ii poate reprezenta
parte din familia de care au tinut. Prezenta lor era fizica, pentru ca ei
45 Legile lui Manu, V, p. 147-148. 48 In Iliada lui Homer, de pilda, slabiciunea evidenta a Iui Menelaos,
46 Initiere foarte asemanatoare ritualurilor de botez ale religiilor pub lice. la~itatea lui manifesta in timpul razboiului troian, pare a fi unul din motive Ie
Pentru amanunte, vezi mai jos, Functia de reproducere a familiei sau repro- pentru care Elena cedeaza planului ilicit allui Paris. El nu schiteaza insa nici
ducerea biologier, a societiitii - Ciisiitoria (p. 147-153). o tentativa de a raspunde sau de a pedepsi gre~eala femeii. Neamul sau va
47 Fustel de Coulanges, Cetatea anticii, vol. I, Editura Meridiane, suferi, de aceea, prin omorarea fratelui sau, Agamemnon de catre sotia acestuia,
Bucure~ti, 1984, p. 141.
66 Cliternnestra, sora Elenei ~i prin declan~area dramei orestiene.
67

1.~[1
erau ingropati in proprietatea familialii, in apropierea domiciliului lipsit de autonomie, ei au nevoie de un indrumator. Sclavia presupune,
familial (pana dind, la Roma sau in marile ceUiti s-a interzis, din a~adar, legatura pe viata ~i pe moarte cu familia stapanului, dar, in
motive de igiena publica, ingroparea mortilor in incinta cetatii ~i s-au acela~i timp, ea garanteaza ~i existenta unui statut stabil, a unui forme
proiectat cimitire comune), dar era mai ales resimtita in plan mitico- de apartenenta. Eliberarea nu despartea sclavii de familiile pe care Ie
religios, dici spiritele parintilor morti deveneau semidivinitati protec- slujeau, caci ar fi fost 0 impietate ca, odata initiati unui cult, sa il
toare sau, dimpotriva, razbuni'itoare, in functie de de~otamentul cu abandoneze. Acest lueru nu se putea face fad a atrage mania ~i
care urma~ii in viata Ie respectau sau Ie neglijau cultul. In coerenta cu razbunarea divinitatilor. Fostul sclav devenea libert, ~i era dator sa
vechile credinte neolitice, stramo~ii erau cei responsabili de fecunditatea pastreze legatura cu familia fostului stapan, acum patron, chiar numai
femeilor, dimpului, vite1or. in mod simbolic, prin aducerea periodica a omagiilor (obsequium). El
va pastra numele familiei. Clientii, autoproclamati ca atare, sunt
Fustel de Coulanges descrie astfel vecinatatea in care oameni liberi (sau Iiberti), ce se pun, de buna voie, sub protectia unei
traiau viii (;'imortii aceleia:ji familii: "in afam easei, pe dimpia familii ilustre. Ei i~i aduc zilnic salutul patronului, in schimbul unui
invecinata, se ajla un mormant. Este cea de-a doua locuinta a baqi~ simbolic sau unor recompense mult mai substantiale. Clientela
familiei. Aici se odihnesc la un loc mai multe generatii de se structureaza ierarhic, in functie de statutele membrilor ei, care puteau
strabuni; moartea nu i-a desparld. in aceasta a doua exi;t~nla, fi poeti sau arti~ti (Juvenal, Martial), oameni de afaceri, aspiranti la 0
ei ram an impreuna (;'icontinua saformeze 0 familie unda. Intre cariera politica etc. Astfel, pater familias prime~te in casa 0 parte
cei vii §i mortii familiei nu-i decat aqeasta distanta, de ca{iva semnificativa a cetatii, asupra careia exercita 0 autoritate moralii. De
pa§i, ce desparte casa de mormant. In anumite zile, cei vii se altfel, puterea publica sau politica era, in antichitate, aceea~i cu auto-
aduna langa strabunii lor. Le aduc pranzul funebru, Ie varsa pe ritatea familiala. Multa vreme, in Roma, indatoririle fata de clienti VOl'
mormant lapte §i vin, depun pdijituri (;'ifruete sau ard pentru ei fi mai importante dedit cele fata de cognati (rude prin alianta).
earnea unei vietime. in sehimbul aces tor ofrande Ie eel' sa-i Familia este extinsa la dimensiunile ceti'itii. Cetatea este, in
ocroteasea; if denumese zeii lor (;'i Ie eel' sa fad; astfel ea spiritul ~i normele organizarii sale, reprezentata in cadrul familiei.
roadele eampului sa fie imbel§ugate, easa injloritoare, inimile Acelea~i valori domina cele doua tipuri de organizari, inca indistincte.
pline de virtute". 49 Intre spatiul public ~i spatiul familial este 0 continuitate al dirui garant
este pater familias, conducatorul politic al familiei ~i conducatorul
Pe langa membrii naturali ai familiei (ascendenti, in viata sau moral al cetatii. Aceasta coerenta intre spatiul familial ~i cel public nu
morti, ~i descendentii naturaJi sau adoptati), in familia antica mai se va mai regasi de aici inainte in istoria familiei.
intrau alte trei categorii: sclavii, libertii ~i clientii. In familiile antice
sclavii intrau printr-un ritual ce seman a in mare masura cu cel de
adoptie sau de casatorieso. Din momentul integrarii intr-un neam,
sclavul asista la acela~i cult cu toti ceilalti membri, iar zeii familiei i~i
intindeau puterea protectoare ~i asupra lui. De~i avand, ca ~i femeile, 0
natura inferioara, sau tocmai pentru acest motiv, el va fi iubit ~i ocrotit
~i va avea un loc rezervat in cimitirul familial; sufletul sclavilor este

49 Fustel de Coulanges, op. eit., p. 63.


50 Tot Fustel de Coulanges descrie ciudatul ritual prin care sc1avul intra
in familie: ,,1 se spunea sa se apropie de vatra sacra; era pus in prezenta
divinitatii casnice; i se turna pe cap apa lustrala; in sfiir~it, selavul impartea
cu familia ciiteva turte ~i fructe." (op. eit., p. 161).
68 69
existenta lor. In schimb, in societatile care cunosc cultul stramo~ilor,
ace~tia se constituie ea 0 autoritate divina, care i~i judeca descendentii
8. Patriarhalismul familial in functie de capacitatea aeestora de a pastra ordinea data a lucrurilor.
Nu toti cei care mol' devin stramo~i. Doar mortii care devin obiect al
, manifestarea sa ritualica..
si veneratiei eelor rama~i in viata, care inaugureaza un cult sau se
,
Cultul stramosilor integreazaunei forme de cultinchinata lor pot fi considerati ca atare.
In numeroase societati, cercetarile antropologice audescris aeeasta
transformare a mortilor in stramo~i ca avand doua etape, a~a cum arata
practica dublei inmormantari: prima este eonsacrata ingrijirii cada-
vrului ~i poate deschide 0 perioada nefasta, in timpul careia spiritul
Dupa cum am subliniat deja, familia depa~ea cu mult, in formele celui raposat se manifesta rauvoitor fata de eei rama~i in viata; cea de-a
sale traditionale, importanta ~i aria sociala pe careJe detine in prezent. doua, con stand in ritualuri speeifiee care sugereaza integrarea
Dadi in perioada preistorica familia s~ suprapunea, intr-o mare raposatului in grupul stramo~ilor, este cea care marcheaza metamorfoza
masura, cu forma de societatea existenta (hoarda, clan, trib, ginta etc.), aeestui spirit in divinitate. Pentru grupul de rudenie, stramo~ul este 0
in Antichitate ~i chiar la inceputurile Evului Mediu, pfma la definiti- fiinta sacra, la care trebuie sa se raporteze in actiunile cele mai
varea intluentei cre~tine in ceea ce prive~te impunerea nucleului importante intreprinse ~i care trebuie onorata (venerata) prin ritualuri
conjugal ca baza a familiei, descendenta sau filiatia era cea care specifice, care au dubla menire de a nu-i atrage razbunarea (in cazul
extindea granitele familiale - pe baza criteriului originii eomune - atilt abandonarii cultului, a tulburarii puritatii descendentei sale etc.) ~i de
pe orizontala celor din aceea~i generatie sau din generatii apropiate, a-I solicita interventia binemciitoare sau protectia.
cat ~i pe verticala spite10r de neam, incluzand nl;! numai membrii in Dupa cum am mentionat, "adoptarea" unui stramo~ sau pozitia
viata ei ~i - mai ales, uneori - pe cei morti. In cadrul familiilor pe 0 ocupa in cadrul unui grup de rudenie poate sa fie definita printr-o
extinse, familia patriarhala ocupa un loc distinct datorita orientarii relatie genealogica reala cu de1'cendentii sai, sau printr-o genealogie
specifice a legaturii primordiale a filiatiei: aeeasta acorda cea mai simbolica, mitologica, fictiva. In primul caz, cultul prive~te 0 unitate
mare importanta antecesorilqr, nu suceesorilor, nici largirii grupului familiala mica, de multe ori 0 singura unitate domestica; in al doilea
de rudenie con generational. In cadrul acestor familii, definitorie este caz, cand este yorba despre stramo~ii mitici, ei sunt revendicati ca
exercitarea autoritatii tradition ale a tatalui nu numai asupra fiilor ~i fondatori de structuri de rudenie largite, ginti, clanuri, triburi sau
fiicelor s~le biologice, ci ~i asupra celorlalti membri ai grupului de grupuri etnice. De cele mai multe ori figuri transcendente, stramo~ii
rudenie. Intemeietorii, aseendentii, eei care au inaugurat 0 filiatie mitici pot fi identificati cu anumite animale totemice (cum este cazul
nobila (de multe ori revendicata din vreo divinitate) sunt cei in jurul triburilor australiene sau indo-amerieane), eu eroi (oameni cu destine
earora se artieuleaza familia patriarhala. Ea este, de aceea, strans legata ~i calitati exceptionale care, datorita meritelor lor au fost divinizati)
de eultul stramo~ilor mitici ~i se bazeaza, ca mod de eontinuitate ~i de sau chiar cu zei. Adesea, insa, intre stramo~ii "naturali", cei apropiati
formare a spitei de neam, pe criteriile deseendentei spirituale, a ~i stramo~ii mitici exista 0 legatura bazata pe continuitatea gene a-
rudeniei mitiee - ~i abia secundar pe acelea ale inrudirii biologiee. logica, ce tine cont atilt de istoria recenta a neamului, cat ~i de originea
aeestuia, printr-o raportare permanentii la scenariul intemeierii sale.
Cultul stramo~ilor ~i importanta lui Opinia antroplogilor moderni este ca, de fapt, descendentii sunt cei
in organizarile £amiliale patrilinare care "il fac" pe stramo~, astfel incat, la moarte, existenta unei
descendente este singura eonditie care poate garanta transformarea
Cultul stramo~ilor este alteeva deeat cultul mortilor. Daca, de defunctului in stramo~. Crearea unei descendente este, insa, una din
pilda, occidentul cre~tin i~i cinste~te mortii (dintre care unii, sanctifieati, cele mai de seama - daea nu chiar cea mai importanta - din datoriile
pot deveni obiect de cult), asta nu inseamna ca defunctii intervin in
pe care stramo~ii Ie impun unna~ilor. Stingerea neamului este cea mai
vreun fel in viata celor vii, ca aee~tia ii invoca pentru a-I implica in
70 71
mare nenorocire Intrucat presupune stingerea cultului; totu~i, dadi Modelul societatii patriarhale chineze
oprirea succesiunii este vina urma~ilor, pastrarea ei este meritul
stramo~ilor. Este impropriu, a~adar, ~i Impotriva oricarei logici sa in China, pietatea filiala a constituit temeiul moralei domestice ~i
vedem In succesori pe adevaratii creatori ai neamului; ei VOl' deveni civice. in Intreaga societate chineza, respectul autoritatii paterne
astfel numai prin metamorfozarea, la randullor, In stramo~i. reprezinta cea mai importanta obligatie sociala. Conform opiniei lui
in lumea antica, familia se compunea din unul sau mai multe Marcel Granet, marele pasionat al civilizatiei chineze, in aceasta
nuclee care includeau tati, mame, copii ~i sclavi. Autoritatea ii revenea societate morala domestica este determinata de 0 anumita moral a civica.
tatalui sau celui mai biHran membru. Totu~i, el era numai reprezen- Cu toate acestea, legatura este inversa: nu familia urmeaza modelul
tantul, "delegatul", purtatoruJ unei puteri care Ii era conferita de formalizarii ~i ritualizarii societatii, ci societatea preia formulele de
dincolo de sine, de dincolo de existenta sa lumeasca limitata. Puterea organizare familiala. Conform primelor modele anuntate de stmcturile
pe care 0 avea asupra celorlalti (de viata ~i de moarte) avea conotatie familiale neolitice, ca ~i in familia antica, rudenia, inainte de a se reze-
sacra ~i nu se justifica prin meritele sau. calitatile sale personale. ma pe criteriile descendentei biologice ~i al afectiunii care leaga, in
Adevarata sursa a autoritatii sale era zeuJ suveran al religiei casnice, virtutea acesteia, parintii de copii sau sotii intre ei, este sustinuta de
pe care grecii 11 invocau prin vatra sfiinta (estia despoina), iar romanii descendenta mitica ~i de relatiile de natura spirituala dintre membrii
prin Lar familiae pater (Land, tatal familiei). Acesta nu era, de cele grupului. Deoarece inainte de a se cunoa~te exact contributia fiziologica,
mai multe ori, decat un stramo~ mitic, Intemeietorul In plan sacru al biologica parintilor in procreatie, prima lor responsabilitate era.de a
neamului respectiv, un zeu, un semizeu sau un erou divinizat. Inainte
integra social, cultural ~i religios descendenta in cadrul societatii, ~i
de a fi conducatorul neamului de aici, patriarhul era succesorul rudenia a capatat importanta sociala, culturala sau religioasa inainte de
strihl1o~ilor mitici ~i viitorul stramo~. EI trebuia sa slujeasca ~i sa
a capata importanta biologica. in Antichitate acest primat al rudeniei
vegheze ca cei de aici sa. nu coboare sub demnitatea antecesorilor. EI
mitice s-a mai atenuat, dar nu a disparut: de aceea, fiii adoptivi erau
era cel care raspundea de slujirea focului sacru, era pontiful religiei
plasati in acela~i plan al importantei cu descendentii naturali sau
neamului. Dupa cum am mai amintit, dincolo de rolul sau de "pro-
biologici; tot din aceasta cauza ritualul adoptiei (inteleasa, de fapt, ca
creator" (in sens social ~i religios mai mult decat in sens biologic),
termenul de tata desemneaza un titlu ierarhic, 0 functie social a; integrare sau initiere in comunitatea familiala, aidoma integrarilor sau
echivalentul sau este acela de patriarh ("cel mai batran tata"), pozitie initierilor in anumite grupuri religioase) era - in linii mari - acela~i
care reune~te rolurile de magistrat suprem, conducator militar, rege ~i pentru toti membrii grupului familial, sotie, sclavi sau copii. Ceea ce
preot. Fustel de Coulanges descrie astfel exercitarea acestei din urma este important de retinut in organizarea grupurilor familiale vechi sau
functii a patriarhului, pe care el 0 vede ca cea mai importanta in cadrul a celor traditionale este ca, avand caracter cultural, social sau religios,
familiei antice: rudenia era reglementata formal ~i ritualic din aceste perspective, ~i nu
din cea biologica sau psihologica (al carei accent cade pe afectiune).
in toate ceremoniile religioase el este cel ce indepline~te Intimitatea nu i~i avea, in cadrul rudeniei miticesau spirituale, rost, de
cea mai inaltafunctie; taie animalul pentru sacrificiu; gura sa vreme ce exista 0 similaritate aproape deplina intre ritualurile de
roste.Jte formula de ruga ce trebuie sa atraga asupra sa ~'i natura familiala ~i cele de natura sociala, culturala sau religioasa care
asupra a lor sai protectia zeilor. Familia ~i cultul continua prin organizau viata societatii. intre familie - grupul de rudenie spirituala
el; el reprezinta prin sine insu~i intregul ~ir al descendentilor. sau sociala - ~i cetate exista 0 continuitate deplina.
Cultul casnic se bazeaza pe el; aproape c-ar putea spune in concluzie, suntem indreptatiti sa consideram familia nu 0
precum hindusul: Eu sunt Zeul. Cand va veni moartea, el vafi 0 institutie mimetica a organizarii institutional-formale a societatii, ci,
.fiinta divina pe care urma~ii 0 VOl' invoca? dimpotriva, 0 sursa de inspiratie, un model pentru societatea globalii.
Extinse la nivel general, relatiile familiale sunt cele care structureazii,
51 Fustel de Coulanges, op. cit., p. 126. initial, societatea. A~a se explicii gradul superior de coeziune al
72 73
familiilor fata de societate. Abia ulterior familia pierde teren in fata sine putere, sa-i aduca ofrande: el ia pur ~i simplu parte la ofrandele
societatii, care preia ~i rafineaza aproape toate tipurile de structuri facute de fratele sau mai mare;,,52
familiale. A~a s-a intamplat ~icu structurile patriarhale, a caror origine - un aIt grup, condus de ce] mai mare dintre unchi, ii aduna pe
familiala este evidenta, darcare. au generat,la nivelul societatii, toti descendentii aceluia~i bunic; comunitatile fraterne sunt inglobate
fOflllulele conducerii $1 puterii politice. Astiizi, familia, retrasa eu totul in aceasta comunitate superioara ~i ierarhizate dupa rangul condu-
in spatiul intimitatii, este aproape artulata ca importanta fata de catori]or lor (grupu] fraWor mai mari sunt mai importante decat
societate, iar intre cele doua s~au creat bariere ~is-a iscat 0 contrarietate grupurile conduse de fratii mai mici);
care tinde sa fie rezolvata in defavoarea celei dinHH. - urmeaza grupuri]e formate de descendentii aceluia~i strabunic,
In orice caz, atunci cand se discuta - fortand oarecum explicatia ierarhizate, de asemenea, dupa rangurile conducatorilor grupurilor
- despre 0 relatie de determinare intre morala civica ~i cea domestica fraterne sau ale unchilor ~i descendentilor lor;
in spatiul societatilor traditionale, precum cea chineza, sensul corect - in sfar~it, ultimul nivel este constituit de organizarea ierarhica
este cel dinspre familie catre societate~i nu invers. a descendentilor aceluia~i stra-strabunic. Pentru celebrarea cultului
Tipul familiei nobile chineze cuprinde, pe Hinga grupul descen- unui stramo~ ~i l11aiindepartat, se reunesc grupuri sau co]egii analoge,
dentilor unui singur parinte, ~i pe rudele colaterale; toti se afla, insa care l11aipastreaza acela~i cognomen.
supu~i autoritatii unui singur conduciitor-patriarh. In cadrul nuc1eelor In acest tip de organizare de tip agnatic, care se structureaza in
familiale (formate dintr-un cuplu conjugal ~i descendentii sai), functie de descendenta pe linie masculina dintr-un stramo~ COl11un
autoritatea tatalui este limitata de cea a unchiului mai mare (fratele cel (rudenia patriliniara), familia este 0 religie: apartenenta ]a un grup
mai mare al tatalui) ~i, desigur, de aceea a conduciitorului grupului de agnatic inseal11na apartenenta la un colegiu cultual, adica la un grup
rudenie. Organizarea familiala are ca dimensiuni esentiale: a) comu- religios, condus de un ~ef-preot, care simbolizeaza centrul eultului,
prin care familia se exalti'i, ~i, dupa expril11area lui Granet, "pare sa
nitatea de nume (tong xing), cea care structureaza rudenia ~i sta la
capete un caracter august ~i sublim".53
baza unei cOl11unitatiindivize ~i b) comunitatea de cult (tong zong), 0 Comunitatea de nume este cu mult mai larga, incluzand pe toti
comunitatea ierarhizata, care determina organizarea domestica (de
purtatorii ace]uia~i nume, adica pe toti membrii tuturor spitelor
rezidenta cOl11una).Se observa ca ambe]e criterii de definire a grupului desprinse, la un moment dat, dintr-un grup cultual comun. Numele de
familial (cultul sau numele) sunt de natura sociala, culturala sau familie este un criteriu social sau cultural, care, daca se acorda unui
religioasa, criteriul biologic fiind, inca 0 data, secundar. Rudenia este strain, ii asigura acestuia, asemenea ritualurilor de adoptie ale Antichi-
separata de organizarile domestice ("colegii cultua]e"), prin aceea ca tatii europene, apartenenta ]a neamul respectiv.54 Rezulta, a~adar, ca ~i
cele din url11areunesc rudele legate printr-un stral11o~comun, caruia ii norme de definire a grupuri]or familiale in societatea traditionala chineza,
ce]ebreaza, unitar, cultul. Diferentierea este ~i una cantitativa, grupuI criteriul religios (rudenia mitica) ~icriteriul socia] (identitatea patronimica).
de rudenie fiind, evident, unul mult mai mare decat diferitele ramuri
care pot intemeia, fiecare, un colegiu cultual, adica pot ce]ebra, separat 52 Marcel Granet, Civilizatia chineza, Editura Nemira, Bucure~ti, 2000,
de cele]alte rude, un stral11o~comun. La baza organizarilor domestice p.307.
sau cultuale sta, dupa cum observam, rudenia l11itica, a~adar criteriu] Idem, p. 307.
53

religios. 54Exista, Insa, doua exceptii notabile de la aceasta regula a definirii


Comunitatea de cult - sau orice grup familial - este impartita in identitare, prin nume a familiei: sotia, odata intrata In cultul familiei sotului
I~i pastreaza, totu~i numele neamului din care provine. La fel ~i orfanul care
patru eolegii cultuale eu ramuri inegale:
poate deveni mo~tenitorul cuItual al tatalui sau vitreg, dar nu ~i mo~tenitorul
- ce] dintai este grupul fratilor care celebreaza cultu] tatalui numelui acestuia. Aceste exceptii pot indica 0 posibila slabiciune a rudeniei
defunct; ei sunt condu~i de cel mai mare dintre frati: "Un fiu care nu sociale, patronimice fata de cea cultuata, de sorginte mitica. In arice caz, ele
este principalut mo~tenitor at tatalui sau defunct nu poate, cu de la atesta separarea grupurilor legate prin alianta conjugala, adica distinctia care
se face intre familia conjugala ~icea agnatica, de descendenta sau de origine.
74 75
Succesiunea este asigurata pe calea primuluinascut. Autori- care cercetarea ce Ii se facuse in primele zile 0 scosese la iveala
tatea cultuala (sacerdotala, a ~efului unui colegiu cultural asupra in ei. Mamele erau prime Ie care cereau expunerea noilor
celorlalti membri ai famiIiei) sau senioriala se mo~tene~te de intaiul nascu{i marcati cu vreun semn funest; uneori tatalui ii era greu
nascut, tara a fi impartita cu nimeni altcineva.55 Un fiu mai mic nu are sa Ie invinga voin{a. Fara indoiala ca numai de mama depindea,
cum sa dobandeasca 0 asemenea autoritate in timpul vietii sale. Abia In vechime, expunerea copilului. Aceasta corespundea, mai
dupa moalie cap,ata dreptul de a ti venerat ca stramo~ de toti degraba, unei ordalii decat unei condamnari la moarte. Noul
descendentii sai. In viata fiind, el ~i toti ai lui sunt supu~i liniei de nascut, abandonat pe pamant, strigand cat il tinea gura [. ..],
descendenta reprezentata de fratele sau mai mare; de pilda, el nu are forta uneori simpatia oamenilor, dupa ce 0 cucerise pe a
dreptul de a-~i trata fiii - nici chiar pe cel mai mare dintre ei - altfel animalelor. Atunci, mama illua de pe camp ~i-i dadea un nume:
decM i~i trateaza nepotii, ba chiar este dator cu un respect suplimentar aceasta a fost soarta lui Hou-zi, stramo~ul regilor Zhou. Chiar
fiului cel mai mare al fratelui cel mai mare. "Ierarhia care carac- :ji in cazul unei na~teri normale, copilul trebuia sa petreaca;
terizeaza familia nobiliara are drept principiu stabilirea cultului stra- fara hI' ana, primele sale trei zile pus pe pamant, caci «spiritul
mo~ilor ~i nu 0 autoritate naturala, rezultand din faptul paternitatii".56 vital ~i suflul copilului sunt fara forta» :ji numai in contact cu
Autoritatea paterna se baza, a~adar, a~a cum am precizat deja cu Pamantul-muma via{a poate sa se conjirme in el. Pentru fete
referire Ja familia patriarhala in general, pe sacralitatea pe care tatal, (care nu s-au desprins niciodata complet de dependenta ma-
viitor stramo~, 0 va primi dupa moarte, dar din care se imparta~e~te ~i terna), expunerea pe pam ant pare sa jie 0 incercare sujicienta.
pe timpul vietii. Conform modelului gandirii religioase chineze, el este Baietii, ca prim rit de apropiere, prima abilitare succesorala,
cerul, principiul suveranitatii absolute ~i are dreptuI de a comanda mai trebuie expu:ji ~i pe patul patern. Cu aceasta ocazie, ei sunt
fiiIor sai a~a precum yang ii comanda lui yin. Tatal ~i fiul cel mare, ridicati de la pamant de un vasal al tatalui :ji la ordinul
succesorul sau, se crede ca sunt inzestrati cu genii diferite; exista 0 acestuia. ,,57
distanta care ii separa ~i care se datoreaza, in opinia lui Granet, supra-
vietuirii vechiului principiu uterin, care il face pe fiu descendentul de Din punctul de vedere al obligatiiIor impuse, aceste ritualuri de
sange aJ mamei sale ~i fiul ritual sau formal al tatalui sau. Asemenea recunoa~tere sau de respingere a fiului par sa intemeieze 0 relatie mai
ritualurilor de adoptie formala, prin care tatal familiei romane i~i asemanatoare cu ceea ce cunoa~tem despre institutia vasaIitatii decat
recuno~tea fiul ca descendent, in familia chineza exista anumite cu ceea ce ne imaginam noi a fi relatia de filiatie. Paternitatea simpla,
formule care corespund adoptiei. lipsita de aceasta ceremonie a adoptarii pubIice a fiuIui cel mare, nu
este, prin ea insa~i, generatoare de vreo legatura diferita de cea care il
Ca ~i la romani sau la greci, copiii nefa~ti erau expu:ji .}'i leaga pe tata de oricare din descendentii spitelor grupului de rudenie
se intalnea chiar obiceiul a~ezarii copilului pe pamant in din care face parte. Ceremoniile de intalnire intre tata ~i fiu se supun
primele trei zile de via{a, 0 reminiscen{a a vechilor credin{e caracterului ritualic aI relatiei, definit de Granet ca "inrudire artificiala",
neolWce coriform carora pClmantul, mama primordiala, are iar de noi ca inrudire socialii sau spirituala. 0 parte a ritualului de
puterea de a recunoa~te :ji de a intari constitu{ia celor ce ii erau recunoa'~tere a fiului era "oferirea sufletului", ~i tinea de logica
astfel incredin{a{i ca proprii sai copii. "Copiii nefa~ti erau razboinica a timpului: pentru a putea oferi un nume copilului sau, tatal
expu~i in camp: Ii se intampla sa jie lua{i ~i alapta{i de un trebuia sa ucida tin du~man, al carui cap il ingropa sub u~a. Numele
animal salbatic, atat de evidenta era virtutea lor animala pe victimei (~i sut1etul, vlaga acesteia) trecea la noul nascut care, odata ce
a primit acest dar din partea tatalui, ii apartinea in calitate de fiu; din
acel moment, drepturile materne ramaneau in umbra celor paterne:
55 La fel, ne ammtlm, era reglementata succesiunea ~i In familiile
nobile 56ale AntichitiUii
'
europene.
.
, Marcel Granet, op. elt., p. 311. 57 Idem, p. 314.
76 77
1111111111111

dadi mamei i se datora materia, tatal era cel care 0 Insufletise. Ca $i In blanda ce se cuvine unui fidel, ei merg dimineata Si seam sa-i
adudi omagiul. Dupa care sunt asteptate ordinele. Nu se pot
civi.liza~iile europene, tatiil a~ea Arolul P!i~cipal ~e pa~inte spiri~~al ~j sustrage executar;; acestora, dar sunt indreptati{i sa-si dea cu
social, m vreme ce mama ramanea parmtele biOlogic al coplllor:
Educatia urma sa se desm$oare, pana la majorat, sub directa influenta parerea. Fiul, ca Si vasalul, trebuie sa-Si dea sfatul cu toata
sinceritatea si nu trebuie sa ezite sa adreseze mustrari; numai
a femeilor $i sa fie completata de instruirea $colara sau de 0 ucenicie
ca trebuie sa pastreze un ton plin de bldndete, figura amabila Si
In casa unchilor materni. Odata cu atingerea pragului de varstii care
aerul modest, orice s-ar fntampla. Daca parintii se incapata-
despartea copilaria de maturitate, tanarul primea un nume de barbat,
neaza fn dedzia lor, copiii nu au decat sa-si dubleze bldndetea,
iar numele personal prim it la trei luni ramanea secret. Mama era
cu scopul de a Ie intra in gratii, cad vor putea atund sa-si
paras ita, iar educatia era preluata In Intregime de tata.
refnnoiasca avertismentele. Loviti pana la sange, ei nu resimt
Cea mai importanta $coala urmata de tineri era omagierea
nici indignare, nid resentiment, Si se supun, fara sa ezite, de
parintilor $i pregiitirea pentru moartea lor.
exemplu, daca este vorba despre propriul lor menaj, s-o
Citam, din nou, din Marcel Granet:
favorizeze pe aceea dintre sotWe lor care este pe placul tatalui,
Fiul mai mare, primul vasal al tatalui Sent, Si sotia sa, mai curand decat pe aceea pe care 0 gasesc ei agreabila.
prima vasala a mamei, conduc, ca un cuplu ministerial, aceasta
Aseultarea se impune atat fn lucrurile mid, cat si in cele mari Si
curte de vasale ~'ivasali, formata din fii §i nurori. Datoriile lor
chiar serviciul fiului consta mai degraba fn a face mid servicii:
sunt ace lea pe care Ie au la Curte fidelii: aeestea sunt omagiul,
prin acestea se arata adevaratul respect. Fiii cer permisiunea sa
sfatul ~'iserviciul. lnfamilie, ea Si la Curtea senioriala, omagiul,
earpeasca hainele parintilor imediat ce zaresc 0 gaurica. (oo.)
refnnoit in fieeare zi, consta fn salutul matinal Si salutul de
Dar, daca un sef de cult trebuie sa fie cur at, un viitor stramos
seara. Din obligatia omagiului deriva regulile de tinuta si de
trebuie sa fie bine hranit. Prima datorie a pietatii filiale este de
euratenie; fiii ~'inurorile se spala ~'ise impodobese pentru aface
a veghea la asigurarea hranei care imbogateste substanta
onoare parintilor. La cantatul eoeo~'ilor,fiii ~'inurorile iSi spala
parintilor. Un fiu bun, a spus Zeng zen, "vegheaza ca nimic sa
mainile, uji clatesc gura, l!)'ipiaptana parul, it ruleaza pe 0
nu lipseasca din dormitorul parintilor si sa Ie procure hrana Si
bentita de stofa, barbatii periindu-~'i eu grija parul care Ie
bautura cu 0 afee{iune sincera". Elle preparcl manearurile care,
ramane liber la tample si fixandu-~'i bine pe cap tiehiile cu
condimentate cu grija, sunt potrivite cu diferitele anotimpuri Si
pangliei ce atarna. (...) Femeile nu uita sa-si atarne un saeulet diversele varste ale vieth eu cat parin{ii sunt mai in vdrsta, cu
eu parfum. Toti L'ji aranjeaza cu grija .}'ireturile pantofi/or.
atdt mai rafinate trebuie sa fie alimentele care li se ofera: la
Frumoasa lor tinuta ~ste, in sine, un omagiu. Ea va valora ca 0
,'japtezeci de ani, ei au constant nevoie de alimente delicate si, la
ofrand a de respect. In fata parin{ilor, gravitatea se impune: se
optzed de ani, de dulciuri. (oo.) Fiul mai mare ,'jisolia sa (nora
evita, deci, ragditul, tusea, cascatul, scuipatul sau suflatul nasului.
mai mare) asista, dimineala si seara, la mesele parin{ilor, dar
Orice expectoralie ar risca murdarirea sfinteniei paterne. A lasa
numai pentru a-i fncuraja sa manance bine. Resturile, in
sa se zareasca partea de dedesubt a imbracamintei ar.ft un
schimb, sunt pentru ei (asa cum sunt pentru vasal resturile de la
adevarat atentat. Pentru a dovedi tatalui ca este tratat ca un sef, masa seniorului), cu exceptia, totusi, a mancarurilor dulci,
fiii Si nurorile trebuie sa ramana mereu in picioare fn prezenta
fi'agede Si suculente, pe care ei trebuie sa Ie pastreze pentru
sa, cu privirea drept fnfata, cu corpul bine sprijinit pe picioare,
copiii lor. (...) Vasali mai indepartali, fiii si nurorile secundare
fara a fndrazni vreodata sa se sprijine de vreun obiect, nid sa
consuma, la sfarsit, resturile de lafratele mai mare Si de la sotia
stea inclinati sau pe un singur picior. As((e! cu vocea umila Si
acestuia. Astfe! se stabileste, in viala de toate zilele, ierarhia de
substanta care sta la baza ordinii domestice.59
58 Tatal, se spunea, este eel care i~i invata copiii sa rada ~i Ie ofera
sufletul superior (hun), care se adauga sufletului inferior (po) eu care se nasc,
sufletul sangelui. 59 Marcel Granet, op. Git., p. 319-321.
78 79
Cultul stramo~ilor sau prelungirea familiei
dincolo de moarte
9. Modele de organizare a rudeniei.
Moartea tatalui trebuia pregi'itita de la implinirea, de catre acesta, Societatea familiahi traditionala
a varstei de 70 de ani, varsta retragerii din activitatea publica. Urma in China I
un "stagiu" de pregatire in vederea mortii, care trebuia sa dureze cat
mai mult (perioada optima era estimata la 30 de ani, deci varsta
optima pentru moarte era de 100 de ani). Aceasta pregatire era extrem
de importanta pentru cel care avea sa devina un stramo~ venerat,
centrul cultului familiei sale. Integrarea in familia de dincolo, in grupul Revenim la familia chineza pentru a ilustra un alt caz de orga-
stramo~ilor se fiicea, intotdeauna, sub protectia bunicului defunctului nizare familiala cvasipolitica. La fel ca in cazul tipului de rudenie
~i nu avealoc decat dupa consumarea, de asemenea, a unui "stagiu de asociat societatii europene feudale, rudenia chineza este structurata
acomodare" (de purificare, de fapt), corespunzator perioadei de dol iu conform criteriilor suveranitatii de neam. Consecintele aplicarii
care trebuia respectata de descendentii rama~i in viata. Structura de acestor criterii sunt dintre cele mai spectaculoase din punct de vedere
autoritate a familiei, relatiile ieral'hice se perpetueaza ~i dupa moarte: sociologic.
acela care, in timpul vietii, a ocLipat un loc subordonat in grupul
familial, ramane subordonat ~i pe timpul carierei sale ancestrale. Intre Casatoria ~i statutele colective
cele doua ramuri ale familiei (familia de aici ~i cea dedincolo) nu
exista separatie, ci continuitate: intre vii ~i morti are loc un schimb Un model al rudeniei sociale, spirituale, artificiale sau culturale
permanent de servicii, intermediate de conducatorii celor doua iI constituie societatea taraneasca din China. Principiul diviziunii
grupuri. ~eful de cult sau patriarhul, in calitatea sa de oficiant religios, sexelor, primul ~i cel mai general criteriu de clasificare sociala, era
are 0 serie de obligatii din care l~i extrage superioritate ~i care derivii dublat ~i sustinut, in aceasta societate, de 0 riguroasa diviziune a
din conformarea sa total a la prevederile ritual ice: curiitenia, garantata muncii: tesatoarele (femei) ~i agricultorii (barbati) erau doua caste
de nobletea purtarii ~i cunoa~terea ritualurilor, a tehnicilor ~i distincte, perfect suprapuse peste cele doua sexe, intre care intalnirea
limbajului ceremonial, sinceritatea, disciplina. Obligatia sa principala se produce a in rastimpuri exceptionale.60 In vremuri normale, InHH-
de conducator al unui grup religios (cultual) este de a savar~i nirea sexelor era considerata sacrilegiu; in momentele sacre, cand
sacrificiile pentru onorarea stramo~ilor. Autoritatea unui patriarh, a apropierea era permisa, intalnirea era incarcata de sensuri fecunde.
unui ~ef de cult este data de numarul de stramo~i pentru care poate Casatoria era exogama, dar se practica numai intre clanuri care susti-
sacrifica: cu cat sunt mai multi, cu atat prestigiul sau, ca succesor al neau, de multa vreme, relatii de intermariaj. Astfel, era obi~nuit ca fiul
lor, este mai mare. sa i~i caute sotie in fami lia mamei. Incestul era respins numai daca se
consuma cu rudele pe linie paterna (cu care exista 0 identitate
patronimica, de nume). Etimologia ilustreaza aceasta cutuma avand

60 Separatia nu tine in primul rand de ordinea sociala, ci este de natura


mitologica. Exista, in credinta chineza, un mit care inflW~eaza doua divinitati
stelare, Tesatoarea ~i Bouaml, despartiti de Calea Lactee. Acest fluviu ceresc
nu poate fi trecut decat 0 data pe an, noaptea, cand Tesatoarea ~i Bouarul i~i
celebreaza nunta. (Marcel Granet, Civilizatia chineza, Editura Nemira,
Bucure~ti, 2000).
8]
80
acela~i tennen pentru unchi matern ~i socru sau pentru matu~a paterna mai veche generatie. Cel mai bi'itran barbat din cea mai bi'itrana
~i soacra. generatie era decanul grupului, dele gat cu puteri speciale asupra
Totu~i, casatoria semnifica 0 relatie familiala de ordin secundar, celorlalti membri.
complemental'. Ea sustine solidaritati secundare, inferioare celor care Grupul de rudenie, avand caracter global, nediferentiator - cu
exista in grupurile de neam (constituite prin descendenta patriliniara). exceptia ciitorva categorii generale - este omogen ~i inchis. Nu se
lntre soti, chiar dad exista proximitate rriaxima, nu se stabile a 0 adoptau decat copii ce purtau dinainte numele grupului. Proprietatea
identitate de substanta. Sotul era adesea perce put ca un rival sau chiar nu se instraineaza niciodati'i complet: "Niciodata 0 persoana care
un adversar al intereselor familiei de provenienta, careia femeia ii dobande~te un bun (atunci cand Statui a permis negotul cu pamanturi)
ramanea loiala. Schimburile de femei erau adevarate tratate de alianta nu a putut crede ca I-a deposedat complet pe vechiul proprietar." 61
politica, iar limbajul diplomatic are multi termeni care se refera direct Nici chiar mortii nu evadeaza din acest univers bine delimitat.
la uniunea matrimoniaIa. Casatoria era un contract colectiv, schim- Stramo~ii, al caror cult este central in familia ~i cultura chineza,
buriIe matrimoniale se realizau intre grupuri, caci sotia avea insotitoare primesc numai ofran de Ie pregatite in casa (familia) urma~ilol'.
(surori), pe care Ie aducea in mariajui sau, iar .sotul insotitori; printr-o
astfel de casatorie erau legati intre ei toti membrii unei generatii. Viata de familie ~i rolul femeilor
Instabilitatea familiala atri'igea instabilitatea politica,de aceea
Am precizat deja ca grupul de rudenie cu caracter de colecti-
aliantele trebuiau alese cu grija, pe tenl1en lung (ele se perpetuau de-a
vitate globaIa, nediferentiata, cunoa~te totu~i cateva categorii generale.
lungul multor generatii, dupa cum am mentionat deja). "Grupul de soti
Printre ele, evident, cele mai bine precizate sunt categoriile sexuale.
anexati unei familii indivize, in timp ce formeaza ungrup de ostatici,
,,( ... ) In timp ce in na~terea unui bi'iiat este vazut un principiu de
este ~i un grup de delegati reprezentand un rleam rival", pre-cizeaza
onoare, 0 fata apare ca un principiu de inflllenta", preciza Granet.
Marcel Granet in lucrarea sa consacrata Chinei. Sentimentele conju-
Asemenea multor civilizatii vechi, ~i cea chineza detine multe valori
gale erau, prin urmare, amestecate: ele implicau atat solidaritate cat ~i
rivalitate. ce amintesc de dominanta matriarhala a inceputurilor societatii agrare.
Printre ele, aceea a influentei pe care femeia 0 exercita in cadrul
Relatiile de rudenie erau atestate, pe langa nume, de 0 serie de
familiei. Devenite nubile la varsta de cincisprezece ani, ciind primesc
obiceiuri ~i simboluri culturale. Astfel, comllniunea de doliu sau
un nume nou ~i i~i schimbi'i pieptanatura - indicatori cIari ai trans-
comuniunea de hrana (consumarea bllcatelor gatite la aceea~i vatra)
figurarii lor in alte persoane, cu alt statut - fetele au ragazul, pana
consacrau relatiile de neam. De asemenea, rudenia rezulta din teritoriu
atunci, sa deprinda ritualurile ~i supunerea. Ca logodnice, deoarece
~i nume comll;1e, mai degraba decat din comuriiunea de sange. rntre
loc ~i nume exista 0 legatura necesara, de neevitat. Locllitorii llnlli sat pudoarea rituala im£unea ca mirele sa vada chipul miresei numai la
ceremonia nuptiaUi 2, ele i~i exerseaza caracterul in izolare totaIa,
erau, de altfel, numiti dupa provenienta: strainii, adu~i prin casatorii,
traind in turnuri, intre cer ~i pam ant, in templul ancestral al familiei
aveau nume de "anexati", iar autohtonii imparta~eau nume comune, se
sau in acela al Marii Stramoa~e. Odata sotii, ele trebuiau sa faca dovada
considerau un neam. Rudenia era structurata pe generatii; rudele din
abilitatii diplomatice in promovarea intereselor familiei lor.
aceea~i generatie form au 0 personalitate colectiva, indistincti'i, iar iden-
titatea dintre ele este completi'i. De asemen,ea, nomenclatllrade rudenie
61 Marcel Granet, op. cit., p. 161.
se rncea pe categorii, ~i nu pe indivizi. Astfel, prin apelativul "mama"
62 Remarc[un, cu uimire pentru criteriile noastre, cat de putin impor-
se denume~te cea mai respectabiIa femeie din generatia mamelor. De tanta era individualitatea, adica trasaturile fizice sau psihice particulare ale
asemenea, pentru un copil, "mama" era atat cea care I-a nascut, dar ~i mirilor. Ei erau perceputi nu ca individualitati, care ar putea surprinde prin
surorile acesteia ~i toate sotiile fratilor tatalui sau. Corespunzator, tatal originalitatea caracterului sau compOliamentului, ci ca reprezentanti ai unui
nu se distingea de unchii paterni, fiii erau indistincti de nepoti, iar neam, capabili de a se conforma, adica de a reproduce, trasaturile ideale ale
fratii nediferentiati de veri. Un loc aparte il aveau batranii, adica cea unui pmiener conjugal.
83
82
Ca institutie cvasipolitidi sau demers diplomatic - la fel ca ;;i in seduca pe acesta §i sa-l "amuze ". in serviciul so{ului, sa{ia
Evul Mediu european - casatoria avea rolul de a reface 0 veche alianta trebuie sa se gandeasca sa-§i slujeasca parin{ii. De aceea, dupa
sau de a incheia una noua. Ca in diplomatie, este extrem de important acest armisti{iu pe care-l reprezinta casataria, femeia §i
rolul intermediarului-ambasador, deoarece este de dorit ca sa nu se barbatul ei traiesc intr-o stare de pace armata, fiecare, in
ajunga la un refuz matrimonial, care ar submina autoritatea ;;i jocurile sale, cautand sa ca§tige pentru ai sai, in detrimentul
prestigiul celor ce fac cererea ;;i ar putea declan;;a un conflict intre celuilalt, prestigiu. Jocuri delicate: trebuie facut in a~'afel ca
neamuri. De aceea, se stabilesc anterior acorduri intre cele doua triumful sa nufie prea mare. Qi Ji §i so{ul saufac 0 plimbare cu
familii; ritualurile oficiale se declan;;eaza abia dupa incheierea barca ~'i, dupa un vechi abicei, se amuza incercand sa incline
acordului, iar in locul intermediarului care a realizat legatura este barca. Soria estefoarte indrazneala injocul sau; sOfullasa sa se
numit un ambasador "oficial", un reprezentant al familiei respective. vada ca ii efrica. Apoi, 0 trimite la ai sai pe aceastafemeie prea
Forma obi;;nuita a menajului conjugal este monogamia aventuraasa. Ace§tia din urma se supara, 0 recasatoresc cu
poliginica. Casatoria se incheie cu un grup de surori; mireasa are altcineva pe fiica lor, iar vendetta izbucne§te intre fo§tii aliafi.63
insotitoare, ale caror numar ;;i frumusete este semn de prestigiu.
Regula este totu;;i ca, din partea unui grup familial sa nu provina mai In ceea ce prive;;te relatiile conjugale, acestea sunt intennediate
mult de doua surori, pentru a nu epuiza potentialul matrimonial al de tabuuri de atingere foarte puternice, prin care se atesta separatia
neamului respectiv; mai degraba, ele sunt insotite de 0 nepoata a lor, esentiala, fundamental a a sexelor, precum ;;i preponderenta relatiilor
care va lega dinainte mirele de generatia urmatoare a familiei aliate. de filiatie fata de cele conjugale. Separatia rituala a sexelor nu este
Astfel el va fi definitiv ata;;at de familiasocrilor. De-a lungul carierei suspendata in timpul relatiilor sexuale, ci este mentinuta ;;i in cadrul
sale de sotie ;;i mama, femeia va ramane 0 buna fiica; inf1uenta acestora. Abia -dupa moarte cei doi soti vor fi, cu adevarat, uniti:
familiei materne asupra copiilor este importanta. Transferul tutelei lor "Atunci cand trupurile lor vor fi reunite in acela;;i mormant ;;i tablitele
catre sot sau catre fiul cel mare (in cazul in care femeia ramane lor in aceea;;i saUi, ei vor forma, strans uniti, un cuplu de stramo;;i.
vaduva) nu suprima dreptul sau responsabilitatea tatalui ;;i nici nu Numai ;;i numai atunci sotia va fi definitiv integrata in grupul familial
confera acestora deplina putere asupra sotiei, respectiv mamei. Inte- in care casatoria a rucut-o sa ocupe rangul de nora", precizeaza Marcel
reseIe familiei de origine raman, de cele mai multe ori, mai apropiate Granet. Observam in aceasta ;;tergere a separatiei femininului in
decat cele ale sotului. Citam inca 0 data din Marcel Granet: ritualurile de dupa moarte, cre;;terea ponderii rudeniei agnatice ;;i a
descendentei patriliniare in cadrul cultului stramo;;ilor. Mo;;tenire
Data pentru a compensa sau a preveni vendetta, sofia indo-europeana, cultul mortilor atesta autoritatea incontestabila a
apar{ine celor doua familii contract ante la fel ca un gaj asupra antecesorului, intemeietorul neamului, iar, in fata acestei autoritati,
diruia cele doua par{i au drepturi antitetice. Situa{ia pe care 0 figurile feminine sunt dizolvate; ele devin parti integrate in neamul
ocupa sofia este a unei Sabine, dar este limpede ca interesele barbatilor lor.
tatalui sau ii sunt mai apropiate dedit cele ale so{ului. Se vad Ca ;;i structura de autoritate, populatia familiala feminina se
fiice care-§i avertizeaza tatal psupra unei capcane intinse de sot. subordoneaza primei sotii a fiului cel mare; ea Ie conduce pe toate
Altele i§i consulta mama: "lntre tata ~'i sol, care este cel mai cumnatele sale, autoritatea sa In gineceu avand valoarea unei ordini
apropiat §i care trebuie sa-mi fie cel mai drag?" - "Oricine statutare. Poliginia sororal a evita conf1ictele: surorile formeaza, din
poate sa-Ii fie sot, dar nu ai niciodata dedit un tata!" raspunde punct de vedere juridic, 0 personalitate colectiva. Vaduvia sotului se
mama, care nu ezita asupra datariei ce trebuie aleasa; dar sofia afirma abia dupa disparitia intregului grup, caci surorile mici Ie
sim{ise deja ca-i varbe,5te inima ei de fiica, caci, marturise§te, Inlocuiesc pe cele mari In cazul In care acestea dispar. Autoritatea
daca a ajuns sa ob{ina irifarmalia care, salvandu-l pe tata, l-ar
costa via{a pe sot, inseamna ca §i-a dat taata osteneala sa-l 63 Marcel Granet, op. cit., p. 340.
84 85
primei sotii, de~i pare derivata din cea a sotului (fiul principal,
mo~tenitorul) are 0 origine independenta, anume cea care stabile~te
ierarhiile Inauntrul grupului sexual ~i care atesHi 0 mai veche practicii
poligamica (care este atestata ~i prin obiceiul ca fiii sa I~i caute sotii In
familia mamelor lor). Confonn acestei practici, exista organizari separate ,
10. Familia crestina a Evului Mediu
In cadrul celor doua grupuri sexuale. Astfel, 0 sotie este supusa unei
duble autoritati: cea a sotului, In propriul sau menaj ~i cea a cumnatei
mai mari, In familia largita. Nora principalii avea ~i titlul de mama
principala; ea era singura abilitata de a da socrilor sai un succesor,
care va fi fiul sau cel mare. Ceilalti fiii sunt secundari ~i vor fi tratati
indistinct, la fel ca nepotii de cumnate. La randullor, ace~tia I~i abor- Daca Antichitatea a stat sub semnul familiei ca grup de sustinere
deaza mamele nediferentiat, ca matu~i, cu exceptia mamei principale. ~i promovare a suprematiei morale patriarhale ~i supusa primatului
Astfel, In definitia maternitatii nu cantare~te numai legatura de sange: filiatiei patriliniare, In Evul Mediu, epoca framantata de razboaie ~i
nu este nevoie sa na~ti ca sa ai un copil (ca sotie principala, orice copil vendete, ea I~i·va atinge deplina suveranitate ca unitate politica. De
al unei sotii secundare este In primul rand al tau) sau nu este suficient altfel, aceasta va fi ~i epoca In care va fi consacrata denumirea de
ca sa na~ti un copil pentru a fi mama. Nepotul lui Confucius, Li Ki, "farnilie". Doua au fost fenomenele cu cea mai mare influenta asupra
spunea: "Cea care era sotia mea era ~i mama fiului meu. Incetand (prin evolutiei familiei ~i societatii: aparitia ~i dispandirea cre~tinismului
repudiere - 1'1.n.- C.B.) sa mai fie sotia mea, ea a Incetat sa mai fie ~i Inlocuirea domeniului familial Inteles ca loc al originii neamului cu
mama fiului meu". Atribuirea fiilor se face, de altfel, In multe cazuri, domeniul-feuda, ca~tigat prin forta armelor sau ca rasplata a loialitatii
prin decret paterno Rivalitatile care framanta gineceul se datoreaza fata de un senior-protector. Consecvent acestor doua fenomene, are
geloziei materne, mai mult decat celei conjugale. Sursa acesteia este loc afirmarea, mai Int&i In randul populatiilor germanice, apoi In
devotamentul pentru prestigiul familiei de origine, care poate fi majoritatea societatilor vest ~i nord europene a distinctiei intre public
continuat prin urma~ul acestei stirpe. De multe ori, pentru aceasta ~i privat.65
continuitate, mamele I~i plaseaza copiii unor Insotitoare mai bine Rudenia se afirma prin trei dimensiuni: consanguinitatea
situate In ierarhia familiala. Fata de rivalitatile care macinau cognatica (biliniara, spre deosebire de cea cunoscuta In Antichitate -
generatiile succesive de agnati, omogenitatea grupului feminin (In care uniliniara, agnatica), alianta ~i rudenia spiritualii (prin Biserica), ce va
soacra era In acela~i timp ~i matu~a, In ipoteza casatoriei fiului cu capMa importanta tot mai mare. Consaguinitatea biliniara se bazeaza
nepoata materna) putea fi de temut. Acest atu pastra concurenta Intre pe preferinta exercitata In Evul Mediu pentru succesiunea In linie
autoritatea sotului ~i cea materna. Ceea ce este semnificativ, Insa, este directa, conform careia 0 fiica mo~tene~te mai degraba decat 0 ruda
cii Intregul prestigiu feminin se bazeaza, In sistemul familial chinez,
masculina mai Indepartata, Incep&nd cu fratii defunctului. Aceasta
pe recluziunea socialii64. Izolarea gineceurilor potenta influenta pe
preferinta are la baza criteriile loialitatii fata de idealul politico-miliar
care femeile 0 aveau In cadrul neamului. Virtutea femeii, rncuta din
al unui spite de neam, care sunt mult mai u~or de impus la rudele
"modestie rituala ~i tin uta frumoasa" era sursa autoritatii sale.
apropiate decat la cele mai Indepartate, dornice de a-~i promova
propria descendenta. Daca, totu~i, In general, femeile sunt partial

64 La fel ca in socieHltile europene feud ale, una din cele mai puternige
65 In epoca medievala au existat diferente intre societatile din estul §i
pozitii in plan social §i familial era ocupat de vaduvele mo§tenitoare. In sudul Marii Mediterane, care au pastrat modelul roman al rudeniei patri-
istoriile neamurilor chineze, ele sunt figuri marcante, mame-regine, dirora liniare, ~i cele din vestul ~i nordul Europei, societati cu rudenie bilaterala
nki 0 putere din interiorul propriei familii nu Ii se poate opune. (ce1tii, germanii).
86 87
exc1use din jocul succesiunii, aceasta nu se Intampla In virtutea unui Familia medievala - unitate politica elementara
principiu patriliniar care guverneaza filiatia, ci a proceselor sociale In
care se combina preeminenta sociala a barbatilor - fireasca Intr-o Cea mai importanta directie de evolutie a grupului familial In
societate a razboinicilor - ~i constrangerea patrimoniala. In ceea ce epoca medievala consta In afirmarea neamului ca unitate politica
prive~te alianta, ca mijloc de asigurare a unei evolutii politice bune, elementara. Structura demograficii a societatilor occidentale din Evul
ea I~i are asociate strategii matrimoniale foarte elaborate, din care fac Mediu era una In care femeile ~i copiii alcatuiau poate chiar trei sfer-
parte hipergamiile, divorturile ~i repudierile, adoptiunile, recasatoriile. turi din populatie. 0 ase~nenea disproportie fata de numarul barbatilor
adulti a impus 0 structura familiala larga, cuprinzand rude Indepartate,
Totu~i, casatoria cre~tina, monogamica ~i indisolubila, precum ~i
vaduve, tineri orfani, toti supu~i barbatului. Legile precizau, In unele
interventia activa a Bisericii prin multiplicarea prohibitiilor de casatorie
cazuri distinct, ca individul care nu face parte dintr-o asemenea rudenie
vor Ingreuna desfa~urarea acestor strategii. Ele vor fi suplinite, din nu are drept la ocrotire. Supuse ordinii ierarhice care caracteriza 0
partea Bisericii, de promovarea unui tip alternativ de relatii sociale, societate razboinica, relatiile dintre sexe au cunoscut, la randul lor, 0
stabilite prin inrudirea spirituaHi. Impunerea acestei rudenii se bazeaza a~ezare specifica.
pe sacralizarea zamislirii Intm duh ~i pe diabolizarea corelativa a Daca In Antichitate familia se supunea unei morale civice ~i
sexualitatii, adica a zamislirii Intru trup, In numele pacatului originar. avea 0 structura puternic ierarhizata, consacrata In urma recunoa~terii
Ritualul botezului i1ustreaza tocmai competenta clericilor - a Bisericii ~i omagierii publice a anumitor reprezentanti ai sai, In Evul Mediu se
Insa~i - de a zamisli Intru duh. Odata cu secolul al VI-lea, cand afirma puternic familia-neam sau stirpea, unitati cvasi-politice guvernate
parintilor Ii s-a interzis sa ia parte activ l'l botezul copiilor lor, na~ia a de interese politice sau militare. Structura sa complementara In plan
devenit institutie In sine. In ritual, preotul Infaptuie~te, prin apa ~i social este vasalitatea ca sistem de dependenta filiala de un senior-
cuvant ~i In conlucrare cu Duhul Sfant" na~terea noului cre~tin, fiinta parinte, a ciirui Indatorire este ocrotirea ~i formarea tinerilor Incre-
incompleta care prime~te, In acel moment, caritas, forma spirituala de dintati autoritatii sale. Realizarea unitatii membrilor prin delimitarea
dragoste care include ~i formele materiale ale caritll(ii. Na~ii, repre- spatiului privat, familial, de cel exterior se conjuga cu telul dobandirii
zentanti ai Bisericii In sens larg, dar ~i ai comuniHitii locale ~i ai suveranitatii familiale. Grupul de rudenie feudal cel mai activ ~i mai
parohiei, Infati~eaza preotului mica fiinta atinsa de pacatul originar, tipic este 0 comunitate largiti'i de interese ~i afectiune Imparta~ite de
transmis prin zamislire trupeasca, ~i 0 primesc Inapoi, purificata la membrii sai adulti, angajata In competitia publica a privilegiilor.
capatul celei de-a doua na~teri, dupa ce a prim it un nume, semn al Conducerea sa apartine seniorului, barbatul cu cel mai Inalt rang ~i
identitatii sociale care 0 Incadreaza deopotriva Intr-o structura de care detine cea mai mare putere militara, ~i se transmite Intaiului
nascut. Capul familiei este responsabil de conducerea acestei unitati
rudenie ~i de societate nu neaparat suprapusa structurii originare. In
politice, de Intarirea ei prin razboaiele declarate neamurilor adversare
afara acestor trei forme de rudenie, nu trebuie sa pierdem din vedere
~i de stabilirea aliantelor prin casatoriile fiilor sai. lmpunerea exo-
rudenia socializata, transfigurata In institutie publica: astfel este cazul
gamiei de catre biserica cre~tina deschide un spatiu mult mai larg de
vasalitatii, care extinde la nivelul societatii globale dominatia ~i alianta decat cel endogam, dominant pana atunci, de~i este Inca
structurile ierarhice specific familiale, sau al confreriei cavalerilor. De marcanta tendinta de a se cauta parteneri de casiitorie In primele grade
asemenea, nobilimea, proven ita probabil dintr-o eliHi razboinica (mai de consanguinitate Ingiiduite. Tinerii nobili I~i cautau insistent sotii de
ales In cazul triburilor germanice) s-a bazat pe rezistenta familiilor, prin rang mai Inalt dedt allor, pentru intrarea In aliante cat mai puternice.
politica familiala (de mobilizare a neamului pentru sustinerea reciproca Acest criteriu de casatorie poarta numele de hipergamie ~i, In anumite
Intre membri, de limitare a partajelor succesorale, de casatorii stra- fonne, se mai perpetueaza Inca ~i astazi. Datorita importantei tot mai
tegice) ~i patrimonial a (stabilirea unei re~edinte Intr-un castel, intr-un mari pe care schimbul de femei 0 capata In logica Inrudirii, mai ales
nume, intr-un blazon sau Intr-o senior,ie). Ea s-a constituit multa vreme Intre familiile nobile, legatura agnaticii, Intre indivizii care I~i recunosc
ca ~i criteriu allnrudirii selective. un ascendent comun, predominanta ca importantii pana In acest moment
88 89
inalta nobilime. De asemenea, in plan juridic, el este cel care poate
istoric, tinde sa fie egalata de legatura cognatica, care traduce modul
in care grupurile de consanguini sunt legate prin alianta casatoriei. elibera, ba chiar vinde, incepand cu secolul al XIV -lea, in Franta,
titlurile de noblete, acest din urma mijloc venind, din pacate,
Familie, nobilime ~i seniorie impotriva logicii clasei nobiliare. In Evul Mediu tarziu, datorita mai
cu seama acestui comert cu privilegiile care, initial, au tinut numai de
Familia a intemeiat, in epoca timpurie a medievalismului, 0 criteriile descendentei, nobilimea este 0 clasa eterogena.
adevarata clasa sociala. In continuitate cu organizarea gintilor de neam De asemenea, in evolutia sa ca unitate politica, familia sau
ale anticilor, cu fala conferita de descendenta dintr-un stramo~ legendar, neamul se va confrunta ~i cu 0 alta if!,stitutie ce i~i revendica puterea in
se precizeaza, in acest moment, categoria nobililor, 0 categorie origi- planul politic: Biserica cre~tina. In infruntarea pentru dominatia
nara, subliniem, din structurile familiale preponderent de descendenta sociala care a avut loc intre marile spite de neam ~i biserica, cea din
patriliniara. Textele vremii, nehotarate asupra unei date exacte de urma a biruit. Restransa in perimetrul ingust al spatiului privat, riguros
aparitie ~i a unui loc de sorginte al acestei clase66, marturisesc asupra limit at la celula conjugalii, familia se va retrage din scena publica,
unui singur criteriu stabil de definire a nobilitatii, anume inrudirea: politica ~i sociala, pentru a constitui baza de dezvoltare a individua-
genere nobilis, nobilibus ortus parentibus. Nobilii se nasc, originea litatii unui numar tot mai restnins de membri. Ea decade odata cu
nobletei sunt parintii, cu alte cuvinte, nobletea este 0 categoriea spiritul aristocratic, ce tinea de organizarea patriarhalii, atat a familiei,
consubstantialitatii. Modul de transmitere a conditiei de noblete este, cat ~i a societatii. Noua moralii cre~tina favorizeaza aparitia unor noi
a~adar, descendenta; mijlocul utilizat - endogamia. Cu toate acestea, clase, in care nu mai functioneaza ierarhiile prestigiului familial, ale
nobilimea nu este 0 clasa cu totul inchisa, mai ales din pricina ca este descendentei nobile, ci acelea stabilite in urma afi~arii unor merite
putin numeroasa. Ea pierde multi oal'Tleniin razboaiele private ~i in personale, indiferent de origine.
vendetele in care sunt implicate neamurile concurente. Hipergamiile
sau casatoriile fetelor ~i viiduvelor cu soti sub conditia lor (care se mai Disputa asupra spa!iului public:
neamul contra bisericii
numesc ~i nuptiae impares, nunti inegale) nu reu~esc sa recruteze mai
multi aliati deciit cei pierduti in batalii. Aceasta inegalitate tinde sa fie
A~adar, 0 tendinta importanta care marcheaza evolutia familiei
remediata prin ierarhiile vasalitatii, care subordoneaza 0 patte tot mai
este retragerea ei din spatiul public intr-un perimetro mai ingust,
mare a familiilor nobile puterii regelui, cel mai mare senior ~i cel mai
riguros delimitat, in domeniul privat sau in intimitate. Concepte cu
puternic parinte. Din alaturarea nobilimii cu 0 alta categorie socialii, totul noi, acestea desemneaza 0 realitate domestica diferita de cea
aceea a cavalerilor, 0 casta sau 0 confrerie cu caracter razboinic, tute-
antic a, a familiei supusa valorilor ~i judecatilor cetatii sau a familiei
lata de rege, in calitatea sa de conducator militar, rezulta 0 patura care sustine ~i impune valorile ~i criteriile de judecata ale cetatii. Viata
sociala intinerita, imbogatita, pastrand traditiile ~i privilegiile nobiliare.
privata a familiei 0 delimiteaza pe aceasta de domeniul public, de
Principele sau suveranul, in calitatea sa de tutore al tinerilor razboinici societate, rezervandu-i un statut ~i un mod particular de existenta, ce
~i de "patriarh" al celor mai nobile neamuri ale regatului, este cel care converge in jurul castelului seniorial, a rezidentei, simbol al prestigiului
investe~te cavalerii, oferindu-Ie ca recompensa dreptul de proprietate stirpei. Ordinea interna este alta decat cea sociala, reglementarile ~i
asupra unei bucati de pamant (proprietatea funciara ramane, ca ~i in sistemul de sanctiuni sunt diferite, chiar ~i tradarea cunoa~te alte chi-
Antichitate, unul din cele mai importante semne ale apartenentei la 0 puri decat in familia antica. Cu alte cuvinte, familia devine un domeniu
stirpe aristocratica) ~i, daca este posibil, casatoria cu vreo doamna din rezervat numai celor direct implicati.67 Din aceasta cauza, cre~te

66 Se eonsidera, indeob;;te, de catre medievi;;ti, mai cu seama de eatre


67 Dupa eetate ;;i familie, ultima treapta a afirmarii intimitatii va fi
Marc Bloch, ea anul de na;;tere al nobilimii este 1000, iar ca origine, ea este
eoneentrarea ei in jurul individului unie, in epoea moderna.
fie 0 mo;;tenire a Romei fie 0 zestre a soeietatii germaniee .. 91
90
importanta acordata liantului grupului ~omestic, care trebuie sa se Aceasta evoluase deja de la morala aristocratica, a ~efilor marilor ~i
deosebeasca de acela al societatii largi. In familia antica, acest liant nobiIeIor familii antice, la rigurozitatea ierarhiilor neamurilor raz-
era comun cu aI,societatii ~i avea la baza morala publica. Cetatea era 0 boinice, urmarind permanent Intarirea descendentei ~i crqterea dome-
familie largita. In Evul Mediu, coeziunea familiaIa este de aha natura niului, adica afirmarea propriei suveranitati. Cre~tinismul a impus
decat cea sociala; planurile se despart, iar stabilitatea devine conditia morala oamenilor vulnerabili, a cetatenilor de conditie l11edie ~i infe-
principaIa de mentinere a unitatii familiale. Ea se traduce prin devota- riOal'a. Daca un pater familias avea raspunderea de a sustine cetatea pe
ment, fidelitate, loialitate, adica prin accentuarea trairii sentimentale baza exercitarii unei autoritati fal11iliale riguroase, prin care permitea
(fata de dominatia trairii morale a Antichitatii ~i a celei rational- ascensiunea publica doar a celor Inzestrati cu talent, bogatie ~i cultura,
functionale In epoca moderna), potentata printr-un nou tip de traire detinand, astfel, rolul celui mai bun filtru social, daca un senior,
religioasa. comandat militar In primul rand, urmarea Incheierea de aliante ~i
Cre~tinismul a substituit spiritului public al Antichitatii, In care purtarea unoI' razboaie care sa Ii impuna neamul ~i propria moraIa In
umanitatea se definea prin raportare la idealul civic, al entitatij politice, spatiul public, capul unei familii modeste era mult mai putin capabil
al cetatii ca ordine cosmica, singura care face posibila civilizatia, de a pastra ordinea familiaIa interna. Este interesant de mentionat, In
spiritul solidaritatii uniforme a oamenilor. Ca religie universala, el a acest punct, ca personaje cu un 1'01 important In viata Bisericii au fost
redirectionat explicatia universului uman In plan orizontal, c1amand femeile. Ele au constituit marea majoritate a primilor cre~tini ~i
egalitatea oamenilor In fata lui Dumnezeu. PreIuand, prin VechiuI Imparta~eau cuvantul sfant altoI' femei cu 0 putere de persuasiune pe
Testament, Inca foarte apropiat vechilor reprezentari ale societatii care harbatii nu 0 detineau. Atrase de milostenia Bisericii sau de
patriarhale, concepti a potrivit careia totceea ce este particular este posibilitatea de a se afirma public In spatiul bisericesc, femeile, sarace
periculos, sentimentele ~i motivele personale, mobilurile individuale sau bogate, au fost varful de lance in transformarea structurilor
ale fapteIor sunt izvoare virtuaIe de tensiuni care pot provoca fisuri in familiale produsa de cre~tinism. Conform acestor modele, familia nu
comunitatea ideaIa, cre~tinismul Noului Testament localizeaza aceste mai are caderea implicarii In treburile politice. Ea decade din statutul
energii ce se pot sustrage con~tiintei comune In inima. Inima poate fi de unitate politica sau publica, a~a cum se afil~mase la Inceputul Evului
mincinoasa, ratarnica, Indoita; pentru a prelntampina acest pericoI, Mediu, ~i se define~te, tot mai mult, s~b presiunea Bisericii, ca spatiu
oamenii trehuie sa I~i pastreze "simplitatea" inimii. Privirea scrutil- al intimitatii, net separat de cel public. In Evul Mediu familia, alungata
toare a lui Dumnezeu strahate inimile rele, astfel ca pedeapsa sanctio- din so~ietate, cunoa~te invazia spatiului privat.
neaza atat pacatullnruptuit, cat ~i pe eel nelnruptuit, ravnit de un cuget In clasele putin Instarite, sclavii ~i femeile nu puteau fi controlati
rau, contaminat de Indoiala. Mesianismul Iui Iisus va demoIa zidurile printr-un simplu act de autoritate; din aceasta cauza, preocuparile
despartitoare dintre neamuri pentru alaturarea lor In credinta "inimilor privind ordinea domestica, reglementarea comportamentelor, fidelitatea
simple", supuse Invataturilor biblice. In scrisorile sale, Sfantul Pavel va trebuiau impuse ~i Indeplinite prin inventarea noii discipline. De-a
enumera lista traditionala a grupurilor antagonice care trebuie Impa- lungul secolelor al II-lea ~i al III-lea se stabilesc in randul comu-
cate: evreii ~i neamurile, sclavii ~i oamenii liberi, grecii ~i barbarii, nitatilor cre~tine noi structuri ale casniciei ~i disciplinei sexuale,
femeile ~i barbatii, carora Ie putem adauga ~i altele, saracii ~i bogatii, despre care medicul Galienus scria: "Dispretul lor fata de moarte
aristocratii ~i pleheii etc. Vechea solidaritate antica, fundamentata devine mai evident pe zi ce trece,precum ~i retinerea lor privitoare la
tocmai pe acestediferentieri care structurau ierarhii sociale ~i familiale Insotire. Caci ele sunt alcatuite nu numai din barbati, ci ~i din femei
stabile, este, a~adar, substituiUi de solidaritatea nediferentierii, posibila care se abtin de la Insotire timp de 0 viata ... " Reprimarea sexualitatii
numai prin il11punerea unei discipline de 0 rigurozitate rura precedent Inspre zona pacatului, dezaprobarea severa a recasatoriei, exaltarea
~i controlului unei alte instante decat ceaa rudeniei. moralei abstinentei sexuale ~i a celibatului ar trebui sa asigure
Prin anularea vechilor ierarhii familiale, In cre~tinism s-a produs dominatia "simplitatii cugetului" ~i In zona, familiala, caci adulterul
marea mutatie morala In ceea ce prive~te structura grupurilor familiale. sau intrigile sexuale ale cuplurilor casatorite pareau a fi simptomele
92 93
r
II'

cele mai ingrijoriitoare ale "intimitiitii famiIiale" ce putea da na~tere natural a ~i 0 categorie rationala inferioara acestuia, care se exprima in
"fiitiirniciei inimii". De fapt, reIigia cre~tinii a substituit famiIiei, grup carnalitate ~i sexualitate.
dominant in societatea antic ii, 0 nouii comunitate, cea a Bisericii. Cel mai direct mod in care Biserica a intervenit in reglementarea
Rezultatul interventiei Bisericii a fost spargerea puternicei ~i controlul vietii famiIiale a fost, pe de 0 parte, limitarea importantei
coeziuni a grupurilor de rudenie care, impreunii cu dispersarea pro- pe care 0 avea descendenta prin impunerea modelului celibatului ~i
prietiitii, 0 altii consecintii fundamentalii a exogamiei, au subminat castitatii ~i, pe de aIta parte, controlul aliantelor matrimoniale prin
puterea foarte mare pe care aceste grupuri oaveau in plan social. Nu obtinerea exclusivitatii dreptului de oficiere a ciisatoriilor. Promovand
este clar dacii acest efect a fost previizut sau urmarit de Bis~ricii sau a idealul castitatii ~i al celibatului - conditie pentru dobandirea puterii in
fost doar 0 consecintii nepremeditatii care i-a intiirit pozitia ~i deci ierarhiile ec1eziastice - Biserica reu~ea reducerea numarului casa-
puterea ~i influenta socialii. Familia a fost transformatii, din grup toriilor ~i al descendentilor ~i, prin urmare, slabirea puterii marilor
extins, exercittind 0 puternicii autoritate socialii, in unitate nuclearii, organizari familiale. Oferind barbatilor celibatari rasp lata unor functii
deposedatii de muIte din functiile sale. De asemenea, odatii cu impu- in cadrul institutiei sale, Biserica inlocuie~te fala neamului cu exer-
nerea modelului famiIiei nucleare, a crescut importanta legiiturii citiul ~i orgoliul puterii personale. Pe de aIta parte, ocoIind primejdia
conjugale. Pentru prima datii in istoria famiIiei, Biserica a impus de a nega paternitatea, unul din cele mai putemice resorturi de autoritate,
consimtiimantul ambilor soti la oficierea ciisiitoriilor.
Biserica permitea, ba chiar recomanda manifestarea acesteia in
randurile oamenilor sai, in forma simboIica, insa, dar nu mai putin
Influenta Bisericii cre~tine asupra familiei nucleare puternic(l: fiii carnali erau inlocuiti cu fii spirituaIi, iar rudenia era
europene: ciisiitorie sau celibat. Ciisiitoria asceticii substituita cu totul de religie.68
La dndul sau, casatoria devine un comportament social controlat
o societate riizboinicii pre cum cea medievalii se ordoneazii, pe de Biserica. Din hotarare dinasticii, al carui scop era asigurarea unei
langii preceptele biserice~ti, ~i pe b;;tzaprincipiului superioritiitii fortei
materiale a biirbatului ~i pe pretuirea capacitiitii reproductive a femeii. descendente legitime ~i puternice, care sa asigure perpetuarea puterii
Aceastii pozitie "Iaicii" este evidentiatii in scrierile populare (Evan- neamului, a~a cum era in Antichitate, casatoria devine in Evul Mediu
gheliile furcii de tors), unde se subliniazii ~i capacitatea femeii de a o institutiein sine.Ea nu se mai supune imperative lor dinastice ale
actiona asupra lumii - mai ales prin descendenti -, de a control a fortele marilor famiIii, ci canoanelor biserice~ti ~i noii logici a sentimentelor.
naturale sau destinele omene~ti. Definirea pe care Biserica 0 oferii o lege promulgata in secolul allX-lea face din binecuvantarea cIericalii
relatiilor intre sexe nu este una tran~anta. Conform Dic!ionarului formalitatea necesara ~i suficientii pentru celebrarea casatoriei, ine-
tematic al Evului Mediu Occidental, "gandirea occidental a a fost xistentii pana atunci. Ea va capata consistenta prin apIicarea, in jurul
marcata nu numai de dezechilibrul intre sexe ~i de 0 inclinare in anului 1100, in Europa Occidentala, mai exact in Franta de Nord, a
favoarea masculinului, ci ~i de constituirea femininului intr-un concept primelor ritualuri Iiturgice de casatorie. Acest fapt indica prezenta
abstract, ai ci:irui mo~tenitori suntem astazi". Augustin interpreteaza crescanda a clericilor in viata familiilor, rolul lor la incheierea cas a-
cele douii Faceri (I, 26-27 ~i II, 2 I-24) ca traducere a na~terii omului toriilor fiind acela de a verifica daca ambii soti au consimtit la unirea
interior, purtand chipul lui Dumnezeu, simuItan ~i virtual atat biirbat lor ~i de a cerceta relatii1e de consanguinitate pentru prevenirea
cat ~i femeie ~i a creatiei omului exterior, a individului sexuat. legiiturilor incestuoase. Decizia radicala, care a acordat Bisericii cele
Femeia, dependentii material ~i temporal de biirbat, a fost creatii pentru
a-I ajuta in inmultirea spitei umane. Supusa biirbatului inca dinaintea 68 Rudenia a avut dintotdeauna 0 conotatie mitico-religioasa, a~a CU!TI
Ciiderii, nn poarta, a~adar, responsabilitatea pacatului originar. La am demonstrat In referintele noastre la familia preistorica sau la cea antica. In
randul sau, Toma d' Aquino, celiilaIt stalp al cre~tinismului medieval Evul Mediu cre~tin, totu~i, religia, autonoma de structura comunitara de
afirma, peste opt secole, ca sufletul biirbatului reflectii intr-un mod neam, tinde sa I~i supuna familia. Vechiul model al rudeniei mitice se insti-
mai aparte chipul divin; femininul este 0 categorie preponderent tutionalizeaza ~i se emancipeaza de cadrul familial, devenind 0 organizare
sociala paralela ~i concurenta.
94 95
mai mari puteri in ceea ce prive~te viata conjugaIa a supu~ilor
Sfantului Imperiu Roman de Apus a fost luata de Carol cel Mare in Dad, in iudaism, rabinatul capata temei admitand casatoria ca
802. Se prevedea explicit ca "episcopii ~i preotii, asistati de sfatul pe un criteriu cvasiobligatoriu de intelepciune, cre~tinismul adopta 0
batranilor, sa faca 0 cercetare temeinica asupra legaturilor de rudenie pozitie diametral opusa, caci accesul la pozitiile conducatoare in
dintre cei doi soti, ~i numai in urma acestei cercetari tinerii sa fie uniti comunitatile de cre~tini ~i mai ales in cele biserice~ti este conditionat
printr-o binecuvantare". lata, deci, ca 0 forma contractuala intre de celibat. Celibatul garanteaza inlaturarea a ceea ce Biserica cre~tina
indivizi este ~i cea nuptia1a, consacrata prin Biserica cre~tina. Actul considera drept periculos pentru instaurarea noii ordini sociale, anume
casatoriei nu mai este doar un act ritual, social, ci un sacrament. Chiar societatea familiaHi, in care puternicele solidaritati ale grupurilor de
~i logodna trebuia sa se incheie in prezenta unui preot. Elementul rudenie nu cedau intaietatea comunitatii biserice~ti. Barbatii celibatari
esential introdus, insa, de Biserica, ~i care, ca ~i interdictia incestului, care se lupta sa preia conducerea sociala consacra un nou spatiu
avea ca url11are dizolvarea autoritatii grupului familial, era consim- public, din care atributele carnalitatii tind sa fie excluse. Femeile ~i
tamantul - indispensabil - al tinerilor la casatorie. Teoretic, chiar din barbatii trebuie, conform unor parinti ai cre~tinismului timpuriu
secolul al XII-lea, acordul parintilor la casatoria copiilor lor nu mai (Evagrie ~i traducatoruJ sau latin, loan Cassian) sa se conformeze
era necesar, ba chiar Ii se interzicea orice incercare de influentarea modelului angelic, al vietii tara sexualitate. Chiar in cadrul reJatiei
acestora. Biserica se substituie autoritatii familiale ~i vechilor cutume, conjugate, sexualitatea este bine sa se limiteze numai la actiunea
astfel ca 0 casatorie incheiata in fata altarului nu putea fi desfacuta zamislirii, in afara careia sotul ~i sotia pot trai ca fratele ~i sora. Sf.
decat in cazul dovedirii unei legilturi de rudenie intre soti. Adulterul, Augustin este cel care deschide calea atacurilor pe care biserica Ie va
sterilitatea, 0 boala incurabila sau absenta unuia din soti nu mai erau da asupra familiei medievale prin duhovnicii Evului Mediu de mai
considerate motive intemeiate pentru desfacerea casatoriei. Cutumele tarziu prin doctrina sa care sustine di sexualitatea inseamna inabu~irea
care rezervau, insa, grupurilor f2uniliale - mai ales neamurilor nobile, spiritului con~tient, a vointei, fiind semnul eel mai evident al caderii
adica vechi - dreptul de a decide cariera familiala a progeniturilor ]01' originale. Este momentul in care incepe sa se manifeste obsesia
prin institutia logodnei, incheiata de la varste foarte til11purii, inca nu occidental a a sexuaJitatii.
pierisera. Conciliile ~i papii (Nicolae I, Adrian II) au recunoscut, in
continuare, legitimitatea casatoriilor civile. De altfel, in realitate, Pacatele vietii familiale: incestult adulterul, divortu1
libertatea alegerii sotului exista doar in c]asele sarace.
A~adar, 0 l110dificare majora a familiei este data de proliferarea o grava problema in reglementarea reJatiilor familiale prin
unei noi morale familiale, care are in centru preocuparea ascetica ~i prisma noii morale 0 reprezenta incestul. Pana in acel moment,
abstinenta sexuala. Erau dezavuate nu numai relatiile ilicite, dar ~i cele incestul era, de regula, casatoria consumata intre frate ~i sora sau intre
care, de~i aveau loc in cadrul unei casnicii legitime, nu aveau ca scop parinte ~i copii. In sensul sau larg, insa, el se va aplica tuturor inso-
explicit zal11islirea copiilor. In ceea ce prive~te sentimentele conjugale, tirilor intre rude de sange sau pI'in alianta. Abia dupa 814 (Conciliul de
niciodata nu se aplica unei casatorii oficiale tennenul de amor, la Mainz) au inceput insa sa dispara casatoriile considerate neJegiuite,
dragoste pasionala, rezervata zone lor intunecate ale patimii ilicite. dar care constituisera 0 practica endogamica indelungata, intre vaduvi
Dragostea dintre soti era numita charitas conjugalis sau dilectio, :?i sora sotiei sau vaduve ~i fratele sotu1ui, ori intre veri. Incestul eu 0
expresii greu de tradus pentru noi, desemnand un fel de har conjugal, rudii a fost, a:;;adar, multa vreme un fapt normal.
devotal11ent, 0 imbinare de tandrete, prietenie ~i respect.6'i Adulterul nu era insa tolerat, nici de familii, nici de Biserica. La
burgunzi, de pilda, "putoarea adulterului" atragea pedepsirea imediata
69 In Imperiul bizantin, 0 asemenea evolu!ie nu a fast cunoscuta. Nu a femeii prin alungarea, strangularea :;;iinecarea femeii 1ntr-o mla~tinii.
cre~tinii, ci abia musulmanii vor interlice definitiv cultul trupului. ~i mani- La galo-romani, sotul care surprindea pacatul avea dreptul de a-i ucide
festarile publice ale sexualitatii. De altfel, impactul severei doctrine cre~tine pe vinovati pe loc. La franci, gre~eala femeii afecta intregul grup de
chiar ~i asupra societatii europene apusene va fi destul de tarziu. rudenie ~i emu dese incaierarile intre familii din aceste motive. Pentru
96
97
a se veri fica acuzatia, suspecta era supusa ordaliei apei, adica era .prin impunerea eelei mai nobile aseendente, ci de disputele asupra
aruncata In apa dupa ce i se lega 0 piatra grea de gat. Daca reu;;ea sa suportului material al bunastarii ~i puterii politice: domeniul. De
pluteasca, era dezvinovatita. In cele mai multe cazuri, pedeapsa era aeeea, dintre problemele "interne" ale familiilor medievale, poate eea
Insa cea capitala, pe masura gre;;elii. Caci adulterul nu Inseamna mai importanta era "obsesia rivalitatii intre mo;;tenitorii cu teluri
numai Incalcarea unor canoane, ci distrugerea legitimitatii urma;;ilor. eomparabile,,70. Tot din aceasta eauza, capata importanta aspeetul
Divortul nu era permis decat barbatilor. 0
femeie care se material al descendentei, anume mo~tenirea, a~teptata ~i disputata atat
Incumeta sa-;;i lepede sotul era omorata, caci gestul ei nu se putea pe linie masculina cat ~i feminina.
explica decat prin adulter. Se manifesta aici deosebirea Intre civilizatia Conform opiniei documentate a lui Marc Bloch, Occidentul nu a
Imperiului Roman, care accepta 0 oarecare egalitate a sexelor in ceea mai eunoscut, Inainte de perioada medievala, neamuri vaste (orga-
ce prive;;te dreptul la divort (galo-romanii acceptau divortul prin nizate dupa modelul gintilor) legate de sentimentul sau cultul unei
consimtamant mutual) ;;i ierarhizarea lor In favoarea barbatului la descendente comune. Anticii cUI!0~teau organizarile vaste legate Insa
populatii1e german ice. Incepand cu primajumatate a secolului aIIX-lea, de cultul ascendentei eomune. In Evul Mediu fiecare generatie i;;i
Biserica va introduce interdictia absoluta a divortului. Pentru nobili, redefinea cercul de rude - care nu era acela~i eu al generatiei prece-
care acordau casatoriei toate avantajele Incheierii unor aliante profitabile, dente - conform criteriului impunerii propriei deseendente. Grupurile
care, odata rupte, erau lesne rezolvate prin repudierea sotiei ;;i familiale rurale mari, care mai existau In Occident pana In seeolele al
restituirea dotei sale, monogamia ;;i indisolubilitatea casatoriei au XV -lea ~i al XVI-Iea7l, lncep sa se restranga odata eu veacul al Xlll-lea.
devenit constrangeri greu de supOliat, rezolvate, conform unor marturii De asemenea, marile spite de neam nobil, tind ~i ele sa l~i diminueze
dimensiunea. S-a vazutln aeeasta evolutie influenta activa a Bisericii
ale epocii prin sangerosul "divort carolingian". Conform acestui
obicei, 0 sotie devenita indez\,rabila era omorata pentru a lasa locul cre~tine care urmarea rndimitarea neamurilor ~i deci a mo~tenirii In
favoarea sa. Prin controlul easiltoriilor, al na~terilor ~i al morti1or,
unei aliante mai convenabile. In general, piedica In calea pronuntarii
definitive a casatoriei ramanea, la germanici, poligamia, iar la galo- Biserica a obtinut 0 putere imensa. Donatiile ~i darurile catre biserici
romani, concubinajul cu sc1ave. sau catre protejatii bisericilor, mai ales donatia testamentara ere~tina a
rncut ca In Galia, de exemplu, lntre seeolele al V-lea ~i al VIIl-Iea,
bunurile acumulate de Biserica sa se ridiee la mai muIt de 0 treime din
Familie ~i feudalitate
totalul pamantului arabil al regatului. Tot aeest pamant provenea de
Conform lui Marc Bloch, autor consacrat In studiile de istorie fapt din averile marilor familii ~i fusese obtinut fie prin donatii, fie
sociaIa a Evului Mediu, legaturile sociale erau, ln soeietatea feudal a, prin mo~tenire. Biseriea cerea un procent din fiecare testament, ca
la diseretia pornirilor emotionale. Dovada erau puternicele razbunari "parte a sufletului", dar In unele cazuri primea mult mai mult, ca de
Intre ;;i lnlauntrul familiilor, lntre frati, fii ;;i tata, nepoti ;;i unehi. Spre pilda In situatia In care nu existau mo~tenitori legitimi. Regulile
deosebire de Antichitate, uncle dreptul eutumiar familial era la fel de Bisericii limitau strategiile posibile de mo;;tenire familiala (prin
bine organizat - sau chiar mai coerent - ca cel care reglementa viata lmpiedicarea divortului, deseurajarea recasatoririi ~i a adoptiilor) ~i
publica, a cetatii, in familia medievala categoriile sunt mai confuze. aduceau, In consecinta, eontributii uria;;e fata de propria organizatie.
"Barbaria" populatii1or noi ;;terge vechile norme ;;i obiceiuri ~i insti- Pe de alta parte, motivatia deeMerii familiilor numeroase pare a
tuie concurenta generalizata asupra pamantului perceput nu ca sursa a fi, din nou, una de ordin politic: cereul persoanelor legate de inda-
toririle razbunarii - eelula de loialitate familiala - se limiteaza pana la
legitimitatii neamului, ci ca resursa de bunastare economica ;;i, even-
tual, de prestigiu politic. Sentimentele colective erau inca superioare
70 Cf. Danielle Regnier-Bohler, lstoria vierii private, vol. IV, P. Aries,
afectiunii dintre persoane, iar lezarea lor determina cruntele eicluri ale
razbunarii - vendetele. Aeeste razboaie particulare nu mai erau sustinute, G. Duby Scoordonatori), Editura Meridiane, Bucure~ti, 1995, p. 35.
7 In Balcani, asemenea modele familiale supravietuiesc pana in zilele
ea ln veehime, de cultul originii, de orgoliul eonsaerarii descendentei noastre.
98 99
verii primari. Devotamentul ~i solidaritatea familiaIa, determinaHi la putea cere asisten!a financiara din pal'tea vasaIiIor; celelalte
antici de cuhul originii, capi'itil coloratura subordonarii fata de trei erau rascumpararea, in cazul in care seniorul era capturat
domeniul-feuda. Un ah motiv poate fi identificat in sporirea puterilor in razboi, plecarea in cruciada ifi casatoriafiicei ce/ei mari.
pub lice, afirmarea statului, prin care protectia pe care 0 puteau asigura Stagiul pentru a deveni cavaler se efectua sub protec!ia
grupurile de rudenie era concurata de cea a statului. (De altfel, dupa unui alt senior decat tatal novicelui, de regula fiind cautat un
cum yom vedea, organizarea statului medieval preia multe din unchi matern. Antrenamentul se va prelungi, dupa investitura,
,
atributele exercitarii autoritatii familia!e, patriarhale, extinzfmdu-Ie la
nivelul institutiilor globale.) In sfar~it, cre~terea ponderii schimburilor
prin turniruri. Cavaleril se considerau in slujba Bisericii deifi,
de multe ori, idealurile pentru care luptau erau de altO.natura.
de bunuri a impus, de asemenea, limitarea amestecului familial in Chiar ifi mitologia acestui ordin este una pagano., care are in
reglementarea ~i controlul averilor. Ca exemplu pentru consecintele centru mitul cavalerului ratacitor, care parcurge un traseu labi-
acestui din urma fen omen avem substituirea aprobarii familiale pentru rintic, ini!iatic, pentru a se c0rtrunta cufortele supranaturale ifi
instrainarea unui bun cu dreptul de rascumparare a bunurilor vandute a reinstaura ordinea cosmica. 2 Cavalerii, ale CarOl'valori erau
de catre rude. vdejia ifi fidelitatea vasalica (de aceeaifi natura cu cea filiaIa)
erau sUPUifi unei singure forme de dependen!a sociala, cea
Forme de inrudire sociaHi in Evul Mediu: rezultata din inrudirea ritualica intre ei (egaIitara) §'i cu seniorul
confreria cavalerilor (subordonata). Pretul libertatii lor era dependen!a totala de
senior ifi de idealuri cavalereifti; caci libertatea, departe de a
Dincolo de sensul militar, anterior §'i mai important este avea vreun sens individual, nu se poate referi decd! la colecti-
sensul social al cavaleriei, diruia i se adauga conota!ii etice, vita{i, ifi anume la cele mai coezive dintre eZe.
ideaIiste, mitologice. Proveni!i din randul razboinicilor "de
casa", cavaleril constituie 0 casta in care se intra printr-un
ritual de integrare, numit investitura sau arm are. investitura are
un sens dublu, de I'd de ini!iere §i de I'd de trecere, indeplind
catre ~far§dul adolescenfei. De§i initial ceremonia de invest ire
era mai importantli decat obarifia (asemenea societatilor arabe
sau oricaror aIte societa!i razboinice, §'i societatea medievala
europeana era una meritocratica), spresecolul al XIII-lea casta
capata un caracter aristocratic, exclusivist, doar fiii nobililor
putand accede la acest ritual. Revendicat de Biserica, dar incIu-
zand multe elemente pagane, scenariul armarii consta in inma-
narea armelor caracteristice ordinului cavaleresc ifi neamului:
lancea cu flamura (pe care era brodat semnul casei seniorului
pe care fl va sluji), scutul decorat cu blazon, spada, pintenii.
Ceremonia era precedata de 0 baie (ritual de purificare, similar
botezului). La sfar§'itul secolului al XII-lea apare ritualul prive-
gherii armelor, care impunea asceza ifi meddatie din parte a
postulantului. Ulterior, ceremonia capata un caracter somptuos, 72 In mitologia populara romaneasca, acest mit supravietuie~te in
obiceiul tinerilor colindatori care, la hotarul dintre timpul vechi, degradat, ~i
impIicand cheltuieli ifi festivita!i ex~raordinare. Pentru seniori,
fnvestitura fiului eel mare era una din cele patru oca'lii dmd se eel nou, colinda spatiul social pentru a-I pazi de influentele malefice ~i pentru
a vesti victoria binelui.
100 101
de neam. Structura ierarhica a familiei pome~te de la pozitiile dominante
ale ~efului de neam ~i Insotitoarei sale; dupa ace~tia unneaza, ca
importanta a rangului, barbatii, casatoriti ~i necasatoriti; apoi femeile
11. Familia extinsa In societatile razboinice maritate (mamele de baieti Inaintea celor care au doar fete); la sfar~it,
pe ultimele trepte, se afla fetele ~i copiii.
Tatal-conducator (domatchin sau starchina) este un suveran al
familiei sale. EI are atributele unui ~ef militar, dispune de arme ~i cal,
organizeaza apararea sau atacurile Impotriva inamicilor. Este ~i admi-
nistratorul patrimoniului material, vinde ~i cumpara, face Imprumuturi
Zadruga sau familia slavilor de sud ~i este garant, repartizeaza sarcinile In interiorul muncii dome stice ~i
stabile~te rasplatile. Are ~i functia unui magistrat suprem, caci este
In Peninsula Balcanidi s-au mai pastrat, chiar pana In secolul singurul care poate judeca ~i pedepsi pe cei gasiti vinovati de
nostru, forme de organizare fami/iala extinsa care, In restul Europei, perturbarea sau amenintarea securitatii vietii comune; pedepsele pe
au disparut curand dupa apusul Evului Mediu. In Albania ~i Serbia, care Ie poate aplica sunt de la cele mai u~oare - privarea de hrana sau
societati dominate de spiritul razboinic al rafuielilor Intre neamuri de arme - pana la cele mai grave - Inchiderea, excomunicarea ~i
(vendetta), familia pastreaza dimensiunile ~i structura unui grup cvasi- alungarea vinovatilor sau chiar omorarea 101'73. Nu In ultimul rand,
militar. Daca In secolele al XVIlI-lea ~i al XIX-lea mai erau Intalnite tatal este preotul care oficiaza mai ales cultul familial sau care sluje~te
familii de 0 suta sau chiar de doua sute de membri, toti locuind Im- In mica bisericuta Injghebata In apropierea gospodariei. Tot ceea ce
preuna, astazi nu se mai pot afla familii mai mari de patruzeci - cinci- face acest "rege" al domeniului familial trebuie sa aiba un caracter
zeci de persoane. Chiar ~i a~a, este remarcabila permanenta acestui tip exemplar. Nimeni nu Ii contesta autoritatea, ordinele sale nu sunt
de organizare, bazat pe coeziunea ~i pe dimensiunea grupului de discutate. Este secondat de 0 "regina", (domatchitza), care reprezinta
rudenie, singurele capabile de a·-i asigura existenta In cadrul unei autoritatea central a In ceea ce prive~te partea domestica a gospodariei
societati dominate de razboaie ~i rafuieli. (bacita). Ea are dreptul de a da Imprumut produse alimentare; Ie
Predominanta unei ordini razboinice se vade~te In preponderenta supravegheaza ~i conduce pe celelalte femei, supravegheaza educatia
sociala ~i familiala a barbatului ~i a valorilor masculine. Conform copiilor ~i este scutita de munci grele. Printre atributiile sale se mai
structurilor de rudenie indo-europene, barbatul, parintele-stapan este numara pregatirea mancarii, curatenia In camera de masa, camera
capul gospodariei atata timp cat traie~te ~i este In stare sa conduca sau, barbatilor necasatoriti ~i In propria sa camera (niciodata nu va intra In
camera unui bi'irbat casatorit, chiar daca este yorba de fiul sau; dome-
In alte situatii, pentru 0 perioada determinata. Functia sa poate fi
niile feminine sunt la fel de bine delimitate, in interiorul gospodariei,
transmisa fiului cel mare sau celui mai varstnic dintre ceilalti barbati
ca ~i cele masculine, dincolo de gospodarie). Drepturile sale gospo-
ai grupului. Daca nu exista nici un barbat adult care sa poaUi prelua
dare~ti sunt limitate In ceea ce prive~te comercializarea unor bunuri,
conducerea, rudele masculine care tin de alte gospodarii, Inrudite cu
pentru care trebuie sa ceara acordul capului de familie.
cea de referinta, asigura interimatul ~i au grija de femei ~i de copii. In
general, se considera ca 0 familie exista atata timp cat exista des-
cendenti masculini. Daca Intr-un neam au murit toti barbatii ~i nu mai 73 Alungarea sau exilul au, de cele mai multe ori, aceea~i gravitatea
sunt nici macaI' baieti care sa-i succeada, neamul respectiv nu mai sanctionala ca ~i moartea: lipsiti de protectia familiei, exilatii sunt expu~i
exista. Femeile, incapabile de a reorganiza familia, se risipesc la razbunarii neamurilor cu care se allau in razboi. De aceea, la aceste populatii,
case Ie tati/or, casa se naruie, buruienile sunt lasate sa invadeze mo~ia, ospetia are un sens cu totul special, caci adapostirea unui strain - care
insemna ~i apararea lui impotriva oridirui perieol - putea antrena familia-
astfellncat nimic sa nu mai aminteasca de drama stingerii unei spite
gazda in vendetele in care aeesta, impreuna eu neamullui, era impIicat.
102 103
Ceilalti membri ai grupului urmeaza nlnduielile stabilite de izgonirea femeii, singura forma de divort permisa. Altfe!, pentm
perechea dominanta. Barbatii se intrunesc, discuta, participa la luarea judecarea ~i pedepsirea gre~elilor grave care puteau fi comise de sotie,
deciziilor, la muncile grele (arat, treierat, ti'iiatul lemnelor etc.) ~i soW1 avea drept de viata ~i de moarte asupra acesteia, simbolizat, in
lupta; femeile fac majoritatea·muncilor, atat inauntrul cat ~i in afara anumite zone, printr-un glont de argint care era inmanat ginerelui la
gospodariei (ele se ocupa de semanat, secerat, adunatul vreascurilor, casatorie. Interesant este ca aceste gre~eli grave ale femeii, care puteau
ingrijirea animalelor). Copiii ajuta ~i ei, de timpuriu, la intretinerea fi pedepsite cu moartea (de~i 0 asemenea sanctiune nu era intalnita
familiei, indeplinind sarcini u~oare, pe masura puterilor lor. Grupul decM in cazuri extreme), erau adulterul ~i incalcarea legilor ospita-
este solidar in fata justitiei exterioare sau a oricarei institutii externe liHitii. Tradarea oaspetelui care cerea ajutorul gazdei era, in conceptia
(sat, trib, stat etc.). Membrii sai nu au raspundere individuala, ci una acestei societati, la fel de grava ca intinarea neamului prin amestecarea
comuna, iar aceasta este intruchipata de conducator. Identitatea este sange!ui. Totu~i, sotia era aparata de abuzurile de putere ale sotului.
data de numele unui stramo~ sau al capului de familie ~i deftne~te Faptul ca 0 femeie apartinea, chiar ~i dupa casatorie, ~i familiei sale de
fiecare membru in parte. Proprietatea este, la randul ei, com una ~i origine complica deciziile care i-ar ft adus vatamari nemeritate: dad
indivizibila. ar fi fost ran ita sau omorata pe nedrept, ea ar ft fost razbunata de cei
de acela~i sange cu ea. in cazul in care se intampla sa ramana vaduvii,
Casiitoria femeia era luata de nevasta de fratele, vaml sau unchiul celui decedat,
ramanand in neamul sotului. La fel ca la vechii evrei, practica leviratului
Casatoria este un eveniment important in viata unui grup prevenea, ~i la aceste familii, orice scadere a capacitatii reproducatoare.
familial, caci ea reprezinta principala sursa de asigurare a continuiHitii Fata de cariem casatoriei, existau ~ifete care preferau castitatea.
~i a celor mai pretioase resurse: bratele de lupta. De aceea, na~terea Exista 0 categorie de amazoane, care depuneau juramantul de feciorie
baietilor este celebrata ell bucurie, in vreme ce aducerea pe lume a ~i care se numeau "vadik" (curat, integru). Pozitia lor sociala, mai
fetelor este considerata 0 nenorocire, 0 irosire, in urma careia tinerele bun a decat a nevesteior, se apropia de cea a biirbatilor: ele capata drept
mame trebuiau consolate. Nascandu-se, in general, mai putine fete, de mo~tenire (pe care femeile casatorite nu-I au), participa la adunarile
alegerea unei mirese se dovede~te 0 decizie diftcila pentru un tanar. El barbatilor (de~i nu au drept de decizie, nu voteaza), poarta haine
trebuie sa faca dovada capacitatii lui de a intretine ~i de a apara 0 barbiite~ti .
familie, iar aceasta dovada consta, de cele mai multe ori, in dota pe
care poate sa 0 ofere sotiei sau familiei ei. Alegand fiilor neveste din Locuinta
alte grupuri de rudenie, conform principiului beneficiului social al
exogamiei, prin care se asigura alianta intre doua grupuri diferite, Locuinta familiei extinse de tip "zadruga" este extrem de complexa.
conducatorii familiei "contractau" legaturile matrimoniale inca de Familia se confunda terminologic cu casa sau cu vatra. Cand se sEar-
cand logodnicii promi~i erau copii. De altfel, fetele se maritau la 12-13 i'e~te constructia unei case noi, dupa ce se a~eaza acoperi~ul, primul
ani, pentru a putea profita cat mai mult de perioada de fertilitate. lucru care trebuie facut este aprinderea focului de catre capul familiei.
Intelegerile intre parinti vizau intarirea neamului, incheierea unoI' Gestul are conotatii propitiatoare ~i augurale, caci, dupa primul fum,
aliante cat mai puternice. Promisiunile matrimoniale erau modul de ilL este ghiciti'i soarta noii familii. Locuirea se face dupa trei tipare
anticipa 0 colaborare cvasipolitica intre neamuri ~i, ca atare, trebuia ca cunoscute:
ele sa fie respectate. In cazu! in care fetele se sllstrageau deciziei a) Primul model este al unei cladiri centrale in care se intrune~te
parintilor ~i se opuneau casiitoriei prestabilite, ele lezau onoarea ~i tot grupul, la masa sau la discutii, ~i in care locuie~te perechea
interesele grupului ~i riscau sa i~i atraga familia intr-un razboi in care dominanta ~i membrii necasatoriti. De jur imprejurul acestei case
grupul fost potential aliat avea sa i~i razbune jignirea. Existau ~i cazuri mari, a~ezata strategic, in mijlocul domeniului ~i care, la nevoie, poate
in care, odati'! 1l1cheiata alianta matrimoniala, ea putea fi rupta pea ~i fOlrta]'-ea~ta, se construiesc colibe, ell 0 singura
J04 105
pentru fiecare cuplu casatorit. Intre domenii este convenita 0 distanta impura, primeau un prenume tinut secret in prime Ie secole ale
"de buna vecinatate" stabilita, de regula, la distanta unei "batai de civilizatiei islamice ~i un nume de intimitate. Numele de farnilie apare
pu~ca". relativ tarziu, (secolul al X-lea) ~i nu este altceva decat numele unei
b) AI doilea tipar se prezinta cu 0 cladire central a foarte mare, profesiuni, al unei localitati sau regiuni sau, cel mai adesea, 0 referinta
care are 0 incapere principala unde se mananca, se iau hotarari ~i au la numele tatalui (Ibn = "fiul lui"). Rama~i in grija mamei pana la
loc intruniri. Fiecare cuplu casatorit are repartizata 0 incapere separata sfar~itul primei copilarii, erau apoi circumci~i (Ia varste cuprinse intre
de dormit, pe acela~i nivel sau la etaj. De asemenea, exista 0 incapere ~apte ~i doisprezece ani) ~i preluati sub tutela paterna. Grija parintilor
de oaspeti, extrem de importanta in arhitectura locuintei. Casa are un pentru succesori era remarcabila ~i intrecea, adesea, obiceiurile
aspect fortificat, fiind intarita, atai. la tarani, cat ~i la seniori. educatiei familiale europene. Chiar ~i logodna ~i casatoria copiilor
Suplimentar, locuintele sunt prevazute uneori (mai ales in Albania) cu erau atent stabilite, atat dupa interesele de alianta ale parintilor dar ~i
un turn de aparare, numit kula. Acesta nu poate fi locuit decat la ulti- in functie de ceea ce se putea dovedi favorabil tinerilor. Horoscopul
mul etaj; in rest, scara ~i palierele care 0 segmenteaza sunt organizate era L1ncriteriu important ~i, in cazul fiicelor, firea soacrei pe care
ca baricade in fata potentialilor asediatori. Acoperi~ul este, de acestea urmau sa 0 aiba.
asemenea, intarit cu lespezi de piatra. Cuplurile casatorite pot locui in Casatoria, asemenea oricarei alte institutii musuhnane, avea in
camere a~ezate intr-o casa lipita de kula, toate u~ile dand intr-un primul rand caracter religios, ~i abia apoi sens social sau legal.
coridor ce duce direct la etajele superioare, fortificate ale turnului. In Formal, ea se concretiza printr-un contract de drept civil incheiat intre
alte cazuri exista 0 constructie separata pentru locLlirea femeilor, care sot ~i tatal sau tutorele legal al fetei. Pentru a fi valabil, contractul
nu sunt implicate niciodata in vendette ~i care trebLlie sa i~i desfa~oare trebuia sa respecte urmatoarele conditii: sa nu existe piedici in calea
activitatile indiferent de starea ostilitatilor. Aceasta locuinta are casatoriei; persoanele implicate (tutori sau cei doi soti) sa-~i dea
ferestre mari ~i nu este intarita, de vreme ce nu este niciodata supusa consimtamantuC4; sa fie constituWi dota (mahr)7S; casatoria sa fie
atacurilor. De jur imprejur i~i au loc cladiri u~oare, ~ure, depozite, oficiatii conform preceptelor musulmane. Piedicile care se puteau
grajduri etc. opune casatoriei se refereau la legaturile incestuoase (erau considerate
c) Mai recent, se intalnesc, in satele musulmane mai ales, case incestuoase relatiile intre rude de sange, de lapte sau prin alianta76,
a~ezate in curti mari, imprejmuite cu garduri inalte, care nu permit nici exceptie facand casatoria intre veri, care era nu numai permisa, ci
o intruziune, n ici macar vizuala. In interiorul acestui spatiu locuit, chiar recomandata), la casatoria cu 0 femeie repudiata prin ,juramfmtul
fiecare cuplu are 0 casa proprie, nu numai 0 singura incapere, ca in de anatema", care 0 eticheta definitiv ca adultera, la diferenta de
modele anterioare, mai vechi. religie (nu era permisa casatoria unei musulmane cu un barbat de alta
Familia islamidi
74 Consimtamantul tutorilor legali avea putere de constrangere asupra
Si populatiile islamice cunosc acela~i tip familial extins sau unLlI baietilor pana la varsta pubertatii, iar asupra fetelor pana la prima casatorie;
dupa aceste praguri, logodnicii puteau decide singuri asupra casatoriei lor.
foarte apropiat de cel care caracteriza societatile europene medievale 7S Dota era absolut obligatorie, fiind interzisa orice tentativa de a se
sau cele balcanice. Descendenta, calitatea ~i cantitatea sa emu esentiale renunta la ea. Nu era doar un transfer simbolic de bunuri, ci unul consistent ~i
in organizarea familiei musulmane. Na~terea era un eveniment mult apartinea femeii, lara sa presupuna nici un fel de zestre din partea familiei
a~teptat, mai cu seama venirea pe lume a baietilor. Ceremoniile care 0 acesteia, ca reciprocitate. Femeia avea dreptul la intreaga dota daca se des-
insoteau erau extrem de laborioase: pentru a se indeparta orice pericol, partea de sot dupa ce casatoria a fost consumata sau daca sotul murea inainte
nou-nascutul era purificat prin apa (scalda rituala) ~i foe (care era tinut de a se consuma casatoria; la 0 jumatate din dota daca mariajul se desIacea
inainte de a se consuma; nu primea nimic in cazul in care casatoria era anulata.
aprins in odaia copilului trei zile ~i trei nopti). Alaptat de doica in
76 Era interzisa ~i casatoria cu doua femei inrudite prin sange, alianta
primele patruzeei de zile, interval in care mama era considerata
sau lapte.
106 107
religie, dar se permitea insotirea dintre un musulman ~i 0 femeie de sclavele sunt pretuite pentru frumusetea, bunele maniere, cultura ~i
aha reiigie, cu conditia ca aceasta religie sa nu fie politeista) sau la talentele lor. Se spunea ca sclavele Ie injoseau pe femeile arabe prin
perioada de interdictie idda, interval de "continenta" care trebuia sa rafinamentul lor, ca ~i pe barbatii care se Jasau prada farmecelor lor.
separe doua casatorii succesive ale unei femei. Idda dura patru luni ~i Conditia de sclava era totu~i una ingrata, care nu putea fi depa~ita
zece zile, iar in aceasta perioada femeia trebuia sa se retina de la arice dedt prin aceea de mama de baiat (umm walad) nascut stapanului,
fel de raporturi sexuale, in scopul de a clarifica patemitatea eventualilor deci posibil succesor al acestuia ..
capii nascuti dupa casatorie. Drepturile ~i datoriile reciproce in cadrul Si legislatia islamica ~i mai ales Coranul imp un separarea
disatoriei musulmane insemnau coabitarea, respectul ~i afectiunea sexelor, delimitarea fizica a barbatului de femeie. Femeile au locuinte
reciproca, dreptul de succesiune, drepturile comune asupra copiilor proprii (haremul, in arab a haram, insemnand loc smnt) ~i acces
rezultati din casatorie. Sotia avea dreptul la intretinere (care includea separat de al barbatilor in locurile publice. Asumarea statutelor diferite
hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala), dreptul la trata- se reflecta ~i in tinuta: barbatii trebuie sa poate barba, sa nu poarte
ment egal cu al celorlalte sotii, dreptul de a face ~i de a primi vizite matase, nici bijuterii ~i sa se inve~manteze in alb, negru sau verde.
(din partea parintilor), de a-~i administra bunurile tara interventia Femeile trebuie sa poarte val, mai ales nobilele, acest articol vesti-
sotului. Sotul avea dreptul de a pretinde sotiei fidelitate, supunere, mentar fiind un simbol al respectabilitatii; numai 0 situatie sociaJa
alaptarea copiilor, ingrij irea gospodariei, respectul pentru parintii sai prospera dadea posibilitatea manifestarii acestei forme de pudoare.
~i pentru rudele apropiate. Separarea sociaJa ~i familiaJa a sexelor este caracteristica societatilor
In pofida imaginii pe care europenii 0 au adesea asupra "opri- razboinice ~i a fost intalnita ~i in Europa, asemenea tendintei de
marii" ~i constrangerii care incarcereaza femeile musulmane in cadrul spiritualizare a dragostei pentru feme ie, care caracterizeaza, de pilda,
casniciei, posibilitatea desfacerii casatoriei exista. Divortul se poate mediul beduin, dar ~i Occidentul cavaleresc.
pronunta la initiativa sotului, sub forma repudierii in trei timpi, o aha apropiere intre cele doua medii este gravitatea ~i sobrie-
separati de perioade de continenta de cateva luni, intervale care dau tatea cu care se celebra moartea. Defunctul era insotit la moschee de
posibilitatea ilnpacarii; se poate pronunta in situatiile de incalcare a un cortegiu (din care lipseau femeile, dupa cum au impus legile). Aici
obligatiilor casatoriei (cum sunt cazurile de adulter), cand are loc era purificat ~i ingropat cu capul spre Mecca. Dupa inmormantare se
"juramantul de anatema"; poate avea loc la initiativa oricaruia din cei organizau ospete rituale, la ~apte ~i la patruzeci de zile, pentru saraci.
doi soti atunci dnd se constata neimplinirea conditiilor fiziologice o data pe saptamana, rudele vizitau ~i ingrijeau mormantul. Cultul
pentru consumarea casatoriei sau neindeplinirea obligatiilor matri- celor rapu~i in razboaie, pentru cauze sfinte, religioase, se aseamana
moniale. De pilda, divortul se poate pronunta la initiativa sotiei atunci celui de care se bucurau cruciatii. Apropierile care se pot face la
dnd sotul lipse~te mai mult de un an de acasa sau dnd nu asigura nivelul organizarilor traditionale, inclusiv al familiei, intre societatile
intretinerea sotiei la nivelul cerut de conditia sa sociala. musulmane ~i cele ale Europei medievale sau ba1canice nu ne dau
In ceea ce prive~te poligamia sau, mai exact, poliginia permisa dreptul infierarii unui mod de viata pe care, ca europeni modemi,
de legea musulmana, ea limiteaza numarul sotiilor la patru ~i impune ne-am grab it sa-l renegam.
conditii destul de dure capului de familie. De aceea, cazurile de
menaje poligamice sunt rare, fiind astazi estimate la mai putin de 5%
in cele mai multe state arabe. Coranul prevede tratament ~i conditii
egale pentru toate nevestele. De~i femeia este perceputa ca inferioara
barbatului, ea are dreptul ate stat legal ~i religios de a fi intretinuta ~i
satisfacuta de catre barbat; femeia este tacuta pentru "bucuria
omului", pentru implinirea sa, iar sexualitatea conjugaUi este unul din
modnrile de a-I sluji pe A1lah. Concubinajul este descurajat, de~i
108 109
acela al civilizatiilor asiatice. Dispunerea de viata vasalului sau de
virginitatea sotiei acestuia (obiceiul "primei nopti", In care seniorul
, familiale si, sociale.
12. Institutii avea dreptul de a fi primul care Intretinea relatii sexuale cu mireasa
Patriarhalismul familial- forma unui supus al sau) confirma preluarea de catre senior a rolului tatalui,
initiala a puterii politice patriarhul, fecundator ~i stapan pe viata ~i moartea fiilor sai - ~i nu
invers. Acest drept, este adevarat, nu provine din contributia biologica
pe care tatal a avut-o la existenta fiilor sai, a~a cum nici seniorul nu
are nici 0 contributie (decat una simbolica, cum 0 demonstreaza ~i
obieciul mai sus mention at) la na~terea fizica a vasalilor sai. Autoritatea
Originea divina ~i reprezentarea patriarhala
a puterii politice la chinezi patriarhala, fie ca este paterna sau senioriala, deriva din faptul ca tatal
este autorul spiritual, social ~i mitic al fiilor sai. Ca fiinta sociala, ca
Dincolo de a fi numai preotul care oficiaza cultul familial, om, vasalul ii apartine seniorului a~a cum fiul Ii apartine tatalui. El
patriarhul detine, tocmai in virtutea acestui contact sacru cu stramo~ii trebuie sa i~i cheltuiasca intreagaenergie pentru a alimenta onoarea
~i cu celelalte divinitati, puterea cea mai mare in nlndul comunitatii. EI acestuia. Prin omagiul depus, el apartine, trup ~i suflet, tatalui-senior.
este consacrat religios ca ~i conduciHor pentru ca este cel care, in viata De aceea, nu mai are dreptul de a se lega, de la sine putere, de nimeni:
fiind, are acces la tainele zeilor, iar, dupa moarte, va deveni el insll~i nll poate avea prieteni, nll poate promite devotament, caci nu este
divinitate. Sursa divina a autoritatii sale este garantata de descendenta stapan pe viata sa. Din aceea~i cauza, nu i~i poate nici periclita
sa ilustra (apartenenta la un ~ir de stramo~i mitici) care ii permite existenta: in China, un fiu nu trebuie sa se expuna pe metereze in
accesulla cunoa~terea temeiurilor sacre ale ordinii lumii. timpul unui atac, nu trebuie sa pa~easca pe 0 gheatii prea subtire, sa se
Vorb~am mai devreme despre opinia lui Marcel Granet ca apropie de 0 prapastie, dadi nu i se porunce~te asta de catre tata - caci
structura de autoritate a familiei se origineaza in ordinea feudaHi a ar ameninta un corp care nu ii apartine.
societatii chineze. Argumentul sau este acela ca, in legaturile fami-
liale, respectul primeaza asupra afectiunii. De aici, din aceasta ritua- Vasalitatea ca forma de inrudire sociaIa
Iizare ~i formalizare a vietii fami liale, din preponderenta pe care in societatile razboinice medievale
eticheta, ordinea rituaIa 0 are asupra intimitatii, s-ar putea deduce un
In societatea medievala europeana, vasalitatea ~i fieful au consa-
mimetism al familiei fata de structurile ~i institutiile organizarii crat 0 noua forma de inrudire sociala, anterioara ~i la fel de puternica
sociale, juridice, politice, religioase etc. El aduce ca argument 0 presu-
precum rudenia spirituala instaurata de Biserica cre~tina.
pusa origine a raporturilor de subordonare, dominatie ~i competitie
Suportul pe care s-a dezvoltat aceasta forma de inrudire sociala,
familiala in raporturile feud ale, care il sup un pe vasal seniorului sau.
care preia formele rudeniei familiale, este fieful. Spre deosebire de
Ni se pare, dimpotriva, ca raporturile de vasalitate au imprumutat domeniul familial al anticilor (oikos), loc sacru, de rezidenta a
caracterul relatiilor de familie - nu numai in societatea chineaza, ci ~i
mortilor neamului, in Evul Mediu pamantul devine plata a serviciilor
in cele europene. Daca in lumea Extremului Orient, ordinea feudala ~i
vasal ice sau pur profesionale. Cei care slujeau I~i primeau rasplata ca
cea familiala s-au instaurat cu prea multa vreme in urma pentru a mai
"Intretinuti", companioni hraniti la masa stapanului sau ca "depen-
putea stabili cu c1aritate care dintre ele a precedat-o pe cealalta, 10
denti" inzestrati cu un fief (cuvantul provine de la vieh, echivalentul
Europa, sistemul feudal a succedat, la 0 distanta semnificativa in timp,
lui pecunia, avand sensu I de "vite, avere mobila"). Dependenta
consolidarea familiei patriarhale. De aceea, ipoteza ca familia patriar-
religioasa a familiei antice de pamant - ca vatta ~i izvor al neamului -
hala imprumuta din trasaturile organizarii feudale ou se verifica In
a fost substituita de dependenta cvasisalariala fata de senior. Intr-o
cazul civilizatiei europene, a~a cum nu se veri fica, probabil, nici io scriere medievala din secolul al XIV -lea se spune clar: "Fieful este
110 III
denume~te, literal, faptul de "a fi omul cuiva", 0 legatura similara
solda cavalerului". Marc Bloch subliniaza: "Lotul de pamant (tenure), celei familiale, rudeniei sociale sau spirituale. Obligatii1e celui care se
indatorat astfella servicii de 0 natura foarte special a, pe care Ie fha, in incredinta (se commendait) unui protector erau denumite "serviciu"
fiecare caz, 0 conventie sau 0 traditie diferite, se definea in primul (servitium - din latinescul servio, "a fi sclav,,).78 De~i, asemenea
rand prin caracterul sau de remuneratie: intr-un cuvant, ca un lot- casatoriei, vasalitatea lua sfar~it, in mod formal, odata cu cele doua
salariu"n. De asemenea, exista ~i 0 circulatie inversa, de inchinare a vieti pe care Ie unea, in practica ea a devenit ereditara. Ea ajunge sa
pamanturilor unui senior a carui protectie era solicitata; acesta ii res- devina apanajul unei paturi privilegiate: "Vasalitatea era forma de
tituia vasalului proprietatea, incarcata ell redevente in natura sau bani dependenta proprie claselor superioare, pe care Ie distingeau inainte de
~i corvezi ,agricole. Legaturile politico-militare de eautare a protectiei toate vocatia razboinica ~i cea de comanda"79. Este forma de inrudire
sau a influentei ~i puterii, prin stabilirea de aliante matrimo-niale ~i sociala care succede clientelei romane, supusa insa ratiunilor unei
legaturi vasalice se substituie celor de statornicie, de pastrare a societati razboinice, dominata de ambitii politice; se bazeaza pe ierarhia
formulei ideale a puritatii neamului. 0 civilizatie razboinica 0 substituie ordonata, conform criteriului autoritatii ~i protectiei patriarhal-senio-
pe cea a cetatii intemeiate divin; suveranul iI inlocuie~te pe patriarh; riale. "Ca odinioara la Roma, tanarul de familie buna care doreasa-~i
loialitatea ~i respectul rangului substituie devotiunea fata de neam ~i faca un lac in lume se incredinta unei persoane de rang inalt, daca nu
pastrarea cultului stramo~ilor. Ritualul tauritor allegaturii de fidelitate cumva viitorul sau fusese deja asigurat in acest mod, inca din copilarie,
(0l11agiul ~ijuramantul de credinta) era url11atde investitura ~i salariu de catre un tata prevazator", spune acela~i Marc Bloch.
(chasement, fief sau precarium). Forma specifica a vasalitatii, caracteristica societatii feudale,
Ulterior, s-a trecut la acordarea fiefurilor "de camera" sau de este reprezentata de "razboinicii de casa"; prima forma a acestei
tezauf, rente tara suport funciar, exprimate in zeciuieli, vami, targuri institutii este descrisa insa din secolull de catre Tacitus, care 0 remarca
etc. In orice caz, dupa ce a aparut inzestrarea Cll pamant, apare ~i in randul populatiilor gemanice. Succesiunea terminologica vasal-
interesul (transformat in obligatie) fiului deA a-i succede tatalui in valet-baiat tdnar-puer-sclav domestic da seama mai bine despre evo-
legatura de credinta care-i leaga de senior. In secolele al IX-lea ~i lutia acestui tip de relatiei asimilabila celei de patemitate.
al X-lea se instaureaza ereditatea ~i apar pril11ele dinastii de castelani,
care pastreaza ~i transmit succesorilor feudele obtinute de antecesorii Autoritatea patriarhala ~i autoritatea politica
lor, dar ~i obligatiile serviciului catre seniorii de la care aceste feude a suveranului. Societatea patriarhala
au fost obtinute. Mi~carea de la lotul-salariu sau "beneficiu" la patri- in conceptia sociologica a lui Frederic Le Play
moniu, pamant mo~tenit, excludea, in anumite cazuri, transmiterea
acestuia catre parinti (cad obligatiile militare aferente nu puteau trece Autoritatea senioriala sau regala in societatile premoderne deriva
de la tanar la batran) sau catre femei (care nu puteau servi miJitar un din modelul autoritar patriarhalist. Ea este de natura religioasa, culturala
senior). eu timpul, femeile au putut fi admise ca descendenti cu drep- ~i familiala, in egala masura. Conform lui Frederic Le Play, autoritatea
turi succesorale, datoria militara fiind preluata de sot, ceea ce a paterna este cea mai necesara ~i mai legitima forma de putere sociala.
dezvoltat in mare masura politica mariajelor. Fara a fi 0 institutie sociala in adevaratul sens al cuvantului, ea emana
Forma de rudenie dezvoltata pe suportul material al fiefului ~i al , din insa~i natura omului, a barbatului, femeii sau copilului. Ca atare,
obligatiilor instituite de acesta este vasalitatea. Ritualul omagiului vasalic constituie fundamentul ~i principiul familiei.
i~i are cea mai veche fOIn1ain a~ezarea mainilor il11preunateale vasalului
in cele ale seniorului; din secolul al X-lea, gestul a fost insotit de
78In timpul dinastiei merovingiene, libertate insemna, mai presus de
santtul pe gura. Numele acestui act ritualic - hommage-homme _
orice, a apartine, in calitate de membru direct, poporului condus de suveranii
merovingieni, populus Francorwn; sinonimia franc-libel' avea sa dureze.
77Marc Bloch, Societatea feudala, vol. I, Editura Dacia, Cluj, 1996, 79 Idem, p. 163.
p, 182. 113
112
In cazul socieHitilor mai putin intinse, cu 0 populatie putin distinctive sunt cele traditionaliste. Ne referim la societatile medievale,
numeroasa, organizarea familiala ~i autoritatea patriarhala sunt sufi- dar ;;i la comunitatile rurale sau la anumite societati cu puternic
ciente pentru asigurarea stabilitatii sociale. In societatile foarte dez- caracter conservator, cum ar fi cea engleza. Se admite, in mod general,
voltate material ~i ca dimensiuni ale populatiei - cum sunt societatile subliniaza Le Play, ca in Anglia familia constituie adevarata unitate
moderne -, aceste doua repere au fost substituite cu structuri complexe sociala ;;i fundamentul oricarei formule nationale sau politice (home-ul
ale autoritatii sociale legitimate formal sau rational. In orice caz, nici 0 englezesc inseamna in acela~i timp ;;i casii ;;i patrie.) De asemenea, a
societate nll a putut omite sau ignora aceasta etapa familial-patriarhala refuza, in Anglia, tatalui exercitiul unei autoritati ferme este totuna cu
de organizare ~i exercitare autoritara rnra a viola legile cele mai evidente a refuza suveranului dreptul de a dispune de forta publica. Libertatea
ale naturii fizice ~i ale ordinii morale umane. Legile civile imediat civila se dezvoIta dimpreuna cu autoritatea paterna ;;i, pentru a pastra
urmatoare vechilor cutume patriarhale, impunand copiilor respectul ~i deschise aceste doua cai, englezii fac apella religie, la lege ;;i la opinia
supunerea fata de parinti, se autosustin in masura in care nu fac publica. In Franta, dimpotriva, dupa cum demonstreaza Le Play,
altceva decat sa sustina autoritatea paterna naturala. Pentru ca aceasta autoritatea paterna nu gase;;te sprijin nici in religia combiituta constant
din urma sa-~i pastreze forta, este suficient ca autoritatea legala (legea odata cu sfar;;itul secolului al XVII-lea, nici in legea civila care, dupa
civila) sa nu i se opuna formal. 1793 retrage increderea investita in decurs de secole in conducatorul
Conform aceluia~i autor citat mai sus, tatal are, in fata familiei familiei, ~i nici in opinia publica. Varsta inaintata ;;i intelepciunea
mai restranse sau mai extinse pe care 0 conduce, misiunea de a continua tatalui de familie, care nu i;;i mai poate tine fiii alaturi pentru a Ie
opera principala de creatie, reproducand singurul model uman care are transmite experienta sa, sunt ignorate prin retragerea sa prematura din
senti mente morale ~j care se poate ridica pana la cunoa~terea lui activitatea publica sau productiva. Revolutia franceza a avut drept
Dumnezeu. EI este investit, din aceasta cauza, cu cea mai inalta functie consecinte dezastruoase la nivelul familiei prabu~irea comunitatii pateme,
sociala, superioara, sustine Le Play, chiar ~i celei a suveranului, al ruperea legaturii intre familie ~i traditie ~i afinnarea ideologiilor indi-
carui 1'01 e de a conduce 0 societate pe care nu a creat-o. Autoritatea vidualiste.
asociata acestui rang deriva din acest statut natural ~i din principala sa
functie, care e aceea a asigurarii existentei femeilor ~i copiilor.
Toate religiile sunt de acord in a a~eza legea divina la baza auto-
ritatii paterne; la randul sau, insa, aceasta este cel mai puternic sprijin
al oricarui cult, la fel cum se constituie ~i ca principal auxiliar al
puterii civile. lnterventia activa a parintilor, in speta a tatalui, in
educatia religioasa a copiilor este adevarata sursa a credintei. Chiar ~i
in cazul celor mai putin obi~nuiti cu practicile religioase, cultul domestic
ramane reprezentat prin autoritatea paterna care reglementeaza ruga-
ciunea comuna pentru cei vii ~i pentru morti, substituindu-se astfel
autoritatii clericale.
Date fiind responsabilitatile tatalui, este necesar ca legea sau
moravuri Ie sa-i garanteze puteri la nivelul acestora. Era nevoie, in
primul rand, sa poata dispune liber de posesiunile care asigurau
subzistenta, iar in al doilea rand, ca dreptul de mo~tenire sa nu confere
satisfactia avantajelor sociale descendentilor care nu ~i-au indeplinit
indatoririle fata de parinti ;;i nu ;;i-au dovedit devotamentul fata de
neam. Societatile in care autoritatea patriarhala ;;i-a pastrat trasaturile
1 ]4 115
respecti'i programele ~i graficele progresului social. Trecutul este renegat
In numele unui viitor al carui autor este ratiunea umana. De la ideali-
13. Industrializarea familiei. zarea trecutului, a originilor, se face trecerea decisa spre idealizarea
viitorului proiectat.
Familia epocH moderne Trecerea de la familia extinsa la cea nucleara se definitiveaza In
urma mi~carii initiate de iIumini~ti, cei care, Incoronand ratiunea
umana ca instanta suprema, deschid drumul afirmarii autonomiei
individului In lume. Avand suportul ratiunii sale, acesta I~i poate
proiecta, la nevoie, viata, a~a cum Ii dicteaza nevoile sale naturale ~i
Epoca modern a se na~te odata cu lIuminismul sau chiar mai interesele rationale. Interesele ~i trebuintele sau ratiunea ~i natura, deloc
devreme, cu orgoliul umanist al Rena~terii. Revolutia franceza va fi opuse, guverneaza epoca moderna. in acest cadru, familia devine 0
eruptia definitiva a noii epoci, echivalentul unui paricid, caci alun- realitate caduca, depa~ita, apasatoare, care nu trebuie sa tina individul
garea sau omorarea nobililor poate echivala cu renegarea parintilor, sub control, ci care trebuie sa fie ea insa~i tin uta sub control de
conform ordinii feudale familiale, in care regele este echivalentul individ. Astfel, ea va ajunge sa nu mai of ere individului nici un rol sau
tatalui pentru vasalii sai. in timpul Conventiei mai ales, prioritatea era statut sigur, capabil sa-i asigure identitatea. Rolurile ~i statute Ie tradi-
protectia cetatenilor de eventuala tiranie a familiilor ~i a Bisericii.
tionale, a~ezate Intr-o ierarhie clara conform criteriilor varstei, sexului
StatuI a limitat, de atunci ~i pana astazi, controlul familiei sau al Bisericii
sau capacitatilor fizice ~i spirituale se descompun sau se inverseaza.
asupra individului, tocmai spre a-~i consolida propria influenta. StatuI,
Familia nn mai cunoa~te decat ierarhii labile, in care "democratia"
care este garantul drepturilor individuale ~i primul interesat In afir-
anuleaza pozitiile de autoritate.
marea acestora, urmare~te Incurajarea tipului familiei conjugale ~i
In societatea din afara familiei, in care individul este tot mai
limitarea oricarei forme de autoritate paterna.
Revolutia industriala a marcat sfiir~itul familiei patriarhale, extinse. "integrat", el nu se mai legitimeaza prin prestigiulla care Illndrituie~te
Ea con sacra, In acela~i timp, ~i un debut, al aparitiei unui hibrid al apartenenta sa familiala, ci prin competenta profesionala, economica
grupului familial, pe care 11yom denumi familia industriala, In fapt 0 sau sociala pe care 0 poate sustine.80 In ultima vreme, valorile econo-
forma denaturata a conceptului familiei clasice. mice Ie depa~esc adesea pe cele pur sociale (prestigiu, statut, recunoa~tere
publica).
Atomul familial
Secularizarea vietii familiale
Inainte de a-~i pierde cu totul functiile specifice (ne referim mai
cu seama la acelea de preluare, sporire ~i transmitere a unor patrimonii Un domeniu supus secularizarii este casiitoria, care, incepand cu
specifice Inrudirii prin fiIiatie), familia devine, Inca din timpul Rena~terii, anul 1792 trebuie sa aiM loc In prezenta unui Inalt functionar muni-
nucleara, atomista sau conjugala. Rolul sau de matrice a societatii este cipal pentru a fi legala. Dad'l, In Evul Mediu, casiitoria era mediata
uzurpat printr-o diviziune sociala sau institutionala a muncii, In cadrul prin prezenta ~i cu binecuvantarea liturgica a unui preot, art. 7 al
careia serviciile sociale se vor substitui functiilor familiale. Asigu- Constitutiei franceze din 1791 prevedea ca "Iegea nu mai considera
rarile sociale, casele de alocatii familiale ~i pensii, ~colile ~i institutiile casatoria decat ca un contract civil". Stare a matrimoniala devine "stare
para~colare (tab ere sau colonii de vacanta, cluburi ale copiilor ~i tine- civila", nu Intrucat mai este echivalentul unei pozitii sociale (ca In
rilor) asigura un model nou de reproducere sociala. Cu alte cuvinte, In societi'itile traditionale) sau 0 definitie consacrata religios (Biserica
era moderna, societatea are ambitia de a se perpetua in afara controlului
familial. Reproducerea sociala este una rationalizata la maximum; ea so Vezi la Max Weber, distinctia intre societati de status/societati de merit.
116 117
cre~tina), ci pentru ca este garantata de legalitatea civila. Autoritatea elibera individul de dependenta de cadrul stramt familial pentru a-I
publica va lua, a~adar, parte activa la formarea familiei Incepand cu supune unei noi dependente, de "sistem", adica de salariu, de nevoia
Revolutia franceza. StatuI va impune conditiile In ceea ce prive~te gasirii unei locuinte acceptabile In conditiile crizei urbane a locu-
Incheierea casatoriilor, adoptiunea, acordarea de drepturi eopiilor intelor, de sistemulde creditare al bancilor, de serviciile sociale etc.
naturali, exercitarea autoritatii paterne, divortul. In 1790 se instituie Demolarea "miturilor" familiei clasice Inseamna, de fapt, substituirea
chiar, In ceea ce prive~te salvarea victimelor tiraniei familiale, un lor eu mitologia "sistemului" social, aparent mai putin represiva
tribunal de familie; el va fi totu~i suprimat In 1796, dar statuI I~i va pentru tendintele individualiste dar, In fapt, mult mai nociva pentru
pastra dreptul de a limita autoritatea paterna In materie de dezmo~- integritatea naturala ~i moral a a acestuia, de vreme ce opereaza prin
teniri, de exemplu. Aceste tribunale renasc In vremea noastra, deeizand izolarea ~i insecurizarea cronica a omului.
scoaterea eopiilor de sub tutela parintilor In eazul In care aeuza
tratamente nedrepte. Aberatiile la care se ajunge In cazurile eopiilor Dominatia varstei tinere
care hotarasc sa divorteze de parinti sunt enorme. In secolul al XIX-lea, copilul devine eentrul familiei. El este
Autorii studiilor de sociologie moderna81 acuza adesea inertia de
obiectul unei i,:-vestitii nu numai afective, dar ~i economice, educative
natura cutumiara a dreptului care nu se adapteaza Indeajllns de rapid
~i existentiale. Tnnoua ordine seculara, istorica, ei sunt viitorul, modul
schimbarilor de idei ~i moravuri, impllnand Inca familiilor veehile
d~ a lupta Impotriva timpului, garantia singurei supravietuiri posibile.
structuri normative caraeteristice organizarilor patriarhale. Astfel,
(In Antichitate, In Evul Mediu, urma~ii nu erau "soldati" Inrolati In
"discriminarea" celor care traiesc In concubinaj, a celor divortati, a razboiul declarat de umanitate timpului, ci continuatorii unei spite de
copiilor naturali, interzicerea avortului, exercitarea autoritatii parinte~ti neam; ei nu erau rupti din timp, ci integrati conceptiei continue asupra
chiar ~i dupa parasirea caminului de catre copii, atribuirea pozitiei de aeestuia.)
~ef al familiei barbatului sunt, se spune In asemenea stud ii, tot atatea Grupul familial trebuie sa se conformeze "cererii" impuse de
relieve ale unei conceptii veehi, retrograde, neadecvate imperative lor ritmul de dezvoltare stabilit. Evoilltia societatii trebuie sa raspunda
vietii moderne. Sociologii (F. Ogburn, R. Koenig) numesc acest deealaj Intru totul cadre lor anticipate prin predictii rationale. 1ntr-o asemenea
"Intarziere culturaIa" (cultural-lag); el se manifesta prin supravietuirea orientare fllturista, familia nu mai reprezinta 0 pepiniera a valorilor
"miturilor" sau reprezentarilor patriarhale (cuvantul "mituri" desemneaza, sociale, ci doar una a reproducerii biologice. Copiii devin persoane
de aceasta data, 0 realitate degradata, himerica) In cadrul ierarhiilor sociale, iar pe seama controlului educatiei lor Incepe batalia Intre
sexuale ~i generationale care pun piedici emanciparii femeilor ~i mediul familial traditional ~i acela al a~a-numitelor "servicii sociale".
copiilor. Intrebarea evitata In aceasta discutie este "La ce serve~te Ei sunt miza progresului, iar societatea care se construie~te perpetuu
emanciparea?". "Familia, se spune, are 0 InHirziere de secole fata de trebuie croita pe masura lor. De fapt, ei sunt cei care trebuie sa
evolutia economica". Este normal, cata vreme aceasta evolutie a avut raspunda "imperativelor" noii ordini, de la care ata~amentul exagerat
loc In afara ~i Impotriva familiei, caci societatea schimbului pretinde pentru valorile traditionale i-ar putea abate. Ei nu mai apartin numai
singularizarea ~i diferentierea intereselor, drept conditie obligatorie a familiei, caci reprezinta viitorul societatii, natiunii, rasei; ei sunt
competitiei ~i, deci, a cre~terii economice. producatorii, cetatenii ~i soldatii de maine. 1ntr-un asemenea context,
Nici sincronizarea vietii familiale cu ritmul industrial al societatii In timpul Revolutiei franceze Danton spunea ca toti copiii "apart,in
moderne s-a manifestat la fel la to ate categoriile sociale. In paturile Republicii Inainte de a apartine parintilor lor", iar Bonaparte va insista
urbane, proletarizate, lipsa mo~tenirii patrimoniale (mobila sau imobiHi) ca "Iegea sa ia copilullnca de la na~tere sub obladuirea ei, sa participe
la edllcatia sa, sa-I pregateasca pentru 0 profesie, sa reglementeze cum
81 Andree Michel, "Familie, industrializare, locuinta", in Sociologie ~i In ce conditii va plltea sa se casatoreasca, sa calatoreasca, sa-~i
franceza contemporana, Editura Politica, Bucure~ti, 1971. aleaga 0 cariera."
118 119
Dictatul naturii ... sexuale Dincolo de eforturile filosofilor de a mentine 0 oarecare stabilitate
Intr-o societate ce plate$te tribut tot mai consistent individualismului,
Revolutia sexuala a urmat indeaproape revolutia industriala. initiativei libere, particu]arului, "constrangerile" familiei devin tot mai
Sexualitatea, pe care Antichitatea a reu$it sa 0 integreze unei morale insuportabile spiritelor eliberate. Singurele justificari ale mentinerii
ideale superioare, pe care cre$tinismul a exacerbat-o pentru a 0 reprima coeziunii familiale mai pot fi oferite, in vremea noastra, de inclinatii]e
$i a 0 incarcera in domeniul pacatului, industrialismul $i ruda sa spiri- naturale: instinctul sexual, instinctul de reproducere, inclinatiile
tuala, pozitivismul, au recuperat-o $i promovat-o, ca natural pur. Nu afective, regasirea echilibru]ui psihic $i fizic. Natura pare, insa, sa
inHiI~rla!or: secolul al XIX:lea Inc~p~e sub seIn?~1 mar~hizului .de joace feste familiei care i$i cauta in ea intemeierea sau explicatia
Sade -. In mtreaga sa opera, descnsa de amllTIltl auton (Maunce rationaJa. Atunci cand ne indeamna, de pi Ida, sa nu ne reprimam
Blanchot) ca "Declaratie a drepturilor erotismului", natura $i ratiunea tentatia de a ne schimba partenerii conjugali in virtutea unei cat mai
sunt puse impreuna in slujba egoismului absolut. Viciul triumta asupra bune compatibilitati sexuale. Sau atunci cand ne sugereaza ca poate
virtutii in numele naturii, caci Sade proclama: "Nu sunt dedit 0 gre$i harazindu-ne, din punct de vedere anatomic, unui grup sexual, In
ma$ina in mainile naturii, pe care ea 0 pune in mi$care dupa bunul ei timp ce ne-a inzestrat cu instincte ce tin de ceJalalt sex. Psihanaliza, cu
plac." Pentru intaia oara, poate, in aceasta lume care rastoarna siste- teoria nocivitatii impulsurilor refu]ate, reu$e~te sa $tearga, dintr-o
matic to ate tabuurile, femeile sunt intati$ate cavictime sau prizoniere trasatura de condei, toata educatia morala care recomanda sublimarea
ale sexului, ca obiecte sexuale. trairilor umane in idei $i idealuri, pentru a 0 inlocui cu goana dupa
Desigur ca teribilismulmarchizu]ui de Sade nu a fost dedt un instincte (intre care troneaza cel sexual) $i cu terapia defularii.
alt tabu al unei epoci care i$i tacea dicton din "buna natura". In acest Concluzia: Sexul este natura, iar natura este buna. Rationalitatea
cult general al naturii, $i intr-o societate in care anarhia incepea deja sa modern a, uneori chiar tacand abatere de la logica, nu este suficient de
i$i faca simtita prezenta, familia devine un garant al ordinii ~i, deci, a] sensibila la capcanele silogismului. In ceea ce prive$te multe din
mora]itatii naturale. aspectele familiei, ele trebuie decise in stransa legatura cu gradul de
Hegel, In analiza pe care 0 face raporturilor dintre cele trei satisfactie sexuaJa al fieciiruia dintre membri.
instante fundamentale, individ, societate civila $i stat, rezerva familiei
unitatea unui intreg superior partilor: ea este 0 fiinta mora]a, ,,0 unica Individul contra familiei
persoana, ai carei membri sunt simple accidente". Totu$i, e] se
desprinde de conceptia familiei-arbore, a carei ratiune de a fi este Persoana (femeie, copil, tanar, barbat, batran) este conceputa ca
descendenta, pentru a exalta virtutile stabilitatii civice garantata de subiect de jure, responsabil in fata "sistemu]ui" chiar inainte de a se
familie, "piatra unghiulara a societatii moderne", care nu este altceva concepe pe sine ca membri cu ro]uri $i statute asumate in cadrul unei
dedt "adunarea colectivitati1or familia]e dispersate". comunitati familiale. Familia este "suspectul nr. 1" pentru 0 gama foarte
La randul sau, Kant va teoretiza situatia familiei ]a rascrucea ]arga de simptoame care afecteaza eficienta sociala a individului:
epociloL EI restaureaza familia patriarhala, in care tatal este detina- inhibitii, complexe, obsesii, prejudecati care ii afecteaza mobi]itatea,
torul ratiunii ~i dreptului domestic. Tata] este singurul in stare, spune flexibilitatea de a se adapta unor roluri foarte diverse, care constituie
Kant, sa domesticeasca instinctele, sa imblanzeasca femeia, factor cu noua interfata cu socialul. Inainte, in epoca dominatiei sociale a
mare potentia] destructurant. "Femeia poate deveni un vandal; copi]u], familiei, aceasta interfata era asigurata de grupuJ de rudenie. Astazi,
contaminat de mama, 0 fiinta tara v]aga sau razbunatoare, iar individul este pus In contact direct cu realitatea.
servitorul i$i poate regasilibertatea." Sociologul Rita Liljestrom sublinia nevoia indivizilor de a se
integra altor forme de familie decat cea traditionalii, pentru a se
"elibera de complexul nucleului familial", al "primatului legaturilor de
82 Operele care I-au consacrat ca promotor al libertinajului sexual
extrem sunt Justine, Filos(~fia de budoar, 0 suta douazeci de zile ale Sodomei. sange asupra altor legaturi sociale $i sentimentale". Afirmatia, pe
120 121
blnga faptul ca tradeaza necunoa~terea formelor familiale premoderne, Simmel intuie~te acest lucru atunci cand rem area, printre micile
cand legaturile de sange erau, in cadrul familiei, alaturate legaturilor colectivitati "tiranice", care oprima individualitatea, ingradind-a in
de alianta, adoptiune sau celor dintre stapani ~i sclavi/servitori, este propriullor caracter, una care, dimpatriva, pare sa ofere eel mai mult
dominata de modelul preponderentei sociale a individului. spatiu deplinei afirmari a personalitatii: familia. Explicatia acestei
Spatiul privat, care, in Evul Mediu european, insemna spatiul "exceptii" tine de antinomia familie/societate: "Individul este dezarmat
familial in opozitie cu cel social, larg, in epoca moderna are in centrul in fata societatii intregi; cloar acordand 0 parte a Sinelui sau absolut
sau individul, unic ~i irepetabil, original ~i singur. Conform lui Georg aItara ~i legandu-se de ei i~i mai poate salva sentimentul individua-
Simmel, specificul individual de existenta ~i actiune al personalitatii - litatii.,,83 Familia este adapostul din care individul i~i poate extrage
ceea ce el numea "individualitate" - cre~te proportional cu extinderea siguranta de a nu se pierde in colectivitatile largi, ~i, totodata, grupul
mediului social al individului. Cu aIte cuvinte, cu cat dimensiunea care 11integreaza eel mai bine. Acest dublu rol al familiei - a conta-
grupului este mai mare, cu atat personalitatea individuala este mai giune comunitara a personalitatii individuale, dar ~i 0 precizare a ei
bine precizata. Acest lucru se verifica in moduri diferite daca ne fata decelelalte individualitati -, ce poate parea paradoxal, la 0 prima
raportam la cre~terea dimensiunii unui grup familial sau la cre~terea evaluare, I-a flicut pe Simmel sa postuleze"ambiguitatea sociologica a
grupului formal al populatiei unui ora~, de pilda. In primul caz, este familiei": ea este atat unitate, avand caracter individual, dar ~i grup.
vorba despre accentuarea ace lor trasaturi individuale care rezulta din Istoria familiei ilustreaza acest dublu rol al sau. Familia patriar-
asimilarea personalitatii colective a neamului. In cel de-al doilea caz, hala, in care autoritatea conducatoare a tatalui ordoneaza mult mai
accentuarea individualitatii se face prin izolarea persoanei, nu prin muIte persoane dedt cele provenite din descendenta sa naturala, i~i
"contagierea" ei CLlinfluente colective; este 0 individLlalitate construita era suficienta, avand autonomia unei societati in sine. Ulterior, familia
in singuratate, lipsita de identitate, intrucat este lipsita de model ~i restransa pe criteriul descendentei naturale a Jasat loc de manifestare
temei comunitar. Simmel sugereaza aceasta distinctie atunci cand comunitatii suprafamiliale a statului. Totu~i, se considera ca tendinta
remarca faptul ca, de~i libertatea individuala se reduce cu cat grupul de mic~orare a dimensiunilor familiei a flicut posibila afirmarea lips ita
caruia ii suntem integrati este mai mic, individualitatea este mai bine de constrangeri a individului. Transformarea ei in "unitate" pare astazi
definita in aceste cazuri. Grupurile mici, spre deosebire de cele a fi mai degraba 0 etapa in desfiintarea ei ca structura sociala autonoma,
numeroase, sunt ele insele individualizate, distincte, cu personalitate integratoare. Daca Simmel recunoa~tea inca valentele pozitive ale
pl'oprie. Astfel, dad! grupul caruia apartinem cre~te, individualitatea integrarii familiale, sociologia moderna tinde sa priveasca familia ca
noastra are mai mult spatiu de dezvoltare; insa, ca elemente ale pe 0 comunitate tiranica, opusa drepturilor ~i "libertatilor" indivizilor.
acestui ansamblu, yom avea mai putina specificitate. Ca ansamblu De aici rasare intrebarea: In ce masura StatuI, formula sociaJa de
vast, 0 populatie numeroasa nu se diferentiaza decat slab ~i superficial suprema rationalitate, permite coexistenta altor tipuri de asociere umana?
de altele asemenea. Simmel pune in relatie directa gradul de speci-
ficitate al unui grup cu omogenitatea indivizilar care il compun sau Cdt de mare este izolarea indivizilor inauntrul familiei
gradul de nespecificitate al colectivitatii cu diferentierea membrilor moderne putem constata din mozaicul "faptelor diverse"
sai. Ceea ce propunem in completarea acestui tab Iou sociologic este reproduse in pres a vremii §i lumii noastre. Cu titlu ilustrativ
observatia ca diferentierea membrilor unei colectivitati ea insa~i slab reproducem 0 §tire publicata in "Daily Mirror" in februarie
diferentiate este una superficiaJa, nu una reaJa. Exista a depersona- 2004: un pensionar britanic a locuit in aceea§i casa cu fratele
lizare a indivizilor marilor grupuri, 0 imprecizie a definirii lor care ii sau, fara sa observe ca acesta era mort de 18 luni. H s., de 72
face pe speciali~ti sa vorbeasca despre "atomizarea" marilor societati. de ani, explica: "Mi s-a parut mie ca e ceva in neregula cdnd
Astfel ca personalitatea sau individualitatea autentica se construie~te -
paradoxal, intr-o prima perceptie - in grupurile puternic diferentiate, 83 Georg Simmel, Sociologie. Etudes sur lesfonnes de la socialisation,
care se reprezinta prin indivizi la fel de puternic definiti. Chiar ~i Presses Universitaires de France, Paris, 1999, p. 694.
122 123
am vazut ca nu mai apare. E drept, nici eu n-am mai intrat In prin bilanturi profesionale sau economice, mai curand decat pnn
camera lui de dlteva ore, zite ... , mfine, defapt de ceva vreme. evenimente familiale etc,;
in cele din urma, mi-am luat inima m dinfi $i m-am hotarat sa - accentuarea individualismului, prin generalizarea schimbului,
arunc 0 privire. Mi s-a parut un pic cam slabit, aproape care determina cre~terea dificultatii de integrare intr-un grup familial,
scheletic, a$a ca am sunat la politie ". Inutif sa adaugam ca, la lipsa coeziunii ~i loialitatii, negarea sistemului normativ propriu fami-
sosirea politiei, nu s-a gasit un cadavru, ci un schelet. Cd doi liei etc.
/rati, burlad, locuiau impreuna de 12 ani ~'i duceau 0 viata Industrialismul, prin toate fenomenele mentionate ~i prin altele
retrasa. "Lui G. ii placea sa-i fie respectata intimitatea $i, omise, dar de aceea~i natura, a avut ca efect principal impunerea unor
sincer sa fiu, ~'i mie imi placea acela$i lucru ", continua forme abe~ante de familie. loan Mihailescu Ie define~te ca menaje
explicatia lui H Atat de mare era respectul pentru intimitate In nefamiliale ;;i grupeaza in aceasta categorie menajele de 0 singura per-
aceasta "familie ", mcat doar intamplarea a facut ca politia sa soana (celibatul definitiv sau temporar), uniunile de coabitare, menaje1e
nu descopere doua cadavre, perfect izolate in intimitatea lor. formate din persoane intre care nu se stabilesc relatii sexuale, menaje
homosexuale. Aceste evolutii tradeaza, evident, degradarea accentuata
Proliferarea modelelor familiale alternative a solidaritatii de tip familial, a familiei ca institutie. Paralel cu impunerea
paradigmei individualiste In societatea moderna, coeziunea structurilor
Impusa ca model general Inainte de revolutia industriala, familia familiale se naruie. Acela~i autor84 enumera principalele schimbari pe
nucleara a suferit modificari accentuate datorita mai multoI' factori, care epoca moderna Ie aduce in structura familiei.
identificati precum urmeaza:
- cre~terea mobilitatii populatiei (teritoriaJe, sociale, ocupationale), Reducerea nuptialihitii, Rata nuptlalitatii a scazut spectaculos,
care a determinat 0 dinamica familiala proportionala cu instabilitatea in special in tarile din nordul EUl'opei. (In acest spatiu, Romania a
acestui grup; pastrat, inca, una din cele mai ridicate valori ale acestui indice).
Fenomenele corelate acestei evolutii sunt:
- cre;;terea eterogenitatii culturale, etnice, religioase etc. a popu-
latiei, care a ingreunat coagularea grupurilor de rudenie; y" Generalizarea celibatul~i. Indezirabil, amend at public sau
- modificarea bazei de rezidenta (In urma urbanizarii), care a legal in vechime, la inceputul industrialismului celibatul era conse-
dus la disparitia gospodariei, proliferarea locuintei unifamiliale ;;i criza cinta unor cauze obiective, externe: dezechilibrul distributiei pe sexe a
urbana a locuintelor care Intarzie formarea familiilor conjugaJe ~i Ie populatiei, provocat de migratia inegala (preponderent masculina)
diminueaza dimensiunile; dinspre sate spre zone Ie urbanizate a mcut ca in mediul rural sa
- atragerea femeilor in activitatea de productie industriala, care ramana 0 populatie majoritara feminina, iar in ora~e sa apara 0 infuzie
a avut drept consecinta Iimitarea numarului de copii ~i pierderea sau de populatie masculina. Astazi, celibatul este un fen omen acceptat,
slabirea unora din functiile familiale; rezultat al unei decizii personale ~i nu neaparat impus de conditii
exterioare; el se regase;;te in toate cIasele sociale ;;i nu mai este in nici
- modificarea conceptiei asupra muncii, conform careia efortul
un fel amendat de opinia publica.
depus este retribuit prin salariu, iar perioadele de munca alterneaza cu
y" Cre;;terea accentuata a varstei la prima casatorie, in ultimele
cele de odihna, care a dus Ia artificializarea ;;i rationalizarea vietii doua decenii ale secolului al XX-lea. In special femeile se casatoresc la
familiale;
v:lrste mai inaintate decat inainte de aceasta epoca, datorita, in special,
- modificarea conceptiei asupra timpului, prin care ritmurile
alegerii unei cariere ~colare de lunga durata.
naturale, cosmice ~i biologice sunt substituite cu ritmurile artificiale;
efectele acestei schimbari sunt ca, odata cu cre;;terea perioadei de ~co-
84 Vezi loan Mihiiilescu, Schimbiiri in modelele familiale, Editura
larizare, copilaria ~i tineretea sunt prelungite, maternitatea este
Universitatii Bucure;;ti, 1987; ;;i Familia in societati1e europene, Editura
intarziata, perioada fertila este miqorata; pragurile vietii sunt marcate Universitatii Bucure;;ti, 1999.
124 125
Modificarea comportamentelor sexuale. Varsta medie de nucleare (aprox. 70%) se gas~~te In mediul rural, unde modelele tradi-
incepere a vietii sexuale scade In epoca moderna datorita emanciparii tionale supravietuiesc Inca. In Europa se constata cre;;terea ponderii
economice timpurii a tinerilor, precum ~i schimbarii moravurilor ~i familiilor de coabitare, a menajelor nefamiliale ;;i a familiilor mono-
atitudinilor sociale fata de aceste comportamente. S-a constat ca, In pare.ntale. Centrul de Stiinte Sociale de la Viena a constatat, In urma
cadrul acestei tendinte generale, opteaza pentru 0 initiere mai tarzie unui studiu desfii;;urat Intre anii 1970-1980, ca populatia din Europa,
fete Ie, cei care au un nivel de ~colaritate mai ridicat, cei puternic Japonia, India I~i dore;;te 0 cre;;tere a ata;;amentului fata de familie,
integrati social (loeuitorii din sate sau ora~e mici), cei integrati Intr-o adiea 0 schimbare In sensul revenirii la modele tradition ale ale
comunitate religioasa sau familiala puternica. Frecventa relatiilor familiei statornice, de;;i se a;;teapta la 0 scadere a acestuia.
sexuale premaritale a crescut accentuat, in paralel cu permisivitatea
sociala fata de aeestea. De asemenea, relatiile extramaritaTe sunt mult Demitizarea ~i demonizarea familiei
mai adesea Intalnite, indicand cre~terea libertatii sexuale a membrilor
Daea In Europa familia Incepe a fi privita ca realitate vetusta, cel
grupului familial.
putin din punctul de vedere al reglementarilor judiciare, peste ocean ea
tinde sa devina 0 realitate de-a dreptul periculoasa. Sotii sunt
Diversificarea tipurilor de "familii"
potentiali agresori ai sotiilor, copiii - potentiale victime ale parintilor,
Modelul dominant la inceputul epocii industriale, familia bunicilor sau unchilor. In ceea ce prive;;te relatia conjugata, ea este
nucleara, ~cade ea proportie astazi, In special In societatile nord- deja de muIta vreme sursa de insecuritate, mai cu seama la adresa
europene. Tn aceste tari, mai muIt de 0 jumatate din populatie adopta femeilor, aflate in permanent pericol de a fi agresate de sotH sau de
aIte modele familiale, considerate cu totul marginale nu cu multa partenerii lor. Insa nu cuplul conjugal era garantul principal al
vreme In urma. Asistam, astfel, la redefinirea sau, mai curand, stabilitatii familiale. Relatia de paternitate sau filiatia sunt cele care
pierderea !10tiunii de familie, atat ca finalitate, eat ~i ca structura mentineau, asemenea unei coloane vertebrale, familia ;;i organizau
sistemul de rudenie. Din pacate, In acest punct ataca mai vehement
specifica. Tn ceea ce prive~te finalitatea, familia are astazi In vedere
preponderent oferirea unui cadru afectogen membrilor sai ~imai putin, noile institutii ale socializarii profesionalizate, subminand Insa;;i
sau chiar deloe, preluarea, sporirea ~i transmiterea unor valori morale, definitia autoritatii paterne ;;i Inlocuind-o cu etichete ce Incearca sa
inventeze 0 realitate care sa Ie corespunda: copii "In risc", violenta
culturale, etice, a unui patrimoniu economic, religios sau identitar; in
ceea ce prive~te transmiterea genetiCa, prin urma~i, ~i aceasta functie a "prin autoritate", copilarie traumatizata, "lIcidere psihica".
familiei este periclitata de tendintele tot mai pronuntate ale tinerelor
Partiztmii unei asemenea realitati fae trimitere la scrieri
menaje de a amana sau renunta la a mai avea copii in favoarea unei
a~a-zise afirmari personale. pseudo-~tiintifice, cum ar fi "The Courage to Heal", aparuta la
Ca structura, exista 0 mare varietate de forme mai mult sau mai "Harper and Row", New York, in 1988. Autoarele, Ellen Bass §i
Laura Davis, nu sunt nici terapeute, nici psihologi, neavand nici
putin familiale: exista menaje de 0 singura persoana (celibatari definitiv
sau temporar), uniuni de coabitare (consensuale) tara eopii sau cu un fel de pregatire medicala sau profesionala. Ele avanseaza 0
serie de teoreme, cum ar fi: "Daca sunteti incapabil sa va
copii, menaje formate din persoane Intre eare nu se stabilesc relatii
sexuale, menaje homosexuale ~i, desigur, form~le familiale cunoscute, amintiti de 0 presiune earaeteristiea (abuzului sexual), dar aveti
familia nucleara ~i familia cu 3-4 generatii. In Romania exista ~i vaga impresie co eeva de felul acesta s-a petreeut, inseamna ea
abuzul a avut loc. " Succesul eartii a dus la 0 avalan~a de alte
menaje nefamiliale, Insa cea mai mare pondere 0 au menajele farniliale
ee pot fi: neparentale (tara copii), parentale sau grandparentale (copii asemenea publieaJii ~i de emisiuni de televiziune care adopta
erescuti de bunki). Familiile parentale formeaza marea majoritate a aeeea~i pozitie: aeeste bombardamente mass-media se afla la
tipurilor familiale romane~ti85. Cea mai mare proportie a familiilor originea a mii de denunfuri (multe urmate de ineulpari in
instante de judecata). Pentru speciali§tii ad-hoc in fenomenele
de abuz, orice manifestare nevrotica (de la paniea nemotivata la
85 1. Mihailescu, op. cit. 127
126
migrene sau obezitate) are, fara indoiala, la origine un abuz
sexual infantil refulat. Dupa autoarea uneia din carlile de profil local social, judiciar ~i politienesc are tot interesul de a scoate la iveala
(" Secret Survivors "), nici macar absenla contactelor fizice nu un numar maxim de "abuzuri", caci numarul anchetelor va fi direct
poate dovedi inocen{a unui parinte presupus incestuos. "Copilul proponional cu sumele puse la dispozitie.
poate fi victima incestului prin ji'azele rostite, prin intona{ie sau In America, practica educatiei In ceea ce prive~te tehnicile de
fiindca este martor al unor gesturi sau comportamente cu evaluare $i de aparare Impotriva agresiunii s-a dovedit extrem, de
caracter sexual, chiar daca acestea nu-l vizeaza direct. " A fost eficienta. Asociatii benevole sau subventionate Ii Invata pe copii, prin
"descoperit" ~'i incestul emotional, ai carui victime sunt copiii prezentarea unor piese de teatru, care sunt pericolele de care trebuie sa
ai caror par inti, devota{i ~'i afectuo~'i, ii cople~'esc cu lau,de §i se fereasca. in piese este yorba despre bunici pedofili sau despre dadace
cadouri numai pentru a-§i satisface propriile frustrari, Intr-o exhibitioniste. La Inceputul acestor proiecte, nimeni nu a prevazut
emisiune de televiziune, 0 vedeta a tematicii abuzurilor familiale, consecintele pe care Ie va avea 0 asemenea educatie: temerile micilor
Brenda Wade, consilier familial, afirma: "exact In momentul In spectatori s-au extins asupra tuturor bunicilor, tuturor dadacelor, Incat
care cineva trece pragul biroului meu, sunt In stare sa-i diag- astazi, conform marturiei unei fetite de unsprezece ani, "ne este frica
nostichez traJ:lmatismul" (a se in{elege "abuzul sexual irifantil tot timpul. Daca acum este a$a, cum 0 sa fie pentru noi mai tarziu?"
reprimat "). In statuI New Jersey, Roland Summit, psihiatru ~'i Consecintele substituirii familiei cu asistenta specializata sunt
expert In abuzuri sexuale infantile, a prezentat formula" sindro- greu de evaluat In perspectiva Indepartata. Insa chiar de acum se
mului de acceptare a abuzului sexual de catre copil" (Child constata deja desolidarizarea, desocializarea indivizilor asimilati, de
Abuse Accommodation Syndrome), care spune ca tocmai atunci sistemele oficiale, masei asistatilor (medical, social, psihologic, afec-
dind copiii neaga ca s-ar fi abuzat sexual de ei este sigur ca tiv etc.) ~i se fac simtite efectele acestei atomizari: insecuritatea cronica,
acest lucru chiar s-a petrecut. instabilitatea, evaziunea. Individul trebuie salvat, pe de 0 parte, de
agresiunea familial a, adica de insistenta cu care familia impune primele
AsUizi, legea ~i sistemele de asistare social a sunt aproape de a se norme de socializare, iar in al doilea rand de agresiunea modelelor
substitui In totalitate familiei. Denuntand-o ca un mediu cu potential culturale traditionale, de asemenea oprimante pentru natura umana,
ostil individului, spatiu de manifestare a unui nou tip de violenta - ~are are nevoie, se spune, de eliberarea din lanturile oricaror apasari.
domestica - ce poate lua forme fizice, psihice, sexuale sau materiale, In continuarea acestor teorii, politicile sociale "profesionalizeaza"
legile, importate, sub presiunea imperativa a integrarii europene, $i de structurile familiale pana la a Ie desfiinta ~i a Ie Inlocui cu institutii
sistemullegislativ romanesc, transfera Politiei, judecatoriilor, case lor de specializate de educare, Ingrijire, securizare etc. 0 asemenea evolutie
asistenta sociala sau Serviciului Medico-Legal responsabilitatea avea probabil In vedere Reuben Hill atunci dind vedea In organizarea
desfacerii legaturilor familiale, conjugale sau parentale $i a substituirii familiala traditionala "un grup de lucru neeficient, un slab comitet de
acestora cu asistenta de·specialitate. lnteligenta ~i multi bani sunt puse planificare, un grup de distractii incomod # un grup incert de comuni-
In slujba "campaniei" de pregiitire a populatiei pentru denuntarea care spirituala", condus "de doi amatori lipsiti de experienta, nepregatiti
violentei domestice. Clipurile publicitare care ne arata femei izbite ~i pentru rolurile de sot, sotie, parinti". Nici chiar aceasta optica, sufi-
apoi dilcate In picioare de treditorii indiferenti sau transformarea unui cient de radicala, nu a prevazut amploarea pe care 0 va lua mi~carea
cantec de leagan In obsesie scelerata au contl}rat imaginea unor parinti de culpabilizare a familiei, demonizarea mediului familial In numele
~i soti la fel de odio$i ca asasinii In se~ie. In Statele Unite lucrurile unei presupuse demitizari a unei structuri anacronice. In marele proces
sunt mult mai avansate dedit In Europa. In 1974, Congresul a votat un pe care omul, debusolat, devitalizat, izolat este gata sa II intenteze
document - "Child Abuse Prevention and Treatment Act" - care pune noilor culturi moderne ~i postmoderne, sistemele sociale se grabesc sa
bazele unui sistem de asistare financiara directa din partea a$eze In boxa acuzatilor tapii ispa~itori: printre ace~tia, la loc de
Washingtonului pentru jUAstitia$i politia locala confruntata cu anchete frunte, familia.
de abuz asupra copiilor. In urma aplicarii acestor prevederi, aparatul
128
129
Clasifidirile locuintei
Criteriile dupa care locuintele pot fi c1asificate sunt numeroase ~i
variate. Ne yom opri numai la acelea care par a avea relevanta pentru
14. Locuinta ~ proiectia spatiahi a familiei problematica familiaJa. Din aceasta perspectiva, un prim criteriu la
care ne putem opri se refera la nomadismul sau sedentarismul familiei
rezidente. Din acest punct de vedere, formele de locuire pot fi mobile
(cort, rulota) sau imobile.
Alt criteriu se refera la numarul de camere, locuintele impar-
tindu-se in cele cu 0 singura incapere (locuirea com una) ~i cele cu mai
La fel cum satul, ora~ul, eetatea, ehiar teritoriul administrat de multe }ncaperi (locuirea separata pe sexe, generatii etc.).
un stat sunt expresii ale spatiului soeializat, gospodaria ~i locuinta In sfar~it, exista locuinte tempo rare ~i permanente, acest eriteriu
reprezinta expresia spatiala a familiei, neglijata de multe ori de catre dobandindu-~i sens mai ales in perioada modern a, a afirmarii noului
eereetatori. Ca oriee grup eu baza teritoriala, a dirui stabilitate depinde nomadism al societatii urbane.
de sedentarizare, de "eivilizarea" unui anumit spatiu, familia i~i In ceea ce pri~e~te prima distinctie fiicuta, ea separa formele
eonstruie~te, i~i proieeteaza prin loeuinta 0 buna parte din earacterele loeuirii imobile de cea mobila sau nomada. Cea mai simpla locuinta
sale specifiee. Casa, spatiul familial evolueaza, se modifidi odata eu mobiJa este cortul, specific populatiilor nomade. Forma f1exibila de
schimbarea strueturii familiale, dar ~i in raport de evolutia modurilor locuire, specifica mobilitatii teritoriale ~i unei flexibilitati echivalente
a familiei, ea nu cunoa~te 0 specializare a spatiilor similara locuintelor
de constructie ~i de materialelor folosite. In interiorul aeeleia~i
sedentare, cu exceptia punetului central, marcat de stalpul de sustinere86,
eivilizatii, materialele de construetie variaza prea putin. Sunt civilizatii
in jurul earuia se organizeaza viata domestica a familiei, coincizand,
dominate de lut (civilizatia romaneasea veche), lemn (China, eivili-
de multe ori, cu vatra, cu focul domestic. Mult mai important, in acest
zatiile nordiee, Rusia, Polonia), caramida (societatiJe islamiee) sau tip de organizare familiala, este, insa spatiul exterior locuintei, vatra
piatra (Europa CentraJa, de Sud), conform constrangerilor naturale ~i com una, in jurul careia se polarizeaza existenta sociala a membrilor, a
abilitatilor de exploatare. De regula, eu cat importanta unui edificiu carei pondere covar~e~te viata familiala. Cu totul alt caracter are
este mai mare, eu atat materialul folosit la construetie este mai rezistent, rulota, care corespunde unui nomadism individual ~i nu comunitar sau
mai greu de preluerat ~i mai scump. Piatra are locul privilegiat in social. Ca locuinta mobila permanenta, rulota adaposte~te, de cele mai
ridicarea templelor, a edificiilor publice sau a caselor principilor. multe ori, indivizi izolati ~i nu familii, fiind 0 forma atrofiata de
In mod constant, insa, casa pastreaza caraeterul de unitate locuire (la fel cum menajul individual este 0 forma atrofiata a
primara de rezidenta. Pentru familie, locuinta reprezinta oglinda familiei). Structura ei corespunde nevoilor tehnice de deplasare, astfel
ierarhiei ce structureaza grupul de rudenie; ea este spatiul economiei ca prezinta 0 semnificatie soeiala redusa. Zone Ie de odihna, de socia-
domestice (fie ca este yorba de 0 eeonomie agricola, me~te~ugareasca lizare, de activitate sunt suprapuse, inghesuite sau anulate in virtute a
sau de comerO; este, de asemenea, domeniul politic deexercitare a schematismului exploaHirii eficiente a spatiilor mici ~i a preeminentei
factorilor de confort asupra celor de socializare sau de activitate.
autoritatii patriarhale sau democratice a grupului de rudenie, miza
(Aceasta unitate rezidentiala mobila reprezinta, de cele mai multe ori,
incheierii aliantelor sau disputelor razboinice interfamiliale; este, de
asemenea eelor mai primitive locuinte, doar loc de adapostire. Semni-
asemenea, domeniul sacru, aflat sub protectia directa a divinitatilor
ficatia sa sociala, sustinuta de trasaturi culturale ~i de structura
dome stice ~i spatiul de rezidenta privilegiat pentru mortii familiei; in
conc1uzie, ea este loculin care ia na~tere ~i care garanteaza cea mai
86 Asimilat, de M. Eliade, reperului ontologie fundamental, acel axis
puternica forma de cgeziune sociala. mundi incepand de la care se a~eaza,se ordoneaza cosmosul.
130 131
familiaUi a locuitorilor, nu se manifesta dedit prin acumularea canti- domestic accentueaza, la ora~e mai cu seama, caracterul
tativa a acestui fenomen de locuire, ce poate capata proport,ii de masa.) distinct al spatiului intim, locuit de cel exterior, supus luminii
crude, solare.
Locuinta familiala capata importanta odata cu sedentarizarea • Vatra, nodul care leaga solidaritatea membrilor familiei,
populatiilor; acesta este modul de coexistenta sociala care furnizeaza punctul central allocuintei, este adesea ~i altarul divinitatilor
criteriul descendentei, al originii ca sursa a prestigiului social ~i al familiale. De foarte multe ori, vatra este asimilata casei sau
rezidentei ca nucleu al vietii familiale ~i referential al vietii pub lice. chiar familiei rezidente, denumita, in multe zone ~i multa
Locuintele sedentare au doua dimensiuni fundamentale: casa, con- vreme, cu denominativul rezervat acestui centru iradiant de
structia in care se adapostesc membrii familiei ~i 0 parte a bunurilor energie casnica. In multe civilizatii, printre care ~i cea tara-
familiale ~i pamantul sau domeniul familial. Foarte importante sunt, neasca romaneasca, focul casei se stingea numai odata cu
in acest sistem al averii imobiliare, relatiile de proprietate care pun in risipirea familiei, cu abandon area locuintei respective. De~i
legatura familia ~i locul de rezidenta ~i prin care se realizeaza socia- valoarea cultural-simbolica a vetrei 0 depa~e~te pe cea prac-
lizarea (civilizarea) spatiului locuit. Daca spatiul natural este neutru, tica, ea a reprezentat, multa vreme, unica sursa de incalzire a
Jocuintei. In camerele lipsite de camine, Incalzirea se facea cu
omogen din punct de vedere al semnificatiilor sociale, spatiul socializat
braseros sau chaufferettes, recipiente cu jaratec. Din secolul
este structurat in functie de aceste semnificatii, care pot fi economice
al XII-lea, caminul se instaleaza ~i In camerele principale ale
(spatiu destinat activitatilor economice, spatiu destinat altoI' tipuri de
rezidentelor nobiliare ~i, in apropierea sa, apar banci, care
activitati), religioase (spatiu sacru/profan), politice (spatiu cucerit, consacra spatiul de discutii, de socializare din jurul focului.87
spatiu dobandit prin aliante etc.), pur sociale (spatiu rezervat femeilor, • Masa este locul de consacrare a relatiilor de solidaritate intre
copiilor, barbatilor; spatiul pentru primirea strainilor sau pentru cei care impart aceea~i hrana, dar ~i de stabilire a raporturilor
adunarea celor ai casei etc.). Locurile privilegiate, incarcate cu 0 de autoritate intre membri,
simbolistica aparte, ale acestor locuinte sunt, ca ~i in cazul teritoriului • Patul sau a1covul este nu numai spatiu de odihna, ci ~i loc cu
unei cetati, al unui sat sau chiar alunui stat national, definite riguros. Incarcatura misterioasa, dominat de femei. Este spatiul de
Se remarca, intre ele: conceptie, de aducere pe lume sau de petrecere din lume a
• lncinta sau grani{a care separa locuinta de lumea exterioara, membrilor familiei.
potential straina, deci du~manoasa. Gardurile, zidurile, feres- Cea mai imp011anta trasatura a locuintei sedentare este relatia
trele, portile ~i pragurile deosebesc ~i, in acela~i timp, fac directa pe care 0 are cu stabilitatea familiaIa, mai ales In cazul rezi-
legatura dintre exteriorul strain ~i interiorul familiar/familial. dentei permanente.88
Zone de contact ~i, totodata, de izolare, ele sunt puse sub
protectia unor divinitati specifice. Dupa marile intrari ale Al doiJea criteriu imparte locuintele in spatii de rezidenta frag-
vilelor antice, in perioada medievaIa ~i moderna u~ile sunt mentate sau nefragmentate (locuinta cu 0 singura incapere sau locuinta
inguste ~i permit doar trecerea unei persoane. Spatiul privat, cu mai mult incaperi). Locuinte cu 0 singura camera, erau, de pilda,
bine delimitat, este aparat cu vigilenta. Ferestrele, pana in colibele vechilor germani in timpul lui Caesar, cele mai primitive
secolul a1 XVill-Iea, sunt doar obloane de lernn. C<lndvitraliul forme de casa cunoscute in Europa.
trece din biserica in locuinte, el este prea pretios pentru a fi
mobil, fiind, astfel, fixat in batante, protejat pe dinafara cu 87 Totu~i, ealdura diminelor este insufieienta. Oamenii se aeopera eu
obloane de lemn, iar pe dinauntru cu perdele. Alte solutii de blanuri. Abia in seeolul al XVIII-lea eo~arii ~i sobarii modifica arhitectura
eaminelor, ingustandu-le ~i adancindu-le, Taciindu-Ie laea~uri multiple, ee
amenajare a ferestrelor sunt hartia unsa, panza Imbibata cu
ingaduiau inealzirea mai multoI' eamere deodata.
terebentina, foile subtiri de gips. Abia din secolul al XVI-lea 88 Vezi relatia dintre Penelopa ~i Ulisse, raportul intre stabilitate ~i
apar, In ora~e, geamurile transparente. Obscuritatea spatiului peregnnare.
132 133
Ele erau ovale, Iargi de 2-3 metri, -Iacute din pari infipti In se suprapun, in mare, peste tipurile familiale cunoscute: vila antic a,
pamant, cu acoperi~ de trestie sau stuf coborand pana in pam ant. In edificiu citadin supus autoritatii lui pater familias, locuinta domeniala
mijloc se aprindea focuI, iar intr-un colt era cuptorul. Mobila insemna a familiei medievale extinse, locuinta rural a cu mai muhe camere89,
banci de lemn in~irate de-a lungul peretilor, pe care se ~edea ~i se apartamentul familiei industriale.
dormea, 0 masa rudimentara ~i scaune rezervate, de regula, oaspetilor.
Construite Ia distanta una de aha, fiecare din aceste case era incon- Unul din cele mai complexe modele de locuire este, po ate,
jurata de pamantul care asigura baza de existenta familiaIa. Tacitus i~i acela al villae-ei antice, locuinla eminamente urbana, a carei
exprima uimirea in legatura cu aceasta dispunere risipita a satelor funclionare depinde de amenajarile colective, publice. Daca in
germane: "nu sufera nici case Ie sa fie una langa aha, ci stau despartiti Evul Mediu, casa va deveni un regat sau 0 cetate in sine, un
~i risipiti, dupa cum le-a placut un izvor, un camp sau 0 padurice. domeniu seniorial incluzand nu numai castelul de rezidenla,
Satele nu Ie a~eaza ca noi, sa-~i in~ire casele ~i sa Ie lipeasca una de pamanturi, dar §i satele vasale, in antichitate ea se plaseaza in
aha: fiecare i~i lasa loc imprejurul casei, ori ca paza impotriva imediata continuitate cu spaliul public, cu cetatea. Casele au, de
primejdiei de foc, ori pentru ca nu se pricep a cladi" (Opere, I, XV, 1). aceea, mai multe intrari, intre care una este insa marcata cu
Aceasta este prima afirmare a spatiului privat, separat distinct de spatiul deosebita grija, prin care se faceau, simbolic ~'i concret, trece-
public, intotdeauna deficitar la populatiile germanice, concentrate pe rile dinspre inauntru spre in afara §i invers. U§a sau poarta
izolarea, interiorizarea, particularizarea familiei in spatiul casei. casei, loc foarte important, prag in care se confrunta demonii
Locuinta nefragmentata se regase~te in majoritatea cuhurilor straini cu cei domestici, are acela§i rol, din acest punct de
rurale, europene sau asiatice. Ea determina 0 forma foarte simpIa de vedere, cu poarta cetalii. Ea este singurul punct vulnerabil al
organizare familiala, in care membrii participa laolalta la reglemen- incintei care protejeaza familia de pericolele exterioare. Ea
tarea vietii comune. De regula, se asociaza familiilor nucleare, in care apara casa, averea, onoarea familiala dar §i ordinea acestui
copii i parasesc locuinta parinteasca in momentul casatoriei (comporta- cosmos domestic. Casa romana sau greaca au insa, a~'acum am
ment lesne de inteles daca ne gandim la pudoarea oricarui cuplu spus, mai multe intrari care deschid spajiul familial spre cel
conjugal). De cele mai multe ori, ea este insa doar 0 treapta spre public. Exteriorul unui asemenea edificiu este foarte important,
Iocuirea in case cu mai muhe camere, specializate. caci el este destinat tuturor cetalenilor, chiar §i celor care nu
patrund in interior; este 0 recomandare publica a stapanului.
Intr-adevar, forma cea mai raspandita este locuinta fragmentata, Spaliile interioare incep cu vestibulul sau atrium-ul, spaId
pe care 0 regasim inca din paleolitic ~i mezolitic. Dupa cum am vazut, de tranzilie, de regula, in care sunt intampinali toli vizitatorii,
in societatile preistorice locuintele familiale erau impartite in doua fnainte de a-i selecta pe cei care VOl' ramane mai multa vreme in
zone echivalente ca importanta: incaperea femeilor ~i cea a barbatilor, domus de cei care se retrag imediat dupa rezolvarea unor
conform celei dintai diviziuni sociale, cea a sexelor. Aceasta distributie
petitii. Din aceasta cauza, de§i fac parte din casa, aceste locuri
spatiala atesta forma primara a solidaritatii de sex, iar simetria inca-
sunt inca supuse unoI' controale ale paznicilor (ianitor), fn
perilor da seama despre relativa egalitate a statute lor celor doua
apropiere existdnd, de multe ori, 0 anexa care ii adapostea pe
grupuri. Copiii erau crescuti, de regula, in incaperea femeilor, ceea ce ace§tia.
deta~eaza deja rolul principal al mamei in stabilirea descendentei ~i
primul spatiu consacrat relatiilor de maternitate ~i actiunij educative.
Informatiile vagi despre formele de delimitare ale locuintei de restul 89 Locuinta rurala a fost muM vreme desconsiderata de cercetiitori,
care 0 defineau ca adapost, mai degraba dedit locuinta. Ea prezinta, insa,
teritoriului social nu permit alte ipoteze despre integrarea acestei
importanta ca model care prefigureaza marile spatii rezidentiale urbane i?ica
forme primitive a familiei in spatiul public. Odata depa~ita, insa, purtatoare a unor structuri familiale, ecol1omice, sociale, culturale etc. spe-
aceasta perioada confuza, exista patru tipuri principale de locuire, care cifice societatilor tarane~ti.
134 135
Peristilul sau curtea interioara, plasat in continuarea este rezidenta largita a unei forme familiale largite, specifice
vestibulului, substituie atrium-ul fn anumite cazuri. EI devine societatii antice) cu palate somptuoase, maltate un pic mai
nuc/eul caselor somptuoase, fiind fnconjurat de majoritatea departe de spatiul public traditional. Baile particulare care apar
camerelor de recep/ie. Loc de circulatie, de contempla/ie, de m incintele vile/or sunt dovada cre~terii autarhiei nobilimii fa/a
rugaciune (uneori altarul este plasat m apropiere sau chiar m de no/iunea colectiva a confortului. Accentuarea ierarhizarii
perimetrul peristilului), de munca, rezerva de apa, semnifica sociale se va reflecta in ierarhizarea locuintelor. Acestea nu mai
gradul pana la care spa/iul socializat supune spa/iul natural. sunt nici-decum adaposturi retrase, private, ci mai curand
Salile de prim ire care inconjoara acest perimetru se forumuri particulare. Stapanul unei asemenea case era asimilat
remarca prin amploare $i prin bogatia decorului. Stapdnul unui conducatorului-parinte al unei intregi comunitati, intr-o epoca
domus are obiceiul de a organiza frecvent sindrofii, iar socia- in care relatiile pub/ice, sociale erau asimilate relafiilor
bilitatea se manifesta cu maximum de intensitate m cadrul familiale, cu precadere celor de paternitate.YO Apogeul acestei
banchetelor. De aceea, printre aceste sali, cea mai importanta evolutii va duce la rezidenta {ipica medievala, m care domeniul
(de~i pot fi mai multe) este trielinium (wla cu trei intrari) sau familial, concentrat fn jurul castelului, este guvernat politic de
sufrageria, locul de de~fa~urare al ospetelor. Pentru prestigiul tatalfamiliei, substitut al regelui.
familiei, aceasta mcapere are un rol cheie, caci ceremonialul
mesei este eel care da seama asupra puterii pub/ice pe care res- Locuinta rurala era supusa randuielilor de constructie stabilite de
pectiva familie 0 define. La ospaf luau parte, in lumea romana, ob~te sau de autoritatea senioriala care controla accesul la materia
femei §'i chiar copii care mancau la masa parintilor; dincolo de prima (avea proprietatea asupra padurii, de pilda, in cele mai multe
acest cerc stramt al rudeniei, la masa era asigurata ~i reiterata cazuri). Detaliile cunoscute despre a~ezarile rurale din jumatatea de
coeziulleafamilialii a tuturor locuitorilor casei ~i se mtareau, in vest a Europei se refera la existenta unei piete a satului, a unui zid care
acela,}'itimp, distantele sociale dintre ace,}'tiasaufata de invitati. inconjura ansamblul caselor ~i a bisericii care juca, de cele mai multe
in sufragerie erau primi/i oaspetii de seama, iar locul care era ori, ~i rol de fortareata. MobiJierul caselor tarane~ti din Europa
atribuit .fiediruia de catre un slujitor anume instruit (nomen- occidental a este sumar. Pana in secolul al XVIII-lea el se compune, in
elator) codifica pozi/ia safata de stapanul casei. Acesta ocupa, general, dintr-o masa, 0 lavita, un pat, saltele de paie, perne, unelte, 0
m acest spatiu, cel putin, pozitia suprema de "magister convivio ", lada cu incuietoare, diverse obiecte de uz gospodaresc.
simbolizata de locul din dreapta al patului central. In civilizatiile tarane~ti ale Europei de est, identitatea dintre
De asemenea importanta m definirea relatiilor sociale ale familii ~i locuinta era maxima, incat vechile documente oficiale
familiei era incaperea de lucru a lui pater familias (exedra), denumesc familiile ca vetre, case, porti, fumuri, focuri - dupa locuinta
unde acesta l:ji exersa arta epistolara ,Jifarmecul conversa/iei; sau elementele sale centrale (vatra cu auxiliarele sale). Un principiu
aici erau primite omagiile elientilor ~i darile supu§'ilor. respectat cu rigoare de tarani era aprinderea unui singur foc (care
Dormitorul se afla in inima casei, caci trebuia sa fie eel putea incalzi concomitent, prin comunicarea cu 0 soba oarba,
mai ferit de ispita mcalcarii moralei familiale. EI revenea adesea construita in prelungirea vetrei, doua incaperi aJaturate). Cele mai
administratiei femeilor. Camerele rezervate femeilor sunt marginite simple constructii aveau 0 singura camera, ce cumula to ate functiile
de 0 parte ~i de alta de sc'ilivaste de prim ire, ~i aveau adesea, la gospodare~ti (de activitate, pregiitirea ~i servirea mancarii, cre~terea
capete, 0 absida pentru banchetele intime.
Edificiile locuintelor familiale se situau in continuarea
90 Ne amintim ca, In epoca antica ~i cea medievala, pana la aparitia
.fireasca a spatiilor pub/ice precum baile, templele, agora sau primilor germeni ai iluminismului, relatii1e sociale se interpretau ca fiind
Forumul. Cu vremea, insa, ceta/enii de vaza, "potentes ", apar similare celor dintre parinte ~i copii; raportul taHi-fiu domina orice institutie,
mai rar in spatiul public; ei tind sa l:ji domine ora~ul (cetatea inclusiv pe cea familiala.
136 137
copiilor, de odihna, de primit oaspeti, de discutii etc.), mobilata cu pat, foarte Inalt, Intr-o mai mare masura deschisa spre exterior, solemnii
lavite, masa, scaune, obiecte gospodart;)~ti. In unele cazuri, i se ata- tara constnlngere, supraincarcata de ornamente, de sculptUli, de mobile
~eaza un culoar de trecere, 0 camara (cu rol de depozit) ~i 0 incapere de aparat (vitrine, bufete), care suporta piese de argintarie,,93. Acest tip
de oaspeti (casa mare, camera cea buna). Spre secolul al XX-lea, . nou de lux respinge intimitatea. Camerele sunt dispuse in anfilada,
bucataria tinde sa se separe, spre extremitatea planului casei, evadand nediferentiate; saloane, galerii, dormitoare se succed una dupa alta,
chiar, pentru sezonul calduros, in afara locuintei. astfel ca oricine este nevoit sa Ie traverseze pe toate pentru a ajunge la
scara. Razboiul dintre public ~i privat este reluat din acela~i secol al
Locuinta urbana, nobiliara sau populara, este marcata de XVIII-lea, cand societatea incepe sa i~i revendice spatiul familial.
mobilitatea foarte mare a populatiei, de situatia economica instabila, Re~edintele W diferentiaza spatiile: apare spatiul de primire (de socie-
de saracie. In 1619, familia londoneza era alcatuita din capul familiei, tate), de parada ~i cel destinat intimitatii familiale. Camerele i~i reduc
nevasta, copii, servitori ~i ucenici. Stapanul-me~ter se ocupa de dimensiunile, dar sunt mai bine delimitate una de alta, mai comode,
conducerea intregii gospodarii, care reunea zona de locuit ~i cea de "ca ni~te cochilii bine implinite ~i lustruite" (S. Mercier). Lewis Mummford
munca. Familia ~i angajatii formau, a~adar, aceea~i unitate domestica. exc1ama: "Dragostea, pan a atunci activitatea estivaJa, devine 0 activitate
Ora~ul tinde sa se aglomereze pe masura ce economia progreseaza. de zi cu zi !,,94
Lemnul devine 0 materia de constructii primejdioasa, datorita
incendiilor ce se extind cu mare repeziciune In aglomerarile urbane. Locuirea rationalizata
De aceea, la Londra, Paris, Amsterdam, in ora~ele din Germania,
Polonia, Rusia, se interzic constructiile din lemn. In Parisul anului De la locuinta traditionala, corespunzatoare familiei traditionale,
1782, in fauxbourg-ul Saint-Marcel, ,,0 familie intreaga ocupa adesea cu zone specializate diferitelor ~i multiple lor functii familiale, tranzitia
o singura camera [... ] in care paturile nu au perdele, in care vasele de se face ditre concepti a "rationalitatii" locuirii. Dupa explozia urbana
bucatarie se rostogolesc printre oalele de noapte.,,91 Mutarile tacute in ~i standardizarea locuirii conform cerintelor economiei de spatiu ~i
graM au, in descrierile autorilor moderni, nuante sinistre: "Un hamal industrializarii vietii, s-a ajuns la etapa constatarii deficientelor de
pune pe targa din spinare toata gospodaria unui om sarac, pat, saltea, adapt are intre locu-inta ~i familie. Incetand a mai fi "proiectia spatiala
scaune, masa, dulap, lucrurile de bucatarie, i~i coboara toata averea de a familiei" (la fel cum Henri Lefebvre definea ora~ul ca proiectie a
la al cincilea ~i 0 urca la al ~aselea ... ,,92.Cu cat etajele se inalta mai societatii in teren), locuinta i~i pierde dimensiunea culturala, devenind
sus, cu atat situatia sociala a locuitorilor este mai dezastruoasa. loc de intalnire, mai mult sau mai putin adecvat, pentru membri
In secolul al XVIII-lea, locuintele tind sa se specializeze. Apar familiei. Conflictul mocnit intre familie ~i formele locuirii moderne s-a
camere de odihna, de mancat, cele in care cresc copiii ~i stapane~te tacut, in cele din urma simtit, declan~and reactii la nivel ,,~tiintific".
femeia, cele in care se Ingramadesc servitorii ~i camerele masculine, Inca de la inceputul secolului al XX-lea s-au tacut cercetari care au
in care se lucreaza, pravalia, adesea alipita locuintei, biroul stapanului. urmarit "adaptarea familiilor la apartamentele tipice" dintr-o anum ita
Cu timpul, locul de munca se separa de locuinta. De la interioarele zona urbana. Urmarindu-se evolutia actuala a structurilor familiale, se
inchise ale goticului tarziu, cu spatiul strans, umbros, in care singurul incearca diminuarea potentialului conflictual prin specializarea zonelor
lux sunt perdelele ~i acoperitoarele de pat, se ajunge, in Franta, locuintelor. Astfel, daca se constata posibilitatea unui conflict intre
Anglia, Italia ~i Tarile de Jos la decorul cu semnificatie sociala, copii ~i parinti, se recomanda 0 structura de locuire prin care tinerii sa-~i
solemn, grandios: "lncaperea de primire a devenit imensa, cu tavanul poata primi prietenii tara a-~i inoportuna parintii. Nevoile familiei sunt

91 Fernard Braude!, Structurile cotidianului, Bucure~ti, Editura Meridiane, 93 Fernand Braudel, op. cit., p. 57.
1984, ~7 19. 94 De~i intensificarea erotismului nu se va reflecta in registrele de stare
- Idem, p. 19. civila.
138 139
~i obiectul striidaniilor arhitectilor. In America, de pilda, urmarindu-se
activitatile membrilor familiilor ~i relatiile dintre ei, a fost dedus un
"plan al vietii familiale", luandu-se in considerare trei necesitati
primordiale: I) posibilitatile de conflict (sunt preconizate zone de 15. Ciclul vietH familiale
retragere ~i zone de cooperare); 2) circulatia; 3) intimitatea "de diferite
grade". In Viena, 0 orientare ceva mai traditionala incearca sa a~eze
dorintele ~i atitudinile in cadrul obiceiurilor ~i culturii locale pentru a
preciza modificarile imediat posibile. In Franta s-au intreprins anchete
complexe, s-au realizat comparatii statistice, urmarindu-se stabilirea
unei situatii a familiilor ~i locuintelor. Toate eforturile au dus la In afara varste10r biologice, viata este delimitata de cicluri cul-
coneluzia cvasi-generala a nesatisfacerii nevoilor familiale de catre turale, sociale sau familiale, care definesc omul in functie de rolul pe
locuinta urbana mica, mai ales in cazul mediilor muncitore~ti. Solutia care iI joaca in organizarile de tip social sau familial. Durata vietii
a fost plasarea locuintei urbane in cea mai mare proximitate fata de umane, masurata prin cicIul vietii familiale, nu este una omogena: 0
institutiile care suplinesc sau preiau functiile familiale: ~coli, locuri de varsta nu seamana cu alta, ci se define~te prin indatoriri ~i roluri
munca, de aprovizionare, de agrement etc. specifice. Separatia intre aceste etape este, uneori, marcata extrem de
o problema chiar mai grava dedit inadecvarea dispunerii puternic, prin ceea ce antropologii numesc rituri de trecere. Viata
locuintei moderne la profilul familiei traditionale (intre altele, prin individuala consta in a trece, succesiv, de lao varsta la alta, prin
miqorarea spatiului destinat pregatirii mancarii ~i stabilirii intimitatii ceremonii de consacrare ale existentelor specifice acestor varste. Orice
familiale reale - bucataria, prin impersonalizarea spatiului destinat schimbare in viata unui individ trebuie reglementata astfel incat
socializarii - sufrageria, prin rationalizarea spatiului destinat aspec- societatea sa nu fie perturbata ci, dimpotriva, individul sa adopte modele
telor elm"obscure ale sexualitatii - dormitorul) este modularizarea sau sociale prestabilite.
instabilitatea locuirii. Proliferarea locuirii temporare - cu chirie -, Na~terea, copilaria, pubertatea, casatoria, paternitatea, biitranetea,
datorita crizei de locuinte caracteristica societatilor moderne puternic moartea sunt asemenea praguri ce presupun transformarea indivizilor
urbanizate a dus la conturarea tipului familiei industriale din conform unor modele sociale. De la copil la tanar nubil, de la celibat
hoteluri95. Lipsa bunurilor transmise prin succesiune, dependenta la casatorie, de la batranete la integrarea in comunitatea sfiinta a
puternica de sistemul de salarizare ~i de asistare sociala, favorizeaza stramo~ilor sunt treceri, praguri care consacra - sarbatoresc - existenta
distrugerea structurilor familiale stabile ~i impunerea celibatului sau a familiala. Le prezentiim, sumar, pe cele mai generale, care se intalnesc
uniunilor conjuncturale ca mod de substituire a acestora. Locatarii in cele mai multe societiiti familiale.
hotelurilor sau ai apartamentelor inchiriate pe termen scurt nu se mai Alegerea partenerului in vederea disatoriei. Exista doua forme
inscriu tiparului familiei traditionale, ci tipului individualismului de intillnire intre sexe: 1) intre grupuri omogene din punct de vedere
"radical". Ei au renuntat mai u~or la ideile referitoare la "familia sexual; 2) individual. Inainte de inceputul secolului al XX-lea, perioada
veche": conditiile in care traiau au favorizat schimbarea; de asemenea, premarital a presupunea adoptarea unor modele de comportament ce
modul lor de a intelege ~i de a trai noua realitate familiala s-a adaptat indicau cIar intentia de casatorie. Se daruiau diverse obiecte, aveauloc
mai repede imperative lor vietii industriale ~i urbane. intalniri intre familii, vizitele tinerilor sau intalnirile dintre ei se des-
fii~urau sub supravegherea parintilor, in anumite cadre consacrate etc.
Incepand cu secolul al XX-lea, tinerii se intalnesc fara sa mai adopte
aceste tipuri de comportamente, sustragandu-se observatiei sociale ~i
evitand astfel, de multe ori, incheierea unei relatii prin disatorie. AceasUi
95 Andree Michel, "Familie, industrializare, !ocuinta", in Sociologia
franceza contemporana, Editura Politica, Bucure~ti, 1971. etapa a "cUliarii" ~i-a pierdut, in prezent, multe din semnificatiile sale;
140 141
cuplurile convietuiesc multa vreme inainte de casatorie, iar frecventa conducespre proliferarea problemelor de ordin individualist, psiho-
schimbarii partenerilor premaritali este foarte mare, mai ales la baieti. logic. Aceste "disfunctii" influenteaza, din nefericire, negativ familia,
Casatoria. Este un moment fundamental in cic1ul familial, care care depinde astazi de labilitatea manifestarilor individuale.
semnifica desprinderea cuiva de familia de origine ~i intemeierea Maturizarea copiilor. lmplica, in primul rand, realizarea finalitatii
uneia noi. Casatoria nu a dipatat dedit relativ recent sens juridic, civil fundamentale a familiei. Descendentii sunt pregatiti sa preia patrimoniul
in ceea ce prive~te indivizii. Inaintea cre~tinismului, de~i era marcata familial ~i sa-i asigure continuitatea, adica sa aiM, la randullor, des-
de un ritual religios, casatoria nu era inregistrata de vreo institutie cendenti. in familia moderna, acest prag inseamna, in primul rand,
publica. emancipare, adica ruperea legaturilor cu familia de origine, slabirea
Stabilirea rezidentei cuplului nou casatorit se face diferit, de la 0 legaturii intre parinti ~i copii; in familia traditionala, el marca
societate la aIta, in sistem patrilocal (sotia i~i urmeaza sotul in casa imbogatirea cadrului familial cu noi tipuri de relatii familiale (dintre
acestuia), matrilocal (sau uxorilocal: sotul intra in casa sotiei) sau parinti ~i partene-,:ii conjugali ai copiilor: soacra-nora,socru-ginere,
neolocal (cei doi soti i~i stabilesc impreuna un domiciliu nou). incuscrirea etc.). In ceea ce prive~te viata familiala a parintilor, ea
Implicatiile casatoriei privesc, in general, petrecerea a mai muIt poarta, spun autorii moderni, apasarea unei posibile scaderi a
timp impreuna, in vederea acomodarii, cre~terea activitatii sexuale, increderii reciproce, a carei cauza ar fi diminuarea, odata cu inaintarea
schimbarea status-ului social; relatiile individuale sunt substituite de in varsta, a activitiitii sexuale. Negam insa criteriului sexualitatii
relatii familiale (prieteniile "de familie"). puterea de a fundamenta 0 institutie de importantacelei familiale.
Na~terea copiilor. Este un fapt ce are nu numai sens biologic, Batranetea. Este epoca in care are loc transferul de putere ~i
dar mai ales social. Distinctia intre legitimitatea sau nelegitimitatea autoritate intre generatii. De asemenea, apar noi relatii de dependenta,
copiilor este una dintre cele mai vechi. In Antichitate, de pilda, ea se de aceasta data aparintilor de copii. Venerarea biUranilor este 0 tra-
referea mai cu seama la aduIterul femeilor, gre~eala capitala ce putea ditie general a in cadrul societatilor traditionale, unde ei reprezentau
duce la intinarea neamului. Legitimitatea era oferita copiilor numai cea mai mare acumulare a cunoa~terii ordinii universale. Ea este sub-
prin recunoa~terea lor de catre tata. Legatura biologica dintre acesta ~i stituita, insa, astazi de tolerarea ~i "asistarea" lor in cadrul unor institutii
copii era un fapt de importanta secundara fata de legatura sociala, de speciale ~i, in paralel, de anularea acestui privilegiu al intelepciunii
recunoa~tere a unui fiu drept continuatorul tatalui. Apartenenta legitim a varstei prin proliferarea politicilor, ideologiilor ~i tehnicilor de intar-
la un neam ofere a un statut social demn; in Iipsa demonstrarii unei ziere sau anulare a batranetii (de reintinerire).
asemenea apartenente, individul era ceea ce astazi numim "un Moartea. Disparitia fizica a unui membru al f,!:miliei poate avea
marginal", 0 persoana tara statut, tara recunoa~tere sociala, ce putea fi implicatii foarte diferite in functie de tipul familial. In familiile socie-
totu~i integrat unui neam strain din punct de vedere biologic, fie prin H\tilor antice sau cele din comunitati rurale conservatoare (a~a cum se
adoptie, fie ca sclav sau client. In Evul Mediu cre~tin, importanta intalnesc inca in Romania, mortii neamului formeaza 0 comunitate de
legitimitatii fiilor a scazut ca importanta; adulterul era reprobabil ca rudenie ce se plaseaza in continuarea neamului viu, al celor traitori.
incalcare a juramintelor depuse in biserica, la savar~irea tainei casa~ Mortii nu dispar, neamul nu se imputineaza prin actul retragerii lor
toriei. Astazi, el este motiv de intrerupere a contractului civil dintre cei dintre cei vii; dimpotriva, ei vor forma "neamul de dincolo", rudenia
doi parteneri. transcendenta, peste limita vietii ~i mortii. Comunitatea strabunilor
In ziua de astazi, na~terea copiilor ridica probleme ce nu tin de (sau stramo~ilor, cuvant cu implicatii etimologice extrem de importante
legitimitatea sau excluderea familiala a descendentilor, ci de redefinirea pentru intelegerea conceptiei romane~ti asupra inrudirii) se va pastra in
rolurilor familiale (sotii devin parinti, parintii bunici, iar copiii-frati) ~i apropierea urma~ilor, ocrotindu-i ~i, in acela~i timp, avand nevoie de
de problemele induse de aceste redefiniri. Accentul deplasat de la familie slujba pe care ace~tia 0 fac in cinstea lor. Membrii acestor familii i~i
ca ~i continuitate sociala la individ, "colectionar" al unorroluri carora slujesc mortii aducandu-le ofrande, asigurandu-le, prin ritualuri speciale,
Ii se adapteaza saunu; care se completeaza sau se armonizeaza sau nu odihna $i pomenindu-i, adica pastrandu-le, perpetuandu~le amintirea.
142 143
Parintii se ingrijesc de timpuriu ca moartea lor sa fie slujita cum se
cuvine de catre copii; astfel, ei i~i vor asigura 0 nemurire lips ita de
suferinta, in continuitate familiala cu cei rama~i in viata. 16. Familia - intre finalitate si
, functionalitate
,
In societatea modema, moartea unui membru al familiei inseamna
disparitia lui de langa ceilalti. Aceasta disparitie poate avea ca urmare
fie cre~terea solidaritatii prin responsabilizarea membrilor supravie-
tuitori, fie scaderea ei, accentuand tendintele de individualizare sau
insingurare ale acestora. Toate ritualurile familiale traditionale ce se
cereau executate de catre rude Ie defunctului aveau, pe langa rolul o explicatie "mecanidi" a familiei
magic-religios, de celebrare a trecerii unui hotar, ~i functie solidariza-
toare, caci ii alaturau pe cei inruditi in aceasta responsabilitate com una. Ca mai toate fenomenele umane, ~i familia a fost, la randul ei,
Un aspect foarte important al faptului mortii unui membru al integrata viziunii functionaliste in sociologie, al carei reprezentant
familiei este succesiunea sau mo~tenirea. Transmiterea catre mo~te- cunoscut este Talcott Parsons. Definind, in general, arice realitate prin
nitorii legitimi a patrimoniului material ~i spiritual al familiei era un "functionalitatea" sa, adica ata~andu..:i 0 "fi~a a postului", al direi rost
act de importanta capitaIa. Trebuie sa amintim, totu~i ca mo~tenirea nu este de a masura eficacitatea fenomenului respectiv, acest curent
a avut dintotdeauna forma testamentara sau legala cunoscuta astazi. La traduce arice manifestare infuncfionare ~i arice realitate in eficacitate.
romani, de pilda, testamentul niei nu era cunoscut. Averea tatalui se Cu toate acestea, putem accepta 0 explicatie functionaIa, care este mai
transmitea fiilor inca din timpul vietii acestuia; ei erau co-proprietari, accesibila intelegerii pragmatice, dominanta in paradigmele contem-
sau, mai corect spus, aveau impreuna cu ~eful familiei, uzufructul porane.
proprietatilor pe care acesta nu Ie putea instraina mra acordul lor. Un lucru sau un fenomen exista atata timp cat indepline~te
Proprietatea nu era obiect de tranzactie, ci se considera data pentru anumite functii in care nu poate fi substituit. Avem de a face, dupa
cum ne dam seam a, cu a teoria a utilitatii care cu greu se poate integra
ve~nicie de stramo~ii venerati; ea nu apartinea bunului plac sau
unei perspective totalizante a umanitatii. Autenticitatea nu este 0 cate-
liberului arbitru al unui proprietar vremelnic, ci generatiilor succesive
gorie dependenta de utilitate, ci autonoma. Nu intotdeauna lucrurile
care se adaugau neamului. ~i in societatea taraneasca romaneasca se
exista pentru ca raspund unei necesitati fizice, ci intrucat ele insele
pastreaza aceea~i traditie: pamantul de atribuie mo~tenitorilor (pe linie genereaza temeiuri ~i cauzalitati specifice. A considera familia drept
masculina, in general, cel putin pana la inceputul secolului al XX-lea) unitate functionaIa inseamna a 0 raporta in sens subardonat unei
inainte de moartea tatalui.
unitati superioare. Cu alte cuvinte, inseamna a-I nega 0 finalitate proprie
pentru a 0 supune unei finalitati externe. Aceasta entitate superioara
fata de care fami! ia se poate dovedi functionala sau disfunctionala nu
poate fi decat societatea. Fata de societate, familia poate manifesta
anumite functii cum ar fi cea de reproducere biologica (functia repro-
ductiva a familiei), culturala (functia de socializare sau de educare a
copiilor) sau materiaIa (functia economica). Paralel ~i mra deosebire,
insa, s0ciologia familiei alatura acestora ~i alte functii precum cea
sexuala sau cea afectiva, care insa nu vizeaza finalitatea societatii ca
entitate exterioara ~i superioara familiei, ci 0 finalitate precara, legata
de individ ca entitate suprema. lata inca 0 dovada a invaziei para-
digmei individualiste in teorii eminamente sociale.
145
144
Ca mecanism functional, familiei i-au fost, a;;adar, rezervate
anumite functii. Distinctia intre acestea este adesea greu de realizat ;;i
se apropie, ca dificultate, de incercarea de a afla carar functii corespund
socieUitile umane ca ansambluri sau, de ce nu, chiar individul.
T. Parsons simplifica schema functiilor familiale, redudindu-le la
17. Functia de reproducere a familiei sau
doua: functia de socializare primara a copiilor ;;i functia de asigurare a reproducerea biologidi a sodetatH
securitatii emotionale a adultilor. Ambiguitatea acestei finalitati ;;terge
caracterul autarhiei ;;i autonomiei familiale, reducfmd familia la un tip
grupal cu identitate imprecisa, supusa, conform explicatiei de mai sus,
finalitatii individualiste: socializarea copiilor in prima perioada a vietii
presupune, ce-i drept, deprinderea categoriilor sociale fundamentale Functia de reproducere a fost considerata functia primara a
(limba materna, valori axiologice primare, modele fundamentale ;;i unitatii familiale, fiind asimilata necesitatii primare de dezvoltare a
generale de comportament etc.), dar, restnlnsa fiind la aceasta scurta societatii globale, necesitatea de perpetuare fizica, biologica. La nivel
perioada a dezvoltarii copiilor, ea nu da nici 0 ;;ansa consolidarii ;;i familial, ea este asimilata, in mod firesc, functiei sexuale, de;;i anumiti
definitivarii unui profit familial claro De partea cealalta, securitatea autori din sociologia americana fac distinctie intre functia repro-
emotionala a adultilor tine, In mare masura, de 0 anumita educatie a ductiva ;;i cea sexuala. Aceasta diferentiere se datoreaza tendintei
vointelor ;;i da intaietate relatiei conjugale biunivoce, implicand, actuale, mult mai pronuntate in tarile dezvoltate, de a ridica sexua-
a;;adar, indivizii cel putin la fel de mult ca ;;i grupul virtual pe care ei II litatea la rang de categorie socialii fundamentalii ;;i de a 0 investi cu
pot alcatui -;;i ne referim la familie. valente explicative. Ea devine, astfel, 0 institutie fundamentalii, iar
La noi, Traian Herseni a lasat ceva mai multa libertate desrn;;u- teoriil~ pe care Ie genereazii studierea vietii sexuale au ambitii tot mai
rarii functiilor fal1liliale, impartindu-Ie in a) cre;;terea copiilor;;i b) com- mari. In sociologia clasicii, insii, sexualitatea nu a parvenit inca la un
pletarea social-econol1lica a sotilor. De asemenea, Henri H. Stahl a asemenea statut, ea desemnand, inca, un comportament cu bazii
deosebit functiile externe ale fal1liliei (de reprezentare a membrilor ei instinctualii, pe care mai avem, totu;;i, ambitia de a-I domina prin
in societate, de intermediere a relatiilor acestora cu instantele pub lice ) vointii, moralii, viata intelectuala etc. Functia reproductivii, de na;;tere
de cele interne, printre care a enUl1lerat:a) funqiile biologice ;;i sanitare a copiilor in cadrul familial inseamna, de fapt, finalitatea de a continua
(care se refed nu numai la reproducerea biologica a membrilor, adica existenta unei spite de neam, de a-i asigura supravietuirea fizica. Sub
la na;;terea copiilor, ci ;;i la Ingrijirea ;;i asistarea muribunzilor; nu acest aspect, ea este simbolizatii prin casatorie.
numai la pastrarea sanatatii, dar ;;i la ingrij irea bolnavilor etc.);
b) functiile economice (in care include nu numai relatiile de productie Casatoria, intre spatiul easnic ~i eel public
domestica, dar ;;i complicatul sistem al relatiilor de mo;;tenire ;;i
succesiune); c) functia de solidaritate familiala (care distinge familia Ciisatoria este, ca institutie familialii, 0 inventie de data relativ
ca grup social de sine-statator, ai carui l1lembri se caracterizeaza prin recenta, dacii ne raportiim la vechimea formelor de familie. Vreme de
asemanare ;;i apartenenta neconditionata la ansamblul organic familial); secole, ea nu a existat decat ca ritual casnic, prin care biirbatul ;;i
d) functiile pedagogice, educativa ;;i morala (care se refera nu numai femeia Intemeiau 0 noua casa, un nou mediu de perpetuare a valorilor
la socializarea copiilor, dar ;;i a adultilor ;;i la prezervarea unei anumite ce tineau de 0 anumitii forma cultica, anume religia domesticii. Centrul
stari morale familiale). semnificatiilor sale era transferarea tutelei femeii de la familia de
origine spre cea conjugala. De aceea, ciisatoria, ~a institutie, se leagii
de pozitia femeii In spatiul familial ;;i public. In antropologie, prin
Claude Levi-Strauss, a fost lansatii teoria conform careia femeile au
146 147

~'-
constituit, In cea mai mare parte a istoriei umanitatii, moneda de urmare~te sa transmita fiilor nu neaparat zestrea sa genetica, ci mai
schimb care reglementa relatiile dintre barbati. Oferirea unei neveste curand un nume onorabil, faima, avere ~i indatorirea de a-I venera in
atragea pretentia la un serviciu cu valoare sociala. Circulatia femeilor timpul vietii ~i dupa moarte. Fiii eta "salvatorii caminului patern"
de sus In jos (descendent) pe scara sociala determina 0 circulatie (Eschil), cei care, conform legilor hinduse, asigurau nemurirea
ascendenta (de jos In sus) a serviciilor. Hipergamia, de~i avea 0 parintelui lor. Insa, a~a cum am mai spus, intrarea fiului in familie nu
incidenta mult mai scazuta dedit izogamia, atragea consecinte mult era un act fizic, ci unul social: na~terea nu insemna nimic tara decIa-
mai spectaculoase. Foarte rar se inHimpla ca un barb at sa i~i ia 0 sotie ratia de acceptare a tatalui, care consimtea sa il pastreze ca fiu ~i urma~.
de rang inferior (hipogamie), caci nici un tata nu i~i propunea sa-~i In lumea antica, existau trei faze ale casatoriei:
perpetueze patrimoniul prin fete, ci prin fii. De aceea, era mult mai u~or, • Enghyesis (gr.) sau traditio (lat.) - ceremonia de desprindere a
ca parinte, sa iti mariti fiicele decat sa gase~ti sotii potrivite fiilor. tinerei fete de vatra tatalui, pe care 0 onorase pan a in acel moment ~i
Casatoria avea, in principal, functia de alianta dintre doua neamuri langa care i~i aflase protectia.
straine sau de refacere a aliantei dintre neamuri inrudite (a~a cum se • Telos (gr.) sau deductio in domum (lat.) - conducerea fetei la
Intampla In cazurile endogamiei, cand nevasta era aleasa din primele cas a sotului. Ea era acoperita de valuri albe, la fel ca In timpul marilor
grade de rudenie ingaduite). Ea viza pastrarea coeziunii familiale ~i ceremonii religioase. In tot acest rastimp, se intonau imnuri religioase.
Intarirea descendentei, prin aJaturarea resurselor a doua ramuri de rudenie Ea va fi trecuta pragul noii locuintei printr-un simulacru al unui act de
cat mai puternice. Era 0 conventie incheiata intre ~efii celor doua violenta (rapirea era un obicei un vremurilor in care disproportia
neamuri, iar tinerii, de regula, trebuiau doar sa consimta la promo- demografica dintre barbati ~i femei facea dificila gasirea unei sotii).
varea lor la rangul de adulti ~i stabilirea locuintei: un camin ~i un • Pompe (gr.) sau confarreactio (lat.) - initierea tinerei in cultul
statut erau incheierea fireasca a "cre~terii" pe care parintii sau protec- noii vetre, prin atingerea focului sacru, a apei lustrale, aducerea unei
torii le-o asigurasera tinerilor. De la 0 societate la alta, stabilirea rezi- jertfe pe altarul casnic ~i impartirea unui aliment ritual (0 poama sau 0
dentei se face diferit: in model patrilocal (tinerii se stabilesc in casa prajitura) cu cel cu care se insotea.
sau in apropierea gospodariei parintilor sotului), matrilocal (rezidenta
tinerilor este aHituri de familia sotiei) sau neolocal (tinerii i~i stabilesc b) Casatoria ca sacrament
rezidenta independent de localizarea familiilor de provenienta). Casatoria cre:;;tina dubleaza caracterul casnic, exclusiv familial
a) Casatoria ca ritual familial al acestei ceremonii printr-un ritual celebrat in spatiul public, al
bisericii de parohie. In secolul al XI-lea, atunci cand in Europa (Franta
Pentru tineri, casatoria reprezinta initierea in societatea familiala. de nord) au loc primele casatorii liturgice, unirea mirilor se tacea in
In acest cadru, a carol' responsabilitate Ie revine in intregime, ei trec de doi timpi, logodna ~i casatoria propriu-zisa, separate de un interval de
la statutul de fiu/fiica, de descendent, la acela de parinte, de ascendent. timp a carui marime depindea de varsta logodnicilor sau de distanta
Ei raspund direct de pastrarea ~itransmiterea patrimoniului familial, in geografica ce separa cele doua rezidente:
primul rand cel biologic. Primul moment era acela al logodnei (desposatio). Prin acest
Cu toate acestea, sentimentul R.aternitatii biologice este a achizitie prim ceremonial cu caracter privat era Incheiat contractul maritallntre
destul de noua a moralei familiale. In vechiul drept cutumiar sau legal tatal fetei ~i sot, prin care, in schimbul unei zestre pe care mirele se
antic sau chiar medieval (insa in afara preceptelor bisericii cre~tine), obliga sa 0 constituie, autoritatea asupra tinerei femei trecea de la
fiii biologici ~i cei adoptati aveau statute filiale similare. Nu erau rare ~eful familiei de provenienta la eel cu care se insotea.
cazurile in care fiii naturali, legitimi sau ilegitimi, erau exc1u~i din Casatoria reprezenta repetarea publica, in prezenta unui preot (a
familie In favoarea unor descendenti adoptati, mai merituo~i. Aceasta carei binecuvantare 0 substituie pe cea a tatalui), a unei ceremonii
situatie se leaga de ambiguitatea rolului de procreator al tatalui. El identice, in linii mari, celei desfa:;;urate in spatiul familial. Pana in
]48 149
secolul al XIII-lea, prelatii erau doar spectatori-martori la acest ritual intalniriIe mai mult sau mai putin intamplatoare dintre fete ;;i baieti.
de nunta, In care nu interveneau dedit la final, cu 0 predica prin care Interdictiilede a stabili relatii inainte de casatorie erau eludate prin
dadeau indrumarile morale cre~tine cuvenite tinerei perechi. Logod- schimburile de priviri, primul act al jocului seductiei ~i cuceririi.
mca (sponsa) era incredintata sotului de catre tata sau 0 ruda masculina Aceste relati i premaritale sunt, adesea, lipsite de consecinte. Ade-
apropiata. Mainile drepte ale mirilor erau impreunate, iar barbatul varata initiere familiala este data de casatorie. Eleaveau insa rolul de a
trecea inelul - simbol al casatoriei, care avea sa apere familia de atrage pretendentii, dintre care familia il selecta pe cel mai merituos.
ispitele diavole~ti - in trei degete ale sotiei sale.96 Astfel, de~i teologia
proslavea egalitatea ~i daruirea reciproca a sotilor, ritualul nuntii c) Casatoria, un contract civil
marchAeazapredominanta barbatului.
CasiHoria in lumea moderna are un caracter eminamente civil,
In cre~tinism, odata cu reprimarea, dar, paradoxal, afirmarea
secularizat. Odata cu ambitia i1uminismului de a elibera omul din
negativa a sexualitatii, paternitatea biologica este valorizata puternic.
Casatoria este asimilata consumarii sale, adica indepliniriirolurilor lanturile sclaviei religioase, familiale, sociale etc., 0 noua inventie este
legitime de parteneri sexuali ale sotilor. Totu~i, cu toate stradaniile lansata: dragostea a carei putere supune omul celor mai ciudate
institutiilor religioase sau civile de a controla viata familiala a indivi- tentatii, care 11 rupe de locurile care ii pretindeau devotament ~i il
zilor, nunta nu putea fi transferata in intregime in spatiul public. arunca in valtoarea patimilor necontrolate. Din robia colectiva a iubirii
Benedictio thalami sau binecuvantarea iatacului tinerei perechi, mai de Dumnezeu, omul evadeaza pentru a e~ua intr-o noua sclavie, de
exact a patului in care avea loc adevarata casatorie, se desta~ura intr-un data aceasta individuala, a iubirii omene~ti. Diferenta este d'i, daca cea
cadru exclusiv familial: a~ezati in patul conjugal, tinerii soti primeau dintai supune sufletul pe viata, cea de a doua poate lua sfar~it in orice
recomandarile, salutul ~i urarile membrilor familiei care se perindau moment. Inima curata a cre~tinului devine inima navalnica a omului
pentru a onora conceperea unui nou membru al neamului. Familia emancipat, care nu se poate supune, se spune, pretentiilor abstracte ale
conjugala era dominaHi de importanta covar~itoare a rolului ;;i, mai vointei individuale sau sociale. De fapt, dragostea devine instrumentul
mult dedt atat, a datoriei sale continuatoare, care 0 supunea marii subtil care opereaza incizia ce separa individul de orice instante care ii
familii a neamului, ;;i care integra cic1ul familiei particulariste, nuc1eare, pot controla destinul din punct de vedere emotional.
Iimitat In mod necesar la durata vietii unei generatii, in permanenta Nimic mai imperativ decat aceasta conditie a dec1ararii iubirii
supravietu irii stirpei. pentru cei care doresc sa incerce 0 relatie conjugala. Declaratia de dra-
Formal, Biserica stabile;;te imperios criteriul consimtamantului goste joaca, in scenariul dragostei moderne, rolul pe care altadata in
mirilor la incheierea casatoriei. Consecinta particularizarii deciziei avea binecuvantarea preotului. Ea garanteaza bune1e auspicii ale unei
maritale este, insa, confuzia alegerii. Afectivitatea, impulsurile erotice casnicii, mai mult decat compatibilitatea economica, sociala sau
care constituie, de cele mai multe ori, mobilul principal al unei alegeri culturala a partenerilor. Niciodata ea nu a capatat, insa, gravitatea unui
maritale individuale sunt baze instabile pentru intemeierea unei familii angajament real. Nerabdarea cu care este pretinsa ~i grab a cu care este
ce, conform canoanelor Bisericii cre;;tine, nu va mai putea fi desfa~ consumata astazi dragostea este responsabili'i de viata scurta unei ase-
cuta. ~i importanta tot mai mare a institutiilor premaritale tradeaza menea relatii, care sucomba odati'i cu oboseala pasiunii. Instabilitatea
precaritatea criteriilor care stau la baza deciziei de casatorie. Desigur nelini;;te~te dernografii alarmati de cre~terea divortialitatii ~i de scaderea
ca aceste instante au existat, in forme mai timide, dintotdeauna. simetrica a nuptialitatii. Dad acum cateva zeci de ani, aceasta
Existau chiar spatii consacrate intalnirilor dintre tineri. Fereastra sau instabilitate avea ca sursa neastamparul inimii, astazi ea este acceptata
baleonul era un asemenea loc privilegiat pentru dezlantuirile pasionale. ca 0 consecinta a naturii sexuale a omului. Fata de primatul instinc-
De asemenea, piata, fan tan a, moara sau chiar biserica favorizau tualitatii umane, declararea dragostei capata caracterul formal al unui
angajament lipsit de referential real. lsteria cu care sunt pretinse
96 Gestu1reciproc va aparea abia dupa secolul al XVI-lea. "dovezile" de dragoste tradeaza tocmai teama de asemenea lipsa de
150 151
autenticitate. rar atunci cfmd detinem asemenea probe, trebuie sa ne zecelea; cea care nu na~te decat fete, in al unsprezecelea; cea care
intrebam: ce fel de dragoste ni se ofera? vorbe~te cu rautate, imediat".
Divortul este consecinta logica a ideilor liberale exprimate in
Ca i/ustrare pitoreasea §i totodata deprimanta a seeula- Constitutia franceza din 1791. Art. 7 secularizase casatoria ("Iegea nu
rizarii disatoriei, 0 institutie eonsiderata altadata sacra, eitam, mai considera casatoria decat ca un contract civil."), iar consecinta sa
din nou, presa vremii noastre. Ziarele din 1 martie 2003 cea mai directa a fost transformarea casniciei intr-un mod contractual
reprodueeau 0 ~'tire halucinanta: "Britanieii J P., de 42 de ani, de convietuire a sotilor. Ca orice contract, acesta putea fi rupt, iar
§i P. F., de 54 de ani, au hotardt sa-~'i uneasea destinele zntr-un legea din 1792 prevedea ~apte motive pentru cererea divortului:
supermagazin din zona York, nordul tard. roo] Mireasa §i-a dementa, condamnarea unuia din soti, crimele, maltratarile sau injuriile
flieut intrarea pe seara rulanta a magazinului oo.insotita de intre parteneri, desfranarea de notorietate publica, parasirea parte-
familie §i prieteni, ea a strabatut raionul eu haine barbate§ti ~'i nerului pentru mai mult de doi ani, absenta de la domiciliu mai mult
apoi pe eel de lenjerie intima pentru a ajunge in eele din urma de cinci ani, emigrarea. Ele au fost apoi reduse la trei, condamnarea,
la eel de inealfaminte, unde a avut loe eeremonia. " maltratarea ~i adulterul. Opunandu-se initial, Biserica nu a acceptat
divortul decat daca nici unul din soti nu se recasatorea. Ulterior, insa
Actual, functie de reproducere biologidi a familiei este descrisa ea i~i va nuanta pozitia ~i, dupa 1816, va accepta recasatoriile, cu
pe baza unor parametri de 0 simplitate aritmetica. Ea este influentata conditia ca cele anterioare sa fi fost doar civile.
de 0 serie de factori cum ar fi:
- varsta sotiei; Iubirea conjugala ~i sexualitatea
sanatatea partenerilor;
Primele forme ale dragostei erau cele care veneau din identitatea
- durata casatoriei;
~i nu din diferentierea sexuala. In virtutea asemanarii lor anatomice,
distributia rolurilor in familie; femeile constituiau un grup deosebit de al barbatilor. Aceasta identitate
- utilizarea mijloacelor contraceptive; era inteleasa ca descendenta com una dintr-un prototip originar. Astfel,
nivelul de instructie al sotilor ~i in mod special al sotiei;
toate femeile societatilor primitive descindeau din aceea~i sAtramoa~a
- statutul profesional al femeii; mitica, iar barbatii erau toti reproducerile aceluia~i stramo~. Intre cele
dorinta de a avea copii. doua tabere, relatiile erau conjuncturale, mai mult sau mai putin
De asemenea, se specifica factorii care influenteaza exercitarea intamplatoare ~i vizau strict continuitatea familiilor. Vointa ~i emotio-
functiei reproductive a familiei: factori economici, demografici, legis- nalitatea individului viza nu relatiile eu partenerul conjugal, ci cu
lativi, politicile sociale etc. Indicii demografici care traduc in limbaj propriul grup de apartenenta, in interiorul carui solidaritatea era
cantitativ eficacitatea cu care familia i~i indepline~te aceasta functie puternica ~i totala. Fraternitatea mitica a fost prima forma de dragoste,
sunt, de asemenea, enumerati: nuptialitatea (m. de casatorii/lOOO de care se stabilea intre cei de acela~i sex.
locuitori), varsta medie la prima casatorie, indicele precocitatii casa- Ea se va perpetua, apoi, in formele religioase ale iubirii frateme.
toriei (se masoara la varstele de 20-24 de ani pentru femei ~i de 25-29 Cre~tinismul atinge culmea intensitatii acestui sentiment. Numai ca
de ani pentru barbati) ~i indicele celibatului definitiv (care se masoara fratia cre~tina depa~e~te pragul identitatii sexuale: ea nu va leg a numai
la varstele de 45-49 de ani). barbatii intre ei sau femeile intre ele, ci ~i barbatul de femeie. Prill
Divortul era justificat, in aceasta acceptiune a casatoriei, mai consacrarea relatiei dintre frate ~i sora se arunca prima punIc lllln'
ales in ipoteza sterilitatii femeii sau a periclitarii descendentei legitime sexe. Odata cu ea apare insa ~i confuzia in ceea ce privqlc kglillllU
prin adulter. Legile lui Manu prevedeau ca ,,0 sotie stearpa trebuie conjugala, care se cere explicata prin dogma iubirii fj'lIll;'I'IIQ lllllf
inlocuita in al optulea an, cea ai carei copii sunt toti morti, in aI femeie ~i barbat. Pentru prima data in istoria lilllliliQI. DI•• rl"lI
152 ,..
recomanda, in primele secole ale Evului Mediu, 0 viata com una bazata
pe consimtamantul ambilor soti ~i pe dragostea reciproca. Femeile ~i
barbatii trebuie sa se conformeze modelului angelic, al vietii tara
sexualitate. Chiar in cadrul relatiei conjugale, sexualitatea este bine sa 18. Femeia in familie si
I societate
se limiteze numai la actiunea zamislirii, in afara careia sotul ~i sotia
pot trai ca fratele ~i sora. Sf. Augustin este cel care deschide calea
atacurilor pe care biserica Ie va da asupra familiei medievale, prin
doctrina sa care sustine ca sexualitatea inseamna Inabu~irea spiritului
con~tient, a vointei, fiind semnul cel mai evident al caderii originale. Pentru femeie, casatoria insemna abandonarea casei tatalui
Este momentul in care Incepe sa se manifeste obsesia occidentaJa a
pentru a se integra cultului domestic ~i casei sotului; riunta era, de
sexualitatii. In ceea ce prive~te sentimentele conjugale, niciodata nu se fapt, initierea fetei In religia noii familii ~i avea 0 forma exclusiv
aplica unei casatorii oficiale termenul de amor, dragoste pasionala, ritualica. Ceremonia se desfa~ura, pana nu demult, in casa sotului, in
rezervata zonelor Intunecate ale patimii ilicite. Dragostea dintre soti prezenta ambelor familii.
era numita charitas conjugalis sau dilectio, expresii greu de tradus Rolul sau principal este cel de mama: Ducere uxorum liberum
pentru noi, desemnand un fel de har conjugal, fidelitate, devotament, 0 querendorum causa ("a lua sotie pentru a dobandi urma~i legitimi")
Il11binarede tandrete, prietenie ~i respect. era legea care postula importanta esentiala a femeii in familie. De
Cea mai il11portanta trasatura a afectiunii conjugale, fidelitatea, aceea, fecunditatea sa, garantata de virginitatea la casatorie ~i de fide-
devine, In epoca l11edievala, unul dintre cele mai grele canoane ale litate dupa casatorie, era conditia sine qua non pentru a accede la
vietii fal11iliale. Il11pulsurilor patima~e ale iubirii cavalere~ti ~i ratiu- statutul de sotie: pentru a fi sotie trebuia sa ai garantia materniHitii.
nilor politice de rupere ale vechilor aliante de familie ~i de cautare a Sterilitatea femeii atragea repudierea ei, In vreme ce sterilitatea barba-
ahora noi, mai profitabile, Ii se opune obstacolul fidelitatii sotilor pan a tului determina substituirea lui temporara cu un aIt barb at al neamului
la moarte. In fata acestei interdictii, nobilii apeleaza la a~a-numitul ce va prelua rolul de tata biologic, prea putin important, mult mai
"divort carolingian": 0 sotie devenita indezirabiIa nu poate fi repudiata, nesemnificativ dedit acela al mamei biologice.
dar poate fi trimisa sa inspecteze bucataria un de un sclav, devotat Initiativa femeii a fost multa vreme exclusa din demersurile
stapanului, 0 a~teapta cu pumnalul pregatit. Femeile nu au avut un 1'01 incheierii casatoriei. Singurul mod in care vointa sa se putea exprima
activ In evolutia sentimentala a relatiilor dintre sexe. Dragostea era, cu privire la insotire era negatia totala: refuzul unei casnicii lume~ti ~i
pentru 0 femeie necasatorita, un pacat, iar pentru 0 sotie, 0 Indatorire alegerea calugariei erau singurele motive pe care 0 fata Ie putea invoca
care se traducea, cel mai adesea, prin fidelitate. Barbatilor celibatari pentru a respinge un pretendent ales de parinti.
care, din Inaltimea autoritatii lor ecleziastice, impuneau asceza sexual a
chiar ~i In cadrul familiei, Ii se opuneau barbatii cavaleri, Intre ale Grecii i~i izolau sotiile in gineceu, nu Ie acordau dreptul de a
carol' idealuri I~i tacea tot mai insistent loc dragostea Inaripata a vorbi in adunari sau de a purta arme. Cu toate acestei, cele doua mari
vreunei frumoase dOl11nite. Dragostea cavalereasca era un soi de epopei ~i 0 mare parte din tragediile grecilor au In centru personaje
amalgam Intre divinizarea idealizata a femeii, impusa prin cuItul feminine: Elena ~i Andromaca, Penelopa ~i Calipso, Hecuba, Electra,
cre~tin al fecioarei Maria, ~i vechile deprinderi ale patimii carnale. lfigenia, Antigona, Medeea, troienele ~i bacantele lui Euripide,
Lysistrata lui Aristofan. Rolul femeii in Grecia veche era acela de
pastratoare, de pazitoare a caminului familial; sotia era simbolul
stabilitatii. Numai din pricina tradarii acestei meniri de catre Elena, la
indemnul necugetat al lui Paris, este dezlantuit infernul razboiului
troian. Si numai din pricina virtuoasei ~i statornicei Penelopa, Odiseu
154 155
gase~te drumu] spre casa, in ciuda obstaco]e]or Odiseei. Este graitor, vaduve]or sau orfane]or ce]orla]ti barbati din neamu] sau. Nu se punea
pentru acest din urma caz, ca iatacu] Pene]opei, camera de refugiu a ]a indoia]a conduita sau statutul care se cuveneau femeilor, ci chiar
doritu]ui sau sot (~i sa ne amintim de cate ori ii aflam pe eroii troieni natura lor. intreagafire femeiasca era contaminata de pacat, de aceea
cautand a]inarea trudei razboinice in paturile neveste]or) era c]iidit pe nici 0 s]abiciune nu ]e putea fi ingaduita, caci fiecare abatere de ]a
radacina unui "mas]in cu frunze ]ate/Vanjos ~i verde, gros ]a trunchi mora]a putea fi asemenea unei porti imense spre infern, intai abia
ca stalpul" (Odiseea, XXIII, 234-235), a carei tu]pina, netezita "cu ~art intredeschise, dar care oricand se putea pravali sub nava]a rau]ui.
~i drept pe ciripie" chiar de catre erou, (idem, 243) a devenit picior de Femeile erau a~adar chiar primejdia prabu~irii ]umii credincioase, a~a
pat. Crivatul nu putea fi, astfe], mi~cat, dupa cum nici Pene]opa nu a cum, in mitu] cre~tin a] prabu~irii, a] separarii ]umii divine de cea
putut fi ademenita de tinerii petitori sa-~i abandoneze caminul. profane, Eva este unealta ~arpe]ui, ma]eficu] intruchipat. Morali~tii
]n filiatie indirecta cu mito]ogia greaca, doctrina cre~tina rezerva, bisericii cre~tine se pare ca au omis ]ipsa vointei distructive care se
]a randu] ei, femeii 0 conditie inferioara fata de cea a] barbatu]ui. regase~te ]a Eva, ca ~i in cazu] Pandorei. Pentru ace~tia, femeia era
Totu~i, in mitul cre~tin aceasta conditie este sensibi] imbunatatita, ciici unu] dintre acolitii ]ui Satan, ]a fe] ca ereticii, musu]manii ~i evreii, 0
cei doi imparta~esc acee~~i substanta telurica, femeia fiind p]asmuita momea]a pentru pierzania sexu]ui tare. In secolul a] xv -lea, autorul
din coasta intaiului om. ]n mitologia popu]ara romaneasca scenariul unui tratat intitulat Malleus maleficarum infiiti~a astfe] etimo]ogia
bib]ic este urmat aproape total. Faptu] ca provine dintr-o creatie denumirii celui de-al doilea sex: femina provine de la fe ~i minus,
considerata desavar~ita ii poate da atributu] perfectiunii, dar nu ii tradudlndu-se, adica, prin cea fara de credinta. Demonismul parea ca
anuleaza statutul de creatie secundara, cu rang inferior, asemanator tine de insa~i natura feminina, caci aceasta este "un diavo] domestic",
ce]ui pe care il au copii in fata genitori]or lor. ,,~i a zis Adam: «lata, "amazoana a diavolu]ui", care se inarmeaza din cap pana in picioare
aceasta-i os din oase]e mele ~i carne din carnea mea; ea se va numi cu frumusetea trupeasca pentru a porni razboiu] impotriva castitatii.
femeie, pentru ca este ]uata din biirbatu] sau»". (Facerea, 2, 23). In Petrarca 0 descrie ca pe "un adevarat diavo], 0 du~manca a lini~tii, un
cre~tinism, a~adar, barbatii ar trebui sa recunoasca in femeie propria izvor de sacaie]i, un pri]ej de galcevi de care biirbatu] trebuie sa se Tina
lor natura, propria substanta, chiar daca aceasta se afla, cumva, impu- departe dacii vrea sa traiasca in tihna ... " ~i dadi, trebuie sa adaugam
tinata. in pofida acestei consubstantialitati consacrate ferm de Vechiul impreuna cu predicatorii epocii medieva]e, vrea sa se pazeasca de
Testament, catoJicii ~i protestantii au considerat multa vreme femeia ciider~a in pacat; macar sa fi irwatat ceva din gre~ea]a ]ui Adam98.
drept 0 natura straina, ostila lumii biirbiite~ti, inaltata prin mora]a In Evu] Mediu occidental, a~adar, femeile erau excluse de ]a
cre~tina muIt deasupra statutu]ui de fiinta carna]a. De altminteri, inca orice fe] de manifestare publica. Singuru] domeniu a] vietii socia]e in
de la inceputurile cre~tinismului, din secolu] a] IV-lea, noua mora]a care ]e mai era pennisa intruziunea era ce] a] romanelor galante, al
intervine cu severitate pentru a izola femeia J:ntr-un spatiu al circum- iubirii cava]ere~ti, care ]e idea]iza frumusetea angelica. in rest, chiar ~i
spectiei, ba chiar a] panicii. Problema femeii pacatoase nu este cea mai in ceea ce prive~te menirea lor casnica, erau suspectate de tradare ~i
noua din ce]e pe care morala recenta Ie ridica. Dupa cum yom vedea, erau considerate asemenea unor mpturi periculoase, care trebuie tin ute
aceasta este preluata ~i rezolvata in mod asemanator in cadrul ocupate cu truda gospodareasca pentru a nu da ocazia naturii lor
societatilor traditiona]e, prin apJicarea ':!,neimorale comunitare ce nu distructive sa se manifeste.
tine neaparat de canoane]e biserice~ti. ]n Evu] Mediu, in occidentu] in societati]e tarane~ti din sudul ~i estu] Europei, ]ucrurile erau
european se considera ca femei]e, "mai slabe ~i mai inclinate spre intrucatva diferite. De pi]da, in societati cum erau cea greaca sau
pacat, trebuiau tin ute in frau,,97 de conducatoru] casei (caput mansi), a]baneza, in care vendetta ~i micile razboaie locale decimau popu]atia
care avea drept de viata ~i de moarte asupra sotiei, surori]or, fiice]or ~i mascu]ina ~i in care nevoia de ]uptatori dicta intaietatea biirbati]or in

97 Georges Duby, Philippe Aries, Istoria vie?ii private, vol. I-VI, 98 Jean De1umeau, Friea In Occident (seeolele XIV-XVIII). acetate
Editura Meridiane, Bucure~ti, 1994. asediatii, cap. X, Editura Meridiane, Bucure;;ti, 1986.
156 157
cadrul comunWitii, statutul femeilor era foarte scazut. Aparitia pe Insocietatile tarane~ti, aceste cutremure Innoitoare nu au avut
lume a unei fete ~i nu a unui baiat era considerata aproape 0 catastrota, ecou. Spatiul rural a fost dintotdeauna, ~i pentru feme ie, un spatiu In
iar nevasta care na~tea doar fete era inlocuita. La aceste popoare, ca ~i care munca stabile~te 0 continuitate sau chiar 0 confuzie Intre public ~i
la sarbi, in lipsa barbatilor, antrenati in conflict~, muncile agricole privat. In epoci in care femeile marilor cetati urbane nu aveau dreptul
cadeau tot in sarcina femeilor, ca ~i cre~terea vitelor mari. In conditiile de a pa~i nelnsotite In afara iatacului lor, In sate Ie europeneaveau loc
unei asemenea stari de aservire fata de conducatorul-patriarh al chiar anumite fenomene de "matriarhalizare", a~a cum se Intalneau ~i
grupului domestic largit (mai putin la greci, care cuno~teau gospodaria in satele occitane din sud-estul Frantei, descrise de Emmanuel Le R~y
unifamiliala, ca ~i romanii), adesea se intampla ca femeile sa fie Ladurie99, sau In societatea taraneasca a principatelor romane. In
vandute sau imprumutate de la un barb at la altul, tara ca vointa lor sa aceste cazuri, casa sau gospodaria era cea care atribuia puterea, iar
incerce sau sa poata a se manifesta. Paul Stahl mentioneaza in hazardul genealogic putea face ca 0 mo~tenire de acest tip sa revina
volumul Triburi iji sate $i sud-estul Europei obiceiul ca sotii sa nu i~i unei femei. Prin urmare; nu emanciparea conferea un statut social
numeasca nevestele pe nume; ei Ii se adresau impersonal, iar cand important femeilor, ci administrarea unei proprietati imobile, domi-
vorbeau despre ele Ie numeau "ea" sau, cu 0 formula care a ramas In narea, prin propriile puteri, a unui loco De altminteri, dupa cum am
memoria speciali~tilor domeniului, "sotia mea, sa-mi fie iertat". Era 0 vazut deja, In societatile sedentarizate de multa vreme, precum cea
grosolanie sa ceri infonnatii despre aceste "pardon, sotii" care, uneori, romaneasca, femeilor, chiar celor casatorite pe modelul virilocal, adica
nici nu apartineau de familia barbatului lor, ci de cea a tatalui. Copiii, stabilite In gospodaria sotului, Ie este recunoscuta functia de "directori"
insa, erau revendicati exclusiv de catre tata.
sau administratori ai veniturilor bane~ti ~i celorlalte resurse ale familiei.
in secolele XIV-XV, comportamentul casnic al femeilor din
Le Roy Ladurie pune In relatie matriarhatul ~i pastrarea traditiei
societatea occidentala trebuia sa fie modelat conform manualelor unor
sau, spune el, "a unei gandiri salbatice". Noi am fi tentati sa ripostam
autori grijulii cu statutul femeii In cadrul public: acesta nu trebuia sa
ca, In ceea ce prive~te pastrarea traditiilor, In special a celor legate de
depa~easca discretia pe care 0 adevarat~le doamne trebuiau sa 0 dreptul cutumiar ~i de institutiile sociale traditionale, patriarhatul este
demonstreze In mediul privat allocuintei. Indreptarul vietii casnice la
mai Indreptatit sa-~i revendice Intaietatea. Nu aceasta este, credem,
Paris, Pedepsirea doamnelor, Evangheliile furcii de tors sunt numai
cea mai importanta problema la care ar trebui sa i se caute astazi un
cateva din aceste carti de Invatatura prin care purtarea femeilor In
raspuns. Spinul din coasta societatilor, cel care face sa se clatine
societate trebuia atent controlaHi. Cu to'ate acestea, exista marturii ca,
izolate In camere speciale In interiorul gospodariei, femeile constituiau institutia familiala, deposedand-o de functiile sale pana la a 0 ameninta
un adevarat "stat in stat", un domeniu In care autoritatea lor se cu evanescenta, cel care clatina societatile prin impunerea unor criterii
manifesta cu legitimitatea pe care le-o ofere au ocupatiile specifice: de recunoa~tere sociala cu totul neobi~nuite, cel care a transformat
tesutul ~i brodatul, rugaciunile, na~terea ~i cre~terea copiilor, ingrijirea relatia Intre sexe Intr-o negociere perpetua este curentul feminist de
bolnavilor ~i a muribunzilor. Aceasta "incarcerare" a femeilor poate sa care am amintit. Stabilitatea unui grup este data de stabilitatea unitatilor
fi fost tocmai una din cauzele care au dus la considerarea lor drept sale. Femeia, a direi conditie a suferit modifidiri spectaculoase, ca ~i
fiinte ciudate, nesociabile, predispuse la tractare ~i la distrugerea cea a barbatului, este responsabila, In masura egala cu acesta, de
comunitatii. Continuata, in mod firesc, cu exaltarea sexualitatii lor, instabilitatea lumii noastre. Personalitatea feminina, ie~ita din matca,
aceasta suspiciune In ceea ce prive~te capacitatea de manifestare in poate antrena cutremure teribile,iar cel mai important este amenin-
spatiul public sau cu refer ire la spatiul public a dus la aparitia unor tarea supravietuirii noastre biologice. Din momentul In care populatia
fenomene nefaste din punct de vedere social, cum ar fi mi~carile feminina devine con~tienta de aceste pericole, nu este oare vremea sa
feministe care urmaresc emanciparea femeii nu numai de conditia sa se emancipeze de emancipare?
de obiect sexual, ci ~i de soti, de copii, de parinti, de gospodarie, in
general de tot ce Insemna, pana acum mai putin de un secol, stabilitatea 99 Montaillou, sat occitan, de la 1294 la 1324, Editura Meridianc,
conditiei femeii.
Bucure~ti, 1992.
158 159
Femeia in societatea traditionala romaneasca
prive~te, insa, remarca asupra dominatiei femeii in gospodarie, este
La romani, grupul domestic este compus din doua persoane, posibil sa se fi referit la faptul ca, in fami]ii]e noastre tarane~ti, cea
sotul ~i sotia, care intemeiaza, in momentul casatoriei, noua gospo- care gestioneaza resursele, mai ales financiare, ~i hotara~te destinatia
darie. Pentru na~terea noii familii este nevoie de pam ant, cu care, de lor este in primul rand femeia.
regula, sunt inzestrati feciorii ~i de 0 locuinta, care va fi cladita de In ceea ce prive~te statutul ei in cadrul familiei de provenienta,
tinerii insuratei, impreuna cu neamurile ~i tovara~ii din sat, pe locul acesta era, in anumite privinte, superior chiar celui al doamnelor din
dinainte rezervat lor, tot de ditre socrii mari. Odata construita, casa va apusul Europei. Mo~tenirea averii parinte~ti ~i a numelui revenea, de
dimane in grija feme ii, care 0 va zugravi, 0 va impodobi ~i pastra obicei, feciorilor. Totu~i, in familiile in care nu existau decat fete,
curata. Casa, batatura cu pasarile ~i gradina vor fi domeniul pe care numele ~i averea nu se pierdeau, ca in cazul altor societati, ci erau
femeia nu il va parasi decat pentru cateva activWiti importante: preluate de una dintre fiice, a] carei sot se integra in neamul ~i
cultivarea inului ~i canepii pe campul arat de barbat, strange rea patrimoniul acesteia. Era cazul "ingineririi pe curte" des pre care
gatejelor, a ramurilor u~oare din padure ~i, eventual, pra~it sau cosit. vorbe~te pe ]arg Henri H. Stahl, in care casatoria era uxoriloca]a;
Si ]a romani, ierarhia familiala 0 supune pe femeie barbatului barbatul se marita, adica adopta nume]e de neam al nevestei ~i se
sau, capu] gospodariei. El are chiar dreptul de a-~i amenda nevasta cu considera mo~tenitoru] socrului sau. Chiar ~i in afara acestor cazuri,
bataia, atunci cand considera ca a gre~it, iar acest drept este atestat de descendentii fiicelor aveau acela~i drept de mo~tenire ]a averea
vechile coduri de drept cutumiar ~i acceptat chiar de catre femei. bunicilor ca ~i descendentii feciori]or. Acest lucru este exclus in
Totu~i, pedepse]e sale nu trebuie sa atinga pragu] dincolo de care pot ]egis]atii precum cea a francilor, in care celebra lege salidi excludea
fi calificate drept cruzime. Pemeia i~i respecta barbatul, adresandu-i-se femeile ~i descendentii lor de ]a orice drept de mo~tenire.
adesea cu "badita" ~i "dumneata". La masa, i] serve~te, ea ramanand
sa manance dupa aceea. Cu exceptia celor cateva zile de ]auzie care Femeia in conceptia psihologica a lui Otto Weininger.
urmeaza unei na~teri, nevasta se afla intr-o activitate continua. Paul Legile atractiei sexuale
Stahl remarca: "Mi s-a intamplat adeseori sa constat ca criterii]e de
apreciere a frumusetii unei femei sunt legate de calitatile ei de lucra- Figura unica in istoria psihologiei, Otto Weininger este autorul
toare: e frumoasa pentru ca este puternica este 0 afirmatie curenta. uneia dintre cele mai controversate tratate de psihologie a sexelor, Sex
Femeia trebuie sa munceasca; ea incepe s-o faca inca din copilarie ~i 0 $i caracter. Pornind de ]a formularea legii proportiilor variate de
va face toata viata, trezindu-se inaintea sotului, culcandu-se ultima. Ea caractere masculine ~i feminine, conform careia in realitate nu pot fi
serve~te ]a masa pe toata ]umea ~i ramane in picioare in timp ce intalnite tipuri "pure", deplin masculine sau deplin feminine, Weininger
cei]alti mananca sau se odihnesc." (op. cit., p. 142) Cu toate acestea, descopera legea complementaritatii ~i a atractiei sexua]e. Dat fiind ca
comparativ cu mare parte din restul societati]or balcanice, situatia fiecare celu]a a organismului are un caracter bine precizat, procentele
tarancii romance era mult mai buna. Un calator italian care a vizitat de masculinitate, respectiv feminitate se distribuie in ponderi diferite
Mo]dova in 1612-1613, remarca dominatia femeii in gospodariile ]a indivizi. Legea atractiei san a afinitatii sexuale spune urmatmirele
satelor romane~ti. De asemenea, est~ uim it de libertatea acestora de a "Catre unirea sexual a tind totdeauna un barb at deplin ~i 0 femeie
discuta in public ~i in particular cu barbatii, tara sfia]a sau ceremonie, dep]ina, tipuri ideale care se gasesc distribuite in proportii diferite la
acest lucru nefiindu-Ie interzis. Aceasta nu se traduce, insa, neaparat, doi indivizi diferiti"lOO.Conform aeestei teorii, un individ posed a atata
prin ]ibertinajul moravurilor. Caci tot in secolul al XVII-lea, Miron caracter masculin cat caraeter feminin ii lipse~te, astfe] ea, impreuna,
Costin citeaza un episcop de asemenea din Italia care se arata incantat ce]e doua proportii formeaza un intreg. Pereehea sa ideaJa este eel care
de sfiala ~i buna cuviinta a mo]dovencelor, ce se feresc din ca]ea
strainilor ~i nu merg pe drum decat in urma barbatilor lor. In ceea ce 100 Otto Weiniger, Sex ~'i caracter, Editura Anastasia, Bucure~ti, 2002,
160 p.74.
161
completeaza pana la intreg atat proportia de feminitate cat ~i pe cea de fiinte. De aceea, femeile, spre deosebire de barbati, care se pot distanta,
masculinitate. Astfel, dacii un individ II este constituit din 3/4 caracter i~i pot controla sexualitatea, sunt total absorbite de sfera disatoriei ~i a
masculin (M), ~i, deci, din1/4 caracter feminin (F), complementul sau procrearii, de relatia cu barbatul ~i cu copiii. Ele se incadreaza legilor
ideal, 12, va fi constituit din 1/4 caracter masculin (M) ~i 3/4 caracter ~i logicii cicIice, anistorice, a ritmurilor naturale ~i cosmice.
feminin (F), astfel incat II + 12 = 1M + IF. Instinctul sexual - sau Minciuna tine de natura feminina. Ea este posibila la feme ie,
ceea ce noi numim astfel - este numai un efect chimiotactil al acestei precizeaza Weiniger, datorita slabei sale memorii ~i identitatii discon-
atractii. Conform legilor, biologice ~i chimice, chiar ~i adulterul sau tinui. De asemenea, pentru ca nu are acces la logicii, in sensul ca nu
orice alta manifestare a instinctului sexual este perfect naturala ~i, accepta axiomele logice drept principii ~i indreptare ale gandirii sale,
a~adar, j ustificabila. a~a cum nu accepta nici lecturile filosofice, femeia nu are perceptia
La randul sau, homosexualitatea este un dat natural ~i nu social. imoralitatii comportamentelor sale; ea se afla intr-o stare de amoralitate,
In masura in care, in fiecare individ, proportia de masculin ~i feminin derivata din neintelegerea absoluta a valorii de adevar. Amoralitatea
variaza, el tinde spre completarea acestei distributii; daca cele doua reprezinta incapacitatea de a fi bun sau rau, de a discerne intre cele
caractere se afla la egalitate ~i numai 0 trasatura nesemnificativa doua pozitii. De aceasta trasatura tine, de fapt, compasiunea sau
decide sexul unui ins, este posibil ca el sa-~i intalneascii perechea "bunatatea" feminina, manifestata in afara logicii, ca in cazul infirmie-
complementara intr-un individ cu proportii de asemenea apropiate de relor care ingrijesc bolnavii chiar ~i atunci cand, de fapt, nu ii pot ajuta
masculinitate ~i feminitate ~i de acela~i sex. in mod real. Compasiunea feminina se exprima prin apropierea fizica
Din acela~i punct de vedere, femeile se definesc prin ponderea de fiinta compatimita, fiind 0 "tandrete animala cu conotatii sexuale".
mai mare a proportiei lor de feminitate. Emanciparea femeilor inseamna, Un argument in favoarea acestor conotatii ar fi lipsa de compasiune la
conform acestei ecuatii, emanciparea partii masculine din femeie, femeile batrane, a caror conditie este una aproape asexuata.
aceea care este oricum destinata afirmarii sociale. Exemplele care Femeia nu este niciodata solitara; ea traie~te in "contopire" cu
slujesc aceasta afirmatie sunt ale femeilor celebre cu masculinitate ceilalti, este nemarginita, in sensul ca nu este separabila de natura
puternica: Sappho, Caterina a II-a a Rusiei, Jeanne d'Arc, George (este definitorie dragostea pentru natura a femeilor) sau de ceilalti
Sand, George Eliott erau toate femei fie bisexuale, fie cu barbati foarte oameni ("pentru ca femeia nici nu percepe a doua persoana ca pe 0
efeminati. fiinta aparte, de aceea nu sufera niciodata din cauza aproapelui ei ~i
numai de aceea se poate simti in permanenta superioara tuturor oame-
Natura feminina nilor"IOJ). Sociabilitatea specific feminina poate fi efectul acestei inse-
parari, a nesesizarii limitelor proprii. Capabila de empatie mai mult
Femininul pur nu resimte nevoia de emancipare. Weiniger decat de ]'ntelegere, femeia resimte solidaritatea neprogramat, nerational.
spune, relativ la orice posibila revendicare de con~tiinta a femeilor: De aceea, poate, comunismul femeilor, vechea idee platonica, este 0
"Barbatul traie~te con~tient, femeia traie~te incon~tient." Upsa memoriei ipoteza mai plauzibila ~i 0 ipostaza familiala mai des intalnita (ca
fidele asupra propriei vieti, lipsade pietate in ceea ce prive~te istoria poliginie) decat comunismul barbatilor. Prin empatie, compasiunea
personal a, Jipsa accesului la genialitate ~i la capacitatea de intelegere fata de altii se transforma in compasiune de sine, in vreme ce com-
fundamental a a lumii, lipsa oricarei nevoi de nemurire fac femeia pasiunea masculina este tainuita, secreta.
incapabila de a percepe imperativullogic sau moral (de a-~i asuma sau Valorizarea sinelui, care la barbat se manifesm in vointa de valoare
macar de accepta fara ipocrizie ceea ce se traduce prin lege, obligatie, la nivelul personalitatii, este derivata la femeie: lipsindu-i perceptia
valoare moral a etc.). valorii intrinseci a personalitatii umane, ea i~i extrage valoarea de la
In schimb, femeia este mult mai excitabila sexual: "iritabilitatea barbat sau din alte "posesiuni", cum ar fi banii, bijuteriile, copiii.
(nu sensibilitatea) ei fiziologica este mult mai mare in sfera sexuali'i";
excitarea sexuala este, pentru femeie, potentarea maxima a intregii ei IOJ OUo Weiniger, Of}. cit., p. 326.
162 163
Chiar ~i simtul posesiunii este mai slab dezvoltat la femeie, chiar ~i absenta persoanei iubite,,103.Femeia iubita este total diferita de femeia
ata~amentul de numele propriu. dorita, iar dovada sta afirmarea idealului iubirii platonice - Madona,
Din cauza unei individualitati nedefinite, femeia este, funda- femeia angelica, pura, preafrumoasa. Frumusetea femeii nu deriva din
mental, asociala. Ea este, insa, organic comunitara. De aceea, familia, sexualitatea ei, nu este un efect al instinctului sexual masculin, ci, mai
spatiul de Intalnire intre barbat ~i femeie, este unitatea "de frontiera" curand, opusa acestui instinct. Schopenhauer afirma ca "sexul mic de
intre comunitatea biologica, naturala, ~i cea sociala, culturala. De~i statura, cu umerii ingu~ti, cu coapsele late ~i cu picioarele scurte a
Weiniger sustine ca familia este, la randul sau, 0 structura asociala ~i putut fi numit frumos doar de catre intelectul masculin intunecat de
ca barbatii care se casatoresc se retrag, In felul acesta, din societatile instinctul sexual; in acest instinct sta, de fapt, intreaga ei frumusete."
carora Ie apartinusera pana atunci, el pierde din vedere contextul Frumusetea este 0 proiectie, 0 emanatie a nevoii de dragoste a barbatului,
cultural a celor mai multe din definitiile structurilor ~ivalorilor familiale. gata sa-~i conceptualizeze dorintele. Ca fenomen de proiectie - ca ~i
ura, de altfel '- dragostea este reflectarea in afara a idealului comple-
Cele doua psihologii mental' al propriei fiinte. Frumusetea este moralitatea proiectata in
afara: frumusetea naturii este simbolul nobletei spiritului, frumusetea
Din aceasta diferentiere fundamentala a barbatului de femeie artei este norma artistului ("caci arta creeaza natura ~i nu natura arta"),
rezulta necesitatea elaborarii a doua psihologii diferite: "Pentru femeie iar frumusetea femeii este moralitatea barbatului. Frumusetea nu este
pare adecvata 0 prezentare pur empirica a vietii spirituale, pentru ceea ce place, ci ceea ce iube~te cineva. La randul sau, iubirea este
barbat orice psihologie trebuie sa tinda catre eu, ca spre cel mai inalt personificarea sinelui, izbavirea de propriul rau - de aceea este legata
fronton al edificiului, dupa cum Kant I-a conceput ca pe absoluta de ideea de mantuire ~i de transcendenta. Femeia este, a~adar, obiect
necesitate".I02 Psihologa moderna (definita de Friedrich Albert Lange ce suporta pasiv iubirea barbatului ~i calea sa de izbavire. "A~a cum
"psihologie tara suflet") este, sustine Weininger, una feminina, supusa sexualitatea trupeasca este incercarea unei fiinte organ ice de a-~i
fundamenta mereu propria forma, tot astfel orice dragoste este in
metodei experiment ale, deoarece porne~te de la exterior ~i de aici
principiu doar nazuinta de a realiza definitiv 0 forma sufleteasca, 0
cauta sa patrunda in interior, iar pe aceasta cale ocolita nu se poate
clarifica legatura interna profunda a fenomenelor psihice. °
psihologie
a barbatului va trebui sa aiba in centrul sau ego-ut. Determinismul
.individualitate."I04

Maternitate 1;'iprostitutie
psihologiei moderne (care deriva personalitatea din perceptii ~i
senzatii) este incompatibil cu libertatea de a voi ~i de a gandi: "Orice Independenta de fenomenele socio-economice induse de capitalis-
psihologie vrea sa derive Totul din parti ~i sa-l prezinte conditionat de mul modern, prostitutia, existand dintotdeauna, tine de 0 anum ita pre-
acestea: orice reflectie mai profunda recunoa~te ca manifestarile dispozitie feminina. Polaritatea c1asica intre femeia-mama ~i femeia-
partilor decurg din Tot ca din sursa lor originara. Astfel, psihologia prostituata este sustinuta de obiectul fixatiei: prima este interesata doar
(modern a - n.n. - C.B.) neaga psyche-ul, iar psyche-ul, conform
de copil, cea de a doua, exclusiv de barbat. Cele doua ipostaze nu se
conceptului acesteia, neaga psihologia". exclud neaparat. Atat cocota, cat ~i mama se aseamana, macaI' in ceea
ce prive~te lipsa pretentiilor fata de individualitatea complementului
Iubirea 1;'ifrumusetea
lor sexual. Una ravne~te la toti barbatii, a doua se multume~te cu
Exista 0 diferenta neta intre dragoste ~i sexualitate. Dorinta ~i primul care ii poate oferi sustinere. Monogamia, ca ;;i fidelitatea, i~i au
iubirea sunt antinomice: "atractia sexuala se intensifica odata cu originea in ideea de individualitate masculina; ele traduc credinta ca,
apropierea trupeasca, dragostea se manifesta cel mai puternic in
103 Idem, p. 400.
102 Idem, p. 343. 104 Idem, p. 416.
164 165
pentru completarea desavar~ita a individualitatii, nu este nevoie de cat Fiinta 1;'irostul femeii
de 0 singura persoana, una ~i aceea~i. Casatoria, ca institutie legalii,
este tot 0 idee masculina.!05 Dovada pentru aceasta idee este etero- Atat mama, cat ~i hetaira sunt departe de idealul fecioriei, 0
genitatea celor doua categorii alaturate 'in casatorie, tinute laolalta prin constructie ideala masculina, asemenea fidelitatii. lntreaga moralitate
regulamente. a femeii este preluata din vointa masculina, careia i se supune cu
Maternitatea are ca baza "siguranta speciei", 'in fata careia ~i plasticitate extrema, mult mai u~or dedit reu~e~te sa se supuna
barbatul poate redeveni copil, dar de care se fere~te - "rejectia propriilor imperative fiinta masculina 'insa~i, a carei capacitate moralii
paternitatii", caracteristica celor mai multi biirbati, nu este decat ~i actionala duce adesea la cC'1flicte ~i reconstructii interioare totale.
desprinderea de specie. Pentru barbat, paternitateapur biologica nu Principal a trasatura a femeii este impresionabilitatea. Ea nu 'i~iobtine
satisface cele mai profunde nevoi suflete~ti, ci are conotatia groazei convingerile din analize independente, obiective ale lucrurilor, ci prin
fata de gandul dizolvarii propriei individualitati 'in specie.106 Pentru influentare. De asemenea, nu renunta la aceste convingeri decat daca
femeie, maternitatea este legiitura dintre sinele imprecis ~i lume. exista 0 vointa mai puternica ~i opusa celei care i le-a impus initial:
"De aceea femeile sunt cele mai intolerante cand are loc 0 'incalcare a
Supusa scopului speciei, mama este superioara barbatului, privindu-l
ca pe un copil ("chiar fiecare fiica este 'intr-un anumit sens mama cutumelor ~i traditiilor sanctionate, oricare ar fi continutul acestor
institutii." 107
tatalui sau"). Relatia cu copilul este trupeasca, lipsita de conotatii
Aceasta moralitate secunda este natura artificiala a femeii. Con-
morale ~i individualizatoare. De aceea, 'in cele mai mute sisteme de
tradictia dintre aparenta sa moralii ~i adevarata natura amorala duce la
educatie familiala, mama este substituita cu tatal'in momentul'in care
manifestarea isteriei, "pedeapsa igienica pentru 'in~elarea adevaratei
personalitatea sociala a copilului trebuie sa se precizeze. Dragostea naturi", "criza organica a ipocriziei feminine", care se manifesta mai
materna nu este nimic altceva decat "un sistem de atitudini reflexe",
acut acolo unde diferenta artificiului de esenta nu mai este nici macar
nediferentiate; impulsiva, instinctiva, ea nu este iubire, nici altruism, con~tientizata. Aceasta dualitate a naturii feminine este relevata 'in
de vreme ce este lipsita de 0 moralitate autentica. Ea presupune, 'insa" psihanaliza freudiana. Conflictul 'intre eul defensiv (con~tient) ~i cel
Intr-o masura mai mare decat poate exista la barbat, abnegatie. ofensiv (incon~tientul isteric) traduce neadecvarea dintre cele doua
Hetaira, celalalt tennen al ecuatiei feminine, este un tip mai laturi ale fiintei femeii. Autentic este, 'insa, eul ofens iv, subliniaza
evoluat inteJectual (tipul Aspasiei). Este femeia cautata de barbatii psihanaliza. Din pacate, concluzia, adecvata 'in cazul naturii feminine,
care doresc productivitate spirituala mai mult dedit trupeasca, pentru a fost preluata de psihologia moderna ~i generalizata asupra tuturor
cei care sunt mai satisfacuti de paternitatea sociala dedit de cea indivizilor, indiferent de sex, teorie care a dus la anularea moralei ca
biologica ~i care, 'intr-un anumit sens, se pot considera "parintii" inte- vointa.
lectuali ai acestor femei, Femeia-curtezana, care 'infrunta lumea
barbatilor, este, dupa Weiniger, "analogul marelui cuceritor 'in dome-
niul politic": "Ca ~i Alexandru sau Napoleon, tarfe cu adevarat sedu-
catoare nu se nasc decat 0 data la 0 mie de ani ( ... ), 'insa triumfullor
este celebrat de lumea 'intreaga."

105 Justitia, categoriile de lege, ordine, regula, tin de categoria masculi-

nului, in vreme ce moravurile tin de cea a femininului.


106 Arthur Schopenhauer, "Despre moarte ~i indestructibilitatea esentei
noastre", in Lumea ca vointa :jireprezentare, Editura Moldova, Ia~i, 1995. 107 Ouo Weiniger, op. cit., p. 444.
166 167
contraceptive, sterilitatea devine, la randul ei, ,,0 problema rezol-
vabila". Ea trebuie "rezolvata", adica tratata, in masura in care se
opune fericirii ~i implinirii individuale. In scrierile patristice, insa, ea
19. Conceptia Sfintilor Piirinti ai Bisericii nu este privita ca 0 problema de natura medicala, in primul rand, ci ca
cre~tine asupra reproducerii familiale una de natura spirituala. In Vechiul Testament, sterilitatea apare ca 0
nenorocire, la fel ca in cele mai multe societati traditionale. Adesea,
proorocii 0 invoca ca forma de blestem impotriva celor care nu
implinesc poruncile divine: "Fie femeile lor sterpe ~i vaduve", spune
Ieremia (Jeremia, 18, 21), iar Osea Ii cere lui Dumnezeu sa-i pedep-
seasca dandu-Ie "pantece sterp ~i sani uscati" (Osea, 9, 14). In
Conceptia Bisericii cre~tine asupra rolului reproductiv al familiei general, Dumnezeu nu daruie~te vrajma~ilor lui "nici rama~ita, nici
este ilustrata in opera Sfintilor Parinti. Intervenind cu autoritatea noii samanta" (Jsaia, 14, 22), in vreme ce fecunditatea apare ca un bine,
morale, consacrate de monoteismul cre~tin, in viata familiala, ei se garantia gratiei divine revarsate asupra celor credincio~i. Astfel,
refera detaliat, din epoca cre~tinismului timpuriu ~i pana la finalul Avraam este asigurat ca: "Pe urma~ii tiii fi voi face multi ca pulberea
Evului Mediu, la aspectele procreatiei. In ultimii ani, aceste aspecte au pamantului; de va putea cineva sa numere pulberea pamantului, fi va
dat na~tere la multe interpretari, continuand sa fie discutate in socie- numara ~i pe urma~ii tiii." (Facerea, ]3, 16) Fagaduiala data patriar-
tatile europene, cu precadere. Dezbaterile nu sunt depa~ite nici asti'izi, hilor va fi extinsa, apoi, la tot poporul ales. Moise, vorbind in numele
cand ideea Uniunii Europene include referirea la uniunea religioasa a Iui Dumnezeu, ii spune poporului lui Israel: "Vei Ii binecuvantat mai
bisericilor nationale cre~tine. Proliferarea metodelor contraceptive, mult decat toate neamurile, ~i nu va fi fntru tine barb at fara rod sau
generalizarea avortului, crqterea tolerantei sociale fata de comporta- femeie stearpa." (Deuteronom, 7, 14). Fecunditatea, atribuita naturii
mente deviate de la modelul familiei cre~tine, precum adulterul, umane odata cu' alungarea din rai, este darul lui Dumnezeu, care
concubinajul, inceperea vietii sexuale inaintea disatoriei, homosexua- recompenseaza astfel durerea aflarii mortii, consecinta a pacatului
litatea au starn it reactii puternice in mediul clerical. Chiar daca ecoul originar. Dimpotriva, sterilitatea este consecinta perseverentei in
acestor reactii nu mai razbate astazi cu aceea~i putere in planul pacaL Conform lui Jean-Claude LarchetlO8, limitele firii sau vointa rea
societatii politice sau civile, ele reprezinta, in acest moment, cea mai a oamenilor sunt responsabile de nenorocirea opririi reproducerii.
importanta contrapondere la proliferarea modele1or familiale alternative: Vointa divina, capabiJa sa Ie infranga pe amandoua, dar dispusa sa 0
menaje monogame (celibatul definitiv sau temporar), uniuni de coa- corecteze doar pe cea dintai (caci reaua vointa a omului rareori i~i afla
bitare (consensuale) tara copii sau cu copii, menaje formate din per- iertare), poate aduce fertilitatea acolo unde firea (natura) s-a dovedit
soane intre care nu se stabilesc relatii sexuale, menaje homosexuale ~.a. stearpa. Avraam ~i Sarra, Isaac ~i Rebeca, sau Zaharia ~i Elisabeta
sunt cupluri sterpe, dar carora Dumnezeu le-a dat urma~i, depa~ind,
Sterilitatea ~i fertilitatea prin harul sau, limitele naturii. Sarra ~i Elisabeta, care nu mai putea
na~te caci erau batrane, au redevenit fertile ~i i~au adus la viata pe
Sterilitatea sau imposibiJitatea procrearii constituie, pentru medici Isaac, cel care va incheia legamantul cel ve~nic cu Dumnezeu, ~i pe
~i biologi, 0 prioritate profesionaJa ~i 0 provocare. Bioetica i~i are, la loan, cel care va vesti na~terea Mantuitorului. Aceste minuni ale
randul ei, aportul de reflexie, de vreme ce ultimele evolutii ale ferti]itatii ca revarsare a gratiei divine vor atinge apogeul odata cu
medicinei ~i tehnicilor biologice propun astazi moduri parafamiliale, na~terea cea casta, din fecioara, a lui Iisus, fiul lui Dumnezeu.
ba chiar paraumane de reproducere. Conceptia in afara corpului uman Castitatea este apogeul starii de puritate, in vreme ce sterilitatea este
sau c10narea sHirnesc controverse etice, in cadrul carora cea mai
constanta atitudine de condamnare 0 are Biserica. in conditiile in care
108 Jean-Claude Larchet, Etica procreatiei in invatatura Sfintilor Parinti,
fecunditatea este tinuta astazi sub control de generalizarea metodelor
Editura Lo<pia, Bucure~ti, 2003.
168 169
conditia neintentiona]a a acesteia. Ambele, Insa, pot determina, In Este condamnata, a~adar, casatoria, chiar trainica ~i fide la, in care
p]anul Inrudirii mitice, 0 ferti]itate sporita. Binefacerea fertilitatii barbatul ~i femeia nu vor copii, ci doar "sa-~i implineasca poftele",
depa~e~te, a~adar, dimensiunea familiala, In sens restnins, ~i pe cea ferindu-se de zamislire. Sfantul Augustin, de pi]da, se Impotrive~te
strict biologica; cei care se nasc sub zodia miracolului, In pofida - sau tati~ oricaror practici anticonceptionale: "Savar~esc un mare paeat cele
poate tocmai prin conditia - steri]itatii initia]e a parinti]or lor, vor fi care constrang in ele natura pe care Dumnezeu a voit-o roditoare,' band
cei care I~i vor salva neamu] In plan transcendent, adica cei care se licori drace~ti care sa Ie Impiedice sa aiba copii. Unele ca acestea sa
Inrudesc, mitic, cu divinitatea care intervine direct In na~terea 10r.109 ~tie bine ca au savar~it tot atatea ucideri cati eopii au fi putut sa aiM ~i
Sa]varea Inseamna refacerea rudeniei initiale, uman-divin. Simetric, nu i-au avut."III Antieonceptia este asimilata, iata, ca vina, avortului ~i
rau] pe care 11 reprezinta steri]itatea depa~e~te nive]ul cup]u]ui, omuciderii. Tertulian, Sf. leronim, Cezar de Aries sustin aceea~i
amenintand viitoru] unui neam ales. Ea reprezinta atat Intreruperea pozitie rigorista. Paralel, Insa, unii parinti rasariteni (Vasile cel Mare,
continuitatii neamu]ui, cat ~i a ]egaiurii cu Dumnezeu. Eusebiu din Cezareea ~.a.) dezvolta 0 gandire mai toleranta, eare i~i
afla sprijin in Epistola intai catre Corinteni a Sf. Pavel. Aici se afirma
Contracepfia ~i avortul ea "bine este pentru om sa nu se atinga de femeie. Dar, din cauza
de!!.frdnarii, fie care sa-si aiba femeia sa Si fie care femeie sa-si aiba
Contraceptia este, ca practica, de aceea~i vechime cu rasa barbatul sau. Barbatul sa-i dea femeii iubirea datorata, asemenea Si
umana. Ca norma socia]a, Insa, ea a cunoscut perioade in care a fost femeia barbatului. Femeia nu e siCtpdna pe trupul sau, ci barbatul;
va]orizata ca mod de se]ectie ~i de innobi]are a descendentei, ca asemenea, nici barbatul nu este stapdn pe trupul sau, ci femeia. Sa nu
metoda de reg]m'e a resurse]or fami]ia]e sau ca metoda de planificare a va lipsiti unul de altul, decdt cu buna invoiala, pentru un timp, ca sa
traseu]ui vietii individua]e. La Sfintii Parinti, contraceptia este un va indeletniciti cu postul §'icu rugaciunea Si iara§'i safiti impreuna, ca
aspect tratat implicit, atunci cand exista referiri la rostu] casatoriei. sa nu va ispiteasca satana, din pricina neinfrdnarii voastre. Si aceasta
Parintii rasariteni, precum Clement Alexandrinul, Sf. Justin Martirul, o spun dupa ingaduinta, nu dupa porunca. Eu voiesc ca toti oamenii
Sf. Maxim Maliurisitoru], ca ~i cei ]atini (Lactantiu, Sf. ]eronim, Sf. sa fie cum sunt eu insumi. Dar fie care are de la Dumnezeu darullui:
Augustin) arata ca unicul scop a] relatii]or sexua]e este procrearea. unul a§'a, altul intr-altfel. Celor care sunt necasatoriti §'ivaduvelor Ie
Cultivarea pJacerii care Insote~te aceste relatii duce ]a aparitia spun: Bine este pentru ei sa ramdna ca Si mine. Daca insa nu pot sa se
pofte]or, ~i ]a socotirea semenului (femeii) ca un instrument a] acestei infi~dneze,sa se casatoreasca. Fiindca mai bine este sa se casatoreasca,
p]aceri, deci ca un obiect. "Cel ce urmare~te p]acerea gre~e~te in decdt sa arda." (I, Corinteni, 7, 1-9). Sfantulloan Gura de Aur explica
judecata, socotind ceea ce nu e bine ca bine. A~adar, unu] ca acesta invatatura Sfantu]ui Pavel subliniind ca, daea procreatia a fost finalitatea
face rea Intrebuintare de femeie Impreunandu-se cu ea." Chiar ~i in principala a omenirii In vremea primu]ui Testament, in timpul Noului
cadru] casatoriei, sotii nu trebuie sa se apropie decat la timpul ~i in Testament ea devine un seop seeundar. Cele trei cauze care determina
modu] cuvenit pentru a zamis]i. Sexualitatea, In cadrul cuplului, este aceasta pierdere In importanta a procreatiei sunt: 1) pamantu], altadaUi
,,0 realitate survenita ulterior, nu Innascuta, ci adaugata, netinand de nelocuit, s-a umplut de oameni; 2) prin garantarea invierii ~i credinta
natura esentia]a a omu]ui, ci de natura sa secunda, cazuta"IIO, spune in viata de apoi insuflata In urma venirii lui Mesia, perpetuarea prin
Larchet. Ea nu a fost data In mod originar omu]ui paradisiac, ~i nu I] fiii nu mai este esentiala pentru asigurarea supravietuirii; 3) pe langa
va Insoti In veacu] fericit ce va sa vie. Este 0 situatie intermediara, 0 fiii naturali, exista ~i fiii duhovnice~ti, pentru care nu este nevoie de
so]utie gas ita ]a problema decaderii din starea desavar~irii initia]e. disatorie. Casatoria are, a~adar, ca scop principal, impiedicarea desfranarii.
Infranarea in disatorie, pe de alta parte, nu se poate face decat cu
acordul ambilor soti. Altfel, subliniaza cu finete sociologiea loan Gura
109Acela~i era ~i principiul prostitutiei sacre practicata In templele de Aur, daca unul din soti se infnlneaza tara voia celuilalt, se stamese
pagane ale Antichitatii. Castitatea preoteselor era conditia nuntirii lor Cll zeul certuri, adultere, desfranare.
adorat, substituit de anumite personaje cu rol sacerdotal. Copiii nascuti erau
ai zeului.
110Jean-Claude Larchet, op. cit, p. 61. III Apud. Jean-Claude Larchet, op. cit, p. 74.
170 171
In sfar~it, pe langa zamislirea copiilor ~i evitarea tiraniei poftelor, oehi, dinte pentru dinte, mana pentru mana ... " (Ie~irea, 21, 22) Dis-
disatoriei i se mai da ~i sensul stabilirii unei uniuni a sotilor ~i a copiilor tinctia este conforma interpretarii aristoteliene, iar pacatul este scuzabil
lor. Taina analoga unirii dintre Hristos ~i Biserica sa, unirea conjugala daca embrionul ucis este neinsufletit. Parintii apuseni, inspirandu-se
stabile~te 0 forma de uniune similara adunarii credincio~ilor in biserica. din recomandarea scripturii, considera, a~adar,avortul ca fapta de
Totu~i, aceasta mica biserica va fi mereu inferioara vietii monahale. gravitate mai mica in cazul in care fatuI nu este inca format; daca el
In ceea ce prive~te avortul, el este infierat deopotriva de parintii are loc dupa cefatul are deja forma omeneasca, fapta este asemana-
rasariteni ~i latini. Discutia asupra insufletirii sau neinsufletirii em- to are cu omuciderea, considerandu-se ca a fost ucis "un om aflat in
brionului rafineaza pozitia directorilor de con~tiinte cre~tini. Astfel, in atelierul Naturii, care nu socotise ca e vremea sa-l scoata la lumina,
cadrul bisericii apusene apare conceptia potrivit careia, in primele dupa cum statuile terminate a~teapta sa fie scoase afara ~i trimise
saptamani de sarcina, embrionul nu are forma, nu "este implinit". acolo unde trebuie,,114 Sfantul leronim, de pilda, de~i considera ca
Aceasta pozitie se origineaza in teoria lui Aristotel, conform careia fatuI deja format trebuie protejat, admite di "semintele se formeaza
embrionul ajunge la diferentierea organelor ~i capata forma umana la treptat in pantecele femeii, ~i nu se poate vorbi de omucidere inainte
patruzeci de zile dupa zamislire, daca este de sex masculin, ~i la ca elementele disparate sa capete infati~are ~i madulare".115 La randul
optzeci sau nouazeci de zile dupa aceasta, dad este de sex feminin. sau, Fericitul Augustin, definind uciderea ca lipsirea de suflet, se arata
Inainte de aceste termene, el nu este decat ,,0 gramada de carne mai tolerant fata de lepadarea unui fetus neformat: neavand un suflet
informa", avand doar 0 viata vegetativa. Pentru Aristotel, avortul senzitiv, nu i se poate lua ceea ce nu are inca.
provocat inainte de aceasta limita, nu ridica nici 0 problema de ordin Aceasta nuantare dispare in conceptia parintilor rasariteni, care
moral. Un pasaj din lucrarea sa Politica, in care recomanda limitarea considera ca, de~i putem admite di inainte de patruzeci de zile,
volumului populatiei in cetate, este explicit in acest sens: "Numarul embrionul nu are inca forma omeneasca deplina, el are totu~i, din c1ipa
na~terilor trebuie sa fie Iimitat. lar dad unele perechi concep peste zamislirii, un suflet rational ~i mintal (nous).116 Astfel, la Vasile eel
aceasta limita, atunci trebuie sa se recurga la avort, inainte ca senzatia, Mare, a carei pozitie este marcata de antropologia fratelui sau, Grigorie
adica viata, sa se iveasca in copil. Se poate determina dupa criteriul de Nyssa, apare explicita condamnarea femeii care ~i-a provocat
senzatiei, adica al vietii, daca acest lucru este ingaduit de legea divina
avortul la aceea~i pedeapsa cu uci9a~ii, "fara a se mai cerceta daca
sau nu"ll2. Anterior, Platon sustinea, la randul sau, avortul, din ratiuni fatuI era format sau inca nu era".ll A~adar, in vreme ce in Occident
de reglare demografical13. Este de retinut ca, daca la Aristotel, avortul teoria insufletirii ulterioare domina pana in secolul al XVII-lea ~i i~i
poatefi autorizat pana la varsta de ~ase saptamani la fetusul de sex continua influenta, in cadrul magisteriului roman, pana in secolul
masculin ~i de cincisprezece saptamani la fetusul feminin, legislatia al XIX-lea, parintii rasariteni au adoptat teoria insufletirii imediate.
actuala da ca limita zece saptamani in Franta, douasprezece in Spania, Paradoxa I este ca atitudinea generala a bisericii rasaritene este mult
douazeci ~i doua in Anglia. mai toleranta, mai iertatoare fata de pacatul avortului decat cea
Revenind la textul biblic, in Vechi ul Testament exista 0 referinta apuseana. Un argument este ~i existenta unei slujbe de pocainta prin
explicita la avortul involuntar, comis de 0 terta persoana. Conform care mamele ~i toate persoanele responsabiIe de un avort voluntar sau
unui pasaj din Ie~ire, se prescriu pedepse diferite pentru cei care involuntar eel' ~i pot spera la iertarea pacatului. Canoanele, de~i severe,
provoaca avortul in unul sau altul din cele doua stadii: "Dadi doi
oameni, luandu-se la bataie, vor lovi 0 femeie fnsarcinata, ~i aceasta 114 Filan Alexandrinul, De specialibus ligebus, III, 108-109. Cf. Jean
va lepada pruncul neimplinit ['.J va pliiti atat cat se euvine; dar daca Claude Larchet, op. cit., p. 127.
pruncul va fi fmplinit, atunci se va da suflet pentru suflet, ochi pentru liS Apud. Jean Claude Larchet, op. cit., p. 133.

116 Opinia este imparta~ita de Tertulian. Tatu~i, el adauga ca, de~j em-
brionul are sufiet din momentul zamislirii, el nu este om (homo) dedit atunci
112 Aristotel, Politica, VII, 16.
Platan, Republica, V, 461c. cand caRata forma definitiva.
113
1 7 Jean Claude Larchet, op. cit., p. 137.
172 173
sunt, astfel, aplicate cu mai multa flexibilitate, Imblanzind pedepsele, rational. Asemanarea cu Dumnezeu este idealitatea spre eare fiinta
raporHlndu-se la situatia personala a fiecaruia. Jean-Claude Larchet, umana trebuie sa tinda, ea corespunde nu fiintei care este omul, ci
vorbind despre reducerea, In lumea bizantina, a pedepselor prescrise aceleia care trebuie sa fie, prin manifestarea acordului libel' la aceasta
de canoane de la ~apte la cinci sau chiar trei ani, subliniaza: "In zilele contopire dintre natura sa reala (chip) ~i cea latenta (asemanare). De
noastre, daca dispozitiile canonice pe care Ie-am prezentat suntlnca In aeeea Sfiintul Grigorie din Nyssa spune ca ariee om este, virtual,
vigoare In Biserica Ortodoxa (~i, deci, aceasta penitenta de ~apte ani desavar~it, iar Sfiintul Maxim Marturisitorul sustine repetat natura
ramane, In principiu, valabila), In realitate ele nu sunt aplicate, cei care deiforma a omului. "Fiecare dintre fiipturile cugetatoare ~i rationale,
s-au fiicut vinovati de comiterea unui avort putand, daca se caiesc, sa ingeri ~i oameni, este ~i se nume~te parte a lui Dumnezeu prin Insa~i
reintre In comuniune cu Biserica prin taina pocaintei.,,1 18 ratiunea dupa care a fost ere at, care este In Dumnezeu ~i la Dumnezeu,
Conform opiniilor comentatorilor Sfintilor Parinti, condamnarea pentru ratiunea lui care preexista In Dumnezeu, cum s-a zis. Daca se
avorturilor se leaga de contextul social ~i religios In care se practica mi~ca potrivit acestei ratiuni, va fi In Dumnezeu, In Care preexista
acesta: practicarea lui de catre prostituate, de cele care au avut legaturi ratiunea existentei lui, ca obar~ie ~i cauza. Si dad! nu vrea sa se
nelegitime (fecioare necasatorite sau femei adulterine) sau legatura prinda cu dorinta de nimic altceva decat de obar~ia proprie, nu
frecventa dintre practicile abortive ~i vrajitorie. In cea mai mare ~i mai cade de la Dumnezeu, ci devine, intinzandu-se tot mai mult dupa
importanta masura, acesta se leaga Insa de statutul embrionului, 0 dis- EI, dumnezeu ~i se nume~te parte a lui Dumnezeu, prin faptul ca
puta care mai anima ~i astazi mediile teologice, ~tiintifice ~ijuridice. se imparta~e~te dupa cuviinta de Dumnezeu, ca unul ce
Imbrati~eaza, potrivit cu firea, in chip inte1ept ~i rational, printr-o
Pozitia Sfintilor Piirinti asupra naturii ~i persoanei mi~care cu bun chip, obar~ia ~i cauza proprie. Caci dincolo de
umane. Manipuliirile genetice obar~ia sa ~i de urcu~ul ~i de restaurarea in ratiunea dupa care a
fost creat, nu mai are spre ce sa se mi~te sau cum sa se mi~te,
Natura umana este 0 notiune mai familiara filosofilor, dar care a mi~carea lui spre tinta dumnezeiasca primind ca hotar insa~i tinta
, 119
fiicut obiectul gandirii teologice cre~tine. Esenta acestei naturi este dumnezeiasca." (subl. ns. - C.B.)
A '
In logos-ul despre care vorbe~te
asemanarea dintre oameni, conform unei identitati esentiale (de sub- Sf. Maxim apare nu doar arhetipul, matrieea dupa care modelul divin a
strat) a lor. Prin aceasta trasatura de identitate ea tine de inrudire, ca fost transmis omului, ci ~i scopul spre care acesta trebuie sa tinda,
principiu ontologie. Obar~ia com una, comuniunea spirituala sau mate- adica Intoarcerea spre obar~ie, spre unirea eu Dumnezeu, Parintele
riala este chiar principiul rudeniei mitice ~i spirituale. Sfintii Parinti Absolut, Inceputul ~i finalul oricarei identitati. Aeeasta viziune, care
leaga aceasta identitate esentiala de Dumnezeu, de originea divina a suprapune obar~ia cu finalitatea existentei, este desavar~irea modelului
omului. Sfantul Maxim Marturisitorul 0 define~te ca logos, plin originea Imudirii. A deveni ceea ce a stat la baza aparitiei tale, a suprapune
~i finalitatea sa spirituala, daruite de Dumnezeu. Unul din cele mai initialul peste final este idealul devenirii in plan mitic, religios. Ase-
importante argumente pentru legatura dintre natura umana ~i latura menea interpretare confera naturii umane In ansamblul ei ~i fiecarei
spirituala a omului este afinnatia din Facerea conform careia "a zis persoane In parte 0 valoare absoluta, deoarece fieeare persoana este 0
Dumnezeu: «Sa facem om dupa chipul ~i asemanarea noastra ... ». Si a ipostaza a acestui ci~~uit ideal Sal;!"In formularea Sfintilor Parinti, sta
fiicut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau ... " (Facerea, 1, 26-27). In relatie cu Dumnezeu, care este Insu~i Absolutul. De aceea, conform
Pentru cei mai multi dintre Parintii Biserieii, chipullui Dumnezeu i-a antropologiei patristice, tot ceea ce s-ar intreprinde impotriva unui om
fost omului model pentru ealitatile sale spirituale, virtutile ~i bunurile s~ rasfrange Impotriva lui Dumnezeu. (Vezi trimiterea evanghelica:
fiindu-i sadite de la Ineeput In fiinta ~i Ineredintate capacitatii sale de "lntrucat ati fiieut unuia dintr-ace~ti frati ai Mei prea mici, Mie Mi-ati
autodeterminare (ea insa~i de provenienta divina). Chipullui Dumnezeu fiieut. ( ... ) lntrueat nu ati fiicut unuia dintr-ace~tia prea mici, niei Mie
se reflecta, astfel, nu In Infiiti~area fizica a omului, ei In sufletul sau nu Mi-ati fiicut.", Matei 25, 40, 45)
118 Jean Claude Larchet, op. cir., p.145.
174 119 Apud. Jean Claude Larchet, op. dt., p. 246.
175
I!I

!IIII

Degradarea naturii umane prin contagiunea pacatului stramo-


~esc, acceptarea bolilor, handicapurilor, infirmitatilor ca urmare a , economidi a £amiliei sau
20. Functia
acestei intinari face ca, in cre~tinism, boala sa aiba 0 origine ~i 0
definitie spirituala ~i nu una fizica, strict biologicii. Solutia definitiva
reproducerea materiala a sociehitii
in fata bolilor nu se poate afla, de aceea, dedit pe plan spiritual.
Formele de terapie medicala i~i afla legitimitatea in masura in care se
supun judecatii cre~tine de neinterventie asupra esentei naturii umane,
asupra ratiunii (logos) care sta la baza ei. Conform Sf. Maxim, teh-
nicile de interventie medicala trebuie sa se restranga la a action a
Familia este un grup care i~i asigura continuitatea materiala ~i
numai asupra modului de existenta (singuruI care poate suferi de pe
urma pacatului stramo~esc), nu asupra ratiunii, neintinata de acesta. spirituala. Ea serve~te, din acest punct de vedere, ~i societatii globale
in care este integrata, asigurandu-i fundamentul de perpetuare. Cele
Altfel, in afara pericolului denaturarii prin creatia monstruoasa (cre-
area unoI' specii derivate din specia umana), tehnicile care ar interveni doua forme prin care societatea se perpetueaza material sunt proprie-
asupra acestui substrat fundamental, dumnezeiesc al persoanei umane tatea (mod de prezervare a resurselor existente) ~i productia (mod de
transformare ;;i acumulare de noi resurse).
ar ajunge sa il altereze, deformandu-I conform exigentelor sociale,
Din punct de vedere material, familia a constituit multa vreme
imaginatiei celor care Ie-au conceput sau ar ajunge sa reconstruiasca
primul cadru de manifestare a diviziunii muncii, baza productiei eco-
,,0 noua fiinta care, facutii dupa chipul omului, insarara a mai fi chip
nomice ;;i agentul principal al proprietatii.
allui Dumnezeu, ar inceta, in mod paradoxal, sa mai fie propriu-zis ~i
cu a d evara
~ text
0 lap ·ura~ umana.
~ ,,120
Proprietatea familialii
Pozitia actualii a Bisericii ~re~tine asupra familiei In ceea ce prive;;te proprietatea, lucrurile au pornit de la 0 ordine
Pozitia actual a a Bisericii cre;;tine asupra familiei se afla in con- cu totul straina de cea in care obi~nuim sa integram asUizi sensul
acestui concept. Familia era cea care avea proprietatea asupra bunu-
tinuitate c'u cea veche. Intr-un dialog cu preotii romani purtat in
rilor. De altfel, termenul de economie deriva din grecescul oikas, ce
februarie 2004, Papa loan Paul al II-lea a spus ca accentuarea impor-
tantei familiei in Bisericii ~i societate a constituit una din misiunile desemna domeniul familial, locuinta ;;i terenul aflat in stapanirea familiei.
Exceptie mcand societatile nomade sau de cunind sedentarizatel2J,
sale de sacerdot, episcop ;;i pontif. "Familia ;;i casiitoria nu pot fi con-
bunurile capitale, cele care mceau esenta relatiei de proprietate erau
siderate doar un produs al circumstantelor istorice sau 0 suprastructura
cele imobile, funciare, in principal casa ;;i pamantul. Astazi, relatia de
impusa din exterior", ci "constituie 0 exigenta interioara a dragostei
proprietate are doi termeni, subiectul proprietar ~i obiectul detinut.
umane pentru a se putea reaIiza plenar in adevar ;;i daruire reciproca.
De asemenea, a adaugat Papa, unitatea, indisolubilitatea ~i deschiderea Sensul ei este cel dat de suprematia subiectului, a proprietarului, a
carui vointa este libera sa decida statutul obiectului posedat. Obiectul,
ciitre viata a uniunii matrimoniale - caracteristici adesea ignorate in
lipsit de vointii proprie, este supus intereselor economice ale posesorului.
timpurile actuale - sunt extrem de importante pentru ca pactul iubirii
sa poata fi autentic." Interesant a fost ca pontiful a apasat asupra
12] Astfel, la tatari proprietatea se exereita numai asupra turmelor. La
misiunii preotilor de a sluji familia ;;i valorile ei nu doar in plan
veehii germani, de curand sedentarizati, pamantul nu apartinea nimanui. La
liturgic sau moral, ci ~i ca implicare sociala ~i personala.
'inceputul anului, tribul 'incredinta un ogor fieearui membru; in anul urmator,
repartizarea pamantului se sehimba. Folosinta nu atragea ~i proprietatea
omului asupra terenului, eu numai asupra recoltei.
177
120 Jean Claude Larchet, op. dt., p. 253.
176
Universalizarea reIatiiIor de schimb a determinat, in societatea dominata
Fustel de Coulanges vorbe§te despre legatura misterioasa
de ratiunea economiei capitaliste, ~i fluidizarea proprietatii, astfel dintre zeii casnici §i pamant ca garant al statomiciei cu/tului
indit aceasta imbraca astazi forme tot mai abstracte, tot mai u~or de
domestic. "Cel ce a§eaza vatra sacra 0 face cu gandul §i cu
transferat, precum banii, actiunile, creantele, polite etc. Bunurile speran{a ca ea va ramane intotdeuna in acela§i loco Zeul se
imobile, greu circulabile, au astazi valoarea data de profitul ce poate fi
extras din valorificarea lor secundara.122 instaleaza aici nu pentru 0 zi §i nici chiar pentru 0 via{a de om,
ci pentru tot timpul cat va dainui aceasta familie §i va exista
Proprietatea desemna, insa, initial, domeniul neamului, care era
cineva care sa-i intre{ina flacara prin sacrificii. in felul acesta,
dat in pastrare unor indivizi lipsiti de importanta particulara. Familia,
vatra sfanta pune stapanire pe pamant; aceasta parte de pamant
neamul, erau puse in slujba proprietatii, mai Cll seama a pamantului,
devine a sa; ea este proprietatea sa. " Legatura dintre familie §i
care nu reprezenta obiectul pasiv al relatiei de proprietate, ci subiectul pamant este intermediata, la autorul citat, de vatra sacra, adica
activ care supunea ~i dispunea continuarea cu orice preta unei forme
de cultul domestic. Este 0 intermediere simbolica, de vreme ce §i
primordiale de cult: cultul locului ~i, in stransa legatura cu acesta, astazi s-au pastrat credin{e conform carora oamenii al caror
cultul stramo~ilor. Puten'l spune ca, initial, omul era proprietatea neam a-Iocuit vreme indelungata acela§i pamant sunt numi{i
pamantului ~i nu invers. In lucrarea sa de referinta, Cetatea antice'i, "oameni ai pamantului ", "ai locului ", "localnici". Religia con-
Fustel de Coulanges se refera la statutul de proprietar al vechilor greci, sacra importan{a capitala a legaturii familiei cu locul de
accentuand ca ace~tia, spre deosebire de vechii germanici, erau ba§tina. Coriform poruncilor cultului domestic, nici unui strain
proprietarii pamantului, dar nu ~i ai recoltei obtinute prin cultivarea
acestuia. Proprietatea asupra pamantului este astfel separata de cea
i
nu se ingaduia sa asiste la cultul zeilor interiori (penafii) sau
ascun§i (mYhioi). Pentru aceasta protec{ie a proprietafii
asupra productiei obtinuta prin valorificarea acestuia, fapt care demon-
familiale sacre s-au ridicat ingradituri, la randul lor protejate
streaza ca proprietatea nu avea numai sens economic, a~a cum intelegem de zei ai gardurilor. Chiar §i conducatorul dinastiei divine a
noi astazi economia, adica nu era impolianta numai ca generatoare de
Olimpului era invocat §i cu atributul de Zevs Herkeios (pazitorul
utilitati. 0 parte a acestei recolte avea destinatie exclusiv sociala, fiind
gardurilor). Un alt spa{iu de cult era mormantul mor{ilor
rezervata ospetelor publice, cadru de manifestare a socialitatii largi, a
neamului. Ei erau cei care luau cel mai direct in stapanire
cetatenilor. Pamantul era proprietatea familiala prin excelenta, cOl1sacrat
pamantul unei familii. Nimeni nu ii putea deposeda de acest
prin religia casnica. Reprezentat de la inceputul gandirii religioase a pamant, caci un mormant nu putea fi niciodata distrus sau
omului ca divinitate primordiala, el era onorat printr-un cult aparte fie
mutat. Familia i§i insu§e§te pamantul ingropandu-§i in el mor{ii.
ca zeitate in sine, fie ca re~edinta divina. Stramutarea cultului era
Urma§ii celor ingropa{i sunt, la randullor, fiiipamantului, mai
imposibila, tolerata numai in conditii exceptionale. Locuirea, vene- mult dedtt proprietarii lui. Legea romana cerea ca, daca 0
rare a ~i ingrijirea pamantului erau menite sa se desta~oare ve~nic, tara familie i§i vindea campul unde se afla mormantul neamului, ea
intreruperi. Acesta era imperativul eel mai putemic pentru perpetuarea
sa ramana proprietara pe acel mormant §i sa aiM dreptul de a
neamului de ba~tina, a spitei de rudenie a~ezata intr-un anumit spatiu,
devotata unui anum it cult. strabate oricand pamantul instrainat pentru a putea oficia cultul
mor{ilor. ingroparea mor{ilor in pamantul din jurul locuin{ei,
" la mijlocul campului sau in marginea lui", dupa cum
122 Numim valorificare primara exploatarea bunurilor funciare conform
prevedeau Legile celor Douasprezece Table, a fost 0 cutuma
naturii ~i destinatiei lor primare, Tara alterarea naturii lor (ex.: valorificarea
primara a pamantului in agricultura, a c1adirilor in scopul locuirii). Valorifi- care a disparut odata cu impunerea condi{iilor de igiena urbana
carea secundara a bunurilor inseamna transformarea lor ~i utilizarea conform in Roma. La romani, inca se intalnesc cimitire de curte.
unei destinatii determinate de calculul profitabilitatii (ex.: valorificarea
pamantului prin constructiile care se pot edifica in spatiul respectiv, a caselor La inceput, a~adar, proprietatea a avut sens religios, nu legal ~i
in scopul inchirierii lor etc.). nici economic. Domeniul familial era protejat de divinitati domestice
178
179
,Iil!I'

1'111

(larii, la romani). Proprietatea trebuie despartita de cele invecinate nu Terminus cel dintre campuri de-al mielului sange stropit e,
prin ziduri, ci printr-o fa~ie de pam ant cetrebuia sa ramana necuItivat: Daca-i jertfesc 0 purcea care-alapteaza-i de-ajuns.
acest spatiu era declarat de lege imprescriptibiI. Din loc in loc, aici Vecinatatea cea simpla se-aduna :;ise ospateaza,
erau a~ezate pietre sau trunchiuri de arbori, sedii ale altoI' zei ai Lauda tie cdntdnd, Terminus sfinte, cu toti.
locului, termes. Pentru a incalca domeniul unei familii, trebuia mi~cata " Tu desparje:;ti popoare, ora:;e ~'i-ntinse regate,
sau rasturnata Terma. Sacrilegiul era ingrozitor, iar pedeapsa pe masura. Fara de tine ar fi certuri in orice agar".
Vechea lege romana spunea: "Daca a atins Terma cu brazdarul plu- Nu partine!}ti tu pe nimeni:;i aurul nu te corupe,
gului, omul ~i boii sai sa fie dati zeilor infernului,,123. La randul sau, Cdmpul ce ji-e-ncredintat tu cu credinja-l pastrezi.
legea etrusca ~i cea ateniana prevedeau acelea~i interdictii in ceea ce Daca tu ai fi-nsemnat candva pamdntul Thyreei
prive~te hotarele. Platon spune: "Prima noastra lege trebuie sa fie N-ar fi fast uci:;i trei sute de luptatori,
urmatoarea: Nimeni sa nu se atinga de piatra de hotar ce desparte Nici n-arfi-nscris Otriade-al sau nume-n mormanul de arme;
campul sau de cel vecin, dici ea trebuie sa ramana nemi~cata. Nimeni 0, cat sange-a varsatel pentru patria sa!
nu trebuie sa indrazneasca sa mute piatra ce desparte prietenia de Ce s-a-ntamplat Capitoliul cand s-a zidit? toata ceata
du~manie,
- ,,124
piatra pe care ne-am legat prin juramant sa 0 Iasam la locul Zeilor i-afacut mare/ui Jupiter loc:
el. Terminus, cum pomenesc cei vechi, nemi:;cat in loea:;ul
Sfdnt, a ramas pe loc, tempul eu Joe-mparjind.
Ovidiu, atdt de aproape de civilizatia traditionala romdneasca,
Chiar :;i aeum, ca el numai stele deasupra-!}i sa vada,
care desparte ogoarele cu cruci !}i insemne de hotar, recomanda in Oferestruiea e-ntr-al templului acoperi:;.
Fastele, I/, ca la 23februarie safie celebrata sarbatoarea Terminalia:
Terminus, dupa aceasta, din loc sa te muti nu e:;tislobod:
Noaptea trecdnd, sa serbaji cu obi!}nuita cinstire Stai neclintit aeolo unde aifost a:;ezat.
Zeul ce cu-allui semn pune la jarini hotar. Sa nu ingadui nimica vecinului care te roaga,
Terminus, ori e~·tide piatra, ori trunchi ingropat in pamant q'ti, Ca sa nu pari ea l-ai pus pe un om decat Joe mai sus.
Si tu aifost socotit zeu de ai no!}tri strabuni. Fie ca e:;ti izbit de al plugului fier saude grebla,
Te-ncununeaza pe tine stapdnii de fiece parte, Striga: "AI tau e acest camp, iar acela-i allui!".
Doua coroane ji-aduc, turte tot doua prime!}ti. Este un drum care duce in laurentine ogoare,
lata-ti altarul, aici aduce tarancajaratic Unde odata cata prinjul dardan un reg at;
Ce intr-un hdrb mititel ea de pe vatra a luat. Piatra a :;asea din Roma, pe-acela, vede cum tie,
Terminus, jertfe ji-adue eu maruntaie de oi.
Lemne-un batrdn marunte:;te, taiate, le-a:;eaza cu grija,
Altor popoare pamdntulli-e dat cu hotare-anumite;
Se straduie:;te-mpldntdnd crengi in pamdntul vdrtos.
Dar alRomei jinut edt universul e-ntins.
Dupa aceea ajdjllfocul cu scoarja uscata.
Ldnga el un copiljine in mdna un CO$. (Traducere de lonFlorescu ;;i Traian Costa)
Dupa ce in mylocul fumului roade de trei ori arunca,
Fata cea mica i-a-ntins faguri de miere taiaji, In lumea in care pamantul era mai muIt deeM 0 proprietate,
Altii tin vinul; pe rand pe toate le-arunca inflacari; era insu~i temeiul existentei familiale, vanzarea lui era interzisa.125
Gloata-mbracata in alb sta :;iprive:;te tacand. Oamenii nu puteau fi deposedati de pfunant decat in urma exilului.
Chiar ~i exproprierea in folosul public sau confiscarea pamantului
m Cf. Fustel de Coulanges, Cetatea antidi, vol. T, Editura Meridiane,
Bucure~ti, 1984, p. 99. 125 Aristotel, Politica, VI, 2, 5: "In muIte ora;;e, legea cea veche
I 4 Ibidem, p. 99.
180 prevedea sa nu fie vfmdute pamanturile stramo;;e;;ti".
Ig I
datornicilor apar mai tarziu, dici datornicul se aservea cu trupul sau (nu de mama) sau se va fmpamdnteni obiceiul ca tatal cu 0
creditorului, devenind sclav pana la achitarea datoriei, dar nu cu singura flica sa adopte un flu sau sa numeasca un mO:jtenitor
pamantul. Cand aservirea corporal a va fi inlaturata, se opereaza dis- care se va casatori cu flica sa. Daca tatal nu rezolva acest
tinctia intre proprietate (dominium) ~i posesiune (bona), iar creditorul lucru, vechea lege, care atribuia tutela fetei orfane celei mai
va avea dreptul de a vinde posesiunile (bunurile) datornicului pentru apropiate rude masculine, recomanda acesteia casatoria cu
a-~i acoperi pagubele. Este prima deosebire legala intre averea fun- fi"llca-mO$temtoare.
. -
]76
ciara (imobila) ~i cea pecuniara.
Indiviziunea averii era acela~i lucru cu indiviziunea familiei.
Succesiunea Principiul proprietatii familiale imuabile persista in sistemul
economiei familiale a Evului Mediu ~i in acela traditional al familiei
In sistemul proprietatii care supune ~i nu se supune individului rurale. El va fi intrerupt abia 0 data cu principiile dreptului familial
proprietar, mo~tenirea i~i schimba ~i ea sensul. Testamentul nu exista, modern, in care mo~tenirea se face pe baza descendentei naturale ~i a
caci nu i~i mai are rost. Fiul legitim este heres necessarius, urma~ul contractului matrimonial.
care nu poate refuza mo~tenirea, preluarea ~i continuarea proprietatii Contractu I prenuptial, propus in dreptul familial modern, presu-
(~i a cultului) fiind atat un drept, cat ~i 0 obligatie. El este, de pune 0 diviziune ab initio a averii sotilor, perpetuata ~i pastrata ca
asemenea, heres suus, caci donatia sau transferul de proprietate sunt atare pe toata durata casatoriei. Aceasta formula statueaza diferentierea
imposibile, de vreme ce, chiar din timpul vietii tatalui, fiul este economica a sotilor ~i separatia proprietati1or, astfel incat, in momentul
coproprietar. Conceptia .asupra proprietatii este, vazuHi in orizontul divortului (prevazut de dreptul modern al familiei ca ipoteza cu grad
succesiunii generatiilor, aceea a unei realitati fixe, netransmisibiIe, maxim de plauzibilitate), bunurile sa revina celui de care au apartinut
imuabile; doar cel care 0 detinea era trecator. initial. Proprietatea nu se transmite, a~adar, de la sot la sot, ~i nici de la
In sistemul patriliniar al civilizatiei indo-europene, fiica nu putea parinti la copii, de vreme ce emancipareaA timpurie a celor din urma
mo~teni de vreme ce, casatorindu-se, ea abandona caminul paterno In vizeaza mai ales independenta economica. In aceasta evolutie generala
cadrul casatoriei nu exista, a~adar, 0 alaturare a averilor, ci doar de anulare a importantei sociale a proprietatii familiale, exceptiile sunt
transmiterea unui singur domeniu, al barbatului. De asemenea, pro- consacrate prin testament.
prietatea nu era fiiramitata intre mo~tenitori: fiul intai nascut lua in
stapanire intreaga avere parinteasca. Ceilalti frati urmau sa traiasca Diviziunea muncii in interiorul familiei
sub tutela sa, a~a cum traisera sub cea a tatalui. Legile lui Manu, legis-
latia tebana sau cea din Corint prevedeau ca numarul proprietatilor Diviziunea muncii presupune separare ~i diferentiere. Exista,
trebuie sa ramana neschimbat, ca ~i acela al familiilor. Fiii mai mici dupa cum se spune, 0 atractie a celor ce se aseamana, dar ~i una a celor
nu aveau alta ~ansa, in acest sistem al pastrarii averii familiale, decat ce se deosebesc. "Prietenia, zice Aristotel, lasa loc la foarte muIte
de a fi adoptat, de a se casatori cu fete care erau un ice mo~tenitoare discutii. Dupa unii, ea consta intr-o anumita asemanare ~i cei care se
sau de a fi trimi~i in colonii. aseamana se iubesc: de aici proverbul cine se aseamana se aduna,
corb la corb trage ~i altele asemanatoare. Dar dupa altii, dimpotriva,
toti cei care se aseamana sunt unii fata de altii ca olarii intre ei.127 Sunt
o situa{ie extrem de interesanta era aceea f! Jetei singura
mO$tenitoare. Legal, ea avea drept de mO$tenire. In acela$i timp,
126 Erau free vente insotirile intre unehi ~i nepoata. Chiar daea eei doi
ea erapusa sub tutela uneirude masculine, Tninteresul pastrarii
erau anterior easatoriti, se despart,eau pentru a putea salva patrimoniu1 familial.
averii TnJamilie. Practic, ea nu avea dreptul de a instraina
127 Aluzie 1a Hesiod, Munci $i zile, 25 ("olarul il pizmuie~te pe olar,
proprietatea, ci doar de a se bucura de uzufructul acesteia. Mai poetul pe poet, saraeul pe sarae ... ") - vezi Aristotel, Etica nicomahica,
tdrziu, legile ateniene vor autoriza casatoriile intre Jrate :ji sora Editura Stiintifica ~i Eneielopediea, Bueure~ti, 1988, nota ]2, p. 359.
182 183
date ~i alte explicatii care se bazeaza pe observarea naturii. Astfel, orizontala, conjugala. Aceasta translatie, totu~i, nu s-a efectuat in urma
Euripide spune ca pamantul secetos iube~te ploaia, iar cerulmaiestuos, unei accentuiiri a diviziunii sexuale a muncii, cat a instabilitatii crescande
greu de ploaie, se arunca cu 0 furie amoroasa asupra pamantului. ~ia decaderii familiei ca unitate de sustinere a societatii. Degrevata de
Heraclit pretinde ca numai ceea ce se opune este in armonie ~i ca cea responsabilitatea de a asigura baza perpetuarii sociale, familia a devenit
mai frumoasa armonie se na~te dil~ diferenta, ca discordia este legea penneabiUi tendintelor generale a unei diviziuni contractuaIe, formale a
intregii deveniri.,,]28 Conform lui Emile Durkheim, cel care a teore- sexelor. Diferentelor organice, care separau, in vechile coduri fami-
tizat in sociologie temeiurile ~i consecintele diviziunii muncii sociale,
Iiale, arborele de sange (descendenta masculina) de arborele de lapte
diferentierea are un profit moral, de accentuare a solidaritati i celor
(descendenta feminina), care distingeau, in interiorullocuintei familiale,
intre care intervine diviziunea muncii, profit ce 11 depa~e~te cumult pe
locurile rezervate femeilor de cele rezervate barbatilor, care erau funda-
cel pur economic. Modelul acestui efect este ilustrat prin diviziunea
mentate de reprezentari unor mitologii distincte feminine ~i masculine Ii
sexuala in cadrul familiei. Diferentierea sexelor, sustine sociologul
citat, are drept efect afirmarea casatoriei ca institutie complexa, cu se substituie diferentele legale, prevederile dotale ~i,negocierile de status.
mare forta coeziva in cadrul familiei. Daca, in societatile vechi,
familia nu presupunea definirea jurididi riguroasa a rolurilor distincte
Diferente de manifestare a diviziunii muncii
ale sexelor, dreptul modern statueaza aceasta diferentiere. lmprecizia
in familia traditionala ~i cea moderna
delimitarii sexelor avea drept consecinta labilitatea casatoriei ca
Caracterul aparte al diviziunii muncii in familia traditionala este
institutie legala. "Din contra, pe masura ce avansam catre timpurile
dat de aceea ca functiile specifice indeplinite de fiecare membru sunt
moderne, vedem cum casatoria se dezvolta. Reteaua de relatii pe care
diferentiate, in general, dupa sex, varsta ~i capacitati, fiind distribuite
o creeaza ea se extinde din ce in ce mai mult, obligatiile pe care Ie
astfel incat fiecare sex ~i varsta sa fie mai adaptata propriei specia-
sanctioneaza se' multiplica. Conditiile in care poate fi incheiata 0
lizari decat pentru oricare alta. Cea mai epuizanta munca fizica este,
casatorie, cele in care poate fi desTa.cuta se determina cu 0 precizie
crescanda, ca ~i efectele acestei desfaceri. Datoria de fidelitate se de obi~ei, executata de barbati ~i adulti; cea mai putin extenuanta, dar
statornice~te; mai intai impusa numai femeii, devine mai tarziu nu mai putin importanta ~iexacta, revine femeilor ~i tinerilor. Conform
reciproca. Cand apare dota, reguli foarte complexe vin sa fixeze acestei diviziuni a muncii, toti componentii unei familii lucreaza con-
drepturile respective ale fiecarui sot asupra propriei averi ~i asupra stant impreuna, ca 0 echipa, intr-o singura gospodarie, in proximitate
celei a partenerului. Este suficient, de altfel, sa aruncam 0 privire spatiala unii fata de altii.
asupra codurilor noastre, pentru a vedea ce loc important ocupa in In cadrul familiei moderne, pe de aha parte, diviziunea functiilor
cadrul lor casatoria. Uniunea dintre doi soti a incetat sa mai fie efe- in randul membrilor este, de regula, 0 diviziune a unor ocupatii
mera; nu mai este un contact exterior, trecator ~i partial, ci 0 asociatie diferite. Uneori, barbatii ~i femeile indeplinesc functii similare, ca, de
intima, durabila, adesea chiar indisolubila a celor doua existente in exemplu, lucrul in fabrica sau in comunitatea parohiala. In cadrul
intregimea lor.,,129 acestor ocupatii diferite, insa munca este prestata pentru obiective
Pripa judecatii durkheimiste asupra vechiului sistem familial I-au diferite, in locuri diferite, astfelca membrii familiei sunt separati unul
Ta.cut sa piarda din vedere translatia care a avut loc odata cu ilumi- de celalalt. Raporturile dintre ei sunt slabe sau exista doar in masura in
nismul ~i explozia urbana de la familia-neam, a carei solidaritate este care veniturile, ca~tigate in diferite locuri de munca ~i in diferite
una verticala, succesionala, la familia-nucleu, sustinuta de 0 solidaritate ocupatii, sunt adunate laolalta intr-un fond familial comun.
In familia traditionala, cooperarea este constanta, manifestandu-se
]28 Aristotel, Etica nicomahica, VIII, I, 1155, a, 32. prin munca in comun, prin aJaturarea neincetata a eforturilor, prin
129 Emile Durkheim, Diviziunea muncii sociale, Editura Albatros, Bucure:'?ti, proximitatea fizica a membrilor care locuiesc impreuna, mananca,
2001, p. 75-76. beau, dorm, se joaca ~i petrec laolalta, ~i prin existenta unui fond
184 185
familial comun unde se strang veniturile tuturor ~i din care sunt exercitarea meseriei pe care intentionau sa 0 deprinda, ci i$i asumau 0
acoperite toate cheItuielile, administrat, in general, de capul familiei. serie de sarcini casnice (ajutor dat la bucatiirie, aprovizionare, intretinerea
In familia moderna, multe din aceste manifestari de cooperare sunt locuintei etc.). Intre ucenici erau statornicite relatii frate~ti, astfel
absente; altele sunt mai putin vizibiIe sau sesizabile. incat, atunci cand unul dintre ei era bolnav, toti ceilalti erau datori sa il
vegheze, pe rand. Abandonarea casei me$terului echivala cu renegarea
Familia ca agent produditor familiei adoptive, iar vinovatul era exclus din breasla.
In cadrul familiei traditionale existau trei dimensiuni pe care se
Pe langa proprietate, ca functie economica de pastrare a patri-
putea exercita functia productiva a familiei: a) cea dintai era de pro-
moniului familial ~i de transmitere a lui prin succesiune, familia a
due ere propriu-zisa a bunuriIor de folosinta familiala sau destinate
jucat ~i un important rol de producere. Averea nu trebuia numai men-
vanzarii; b) cea de a doua consta In pregatirea profesionala a copiilor
tinuta, ci chiar sporita, mai ales in epocile dind sistemul mo~tenirii
pentru ocupatii asemanatoare, daca nu identice, celor parinte~ti (este
permitea impartirea bunurilor familiale intre toti urma~ii, adidi divi-
chiar principiul pe baza carui functiona sistemuI breslelor); c) a treia
zarea patrimoniului familial.
presupunea administrarea unui buget com un, gestionarea com una a
Productia agricola, me$te~ugareasdi sau comertul au fost forme
ale economiei familiale. Chiar atunci cand erau concentrate sub tutela resurselor ~i acoperirea cheItuielilor.
Functia procurarii mijloacelor de subzistenta pentru membrii
unui administrator sau stapan al patrimoniului, formele de organizare
familiei a fost mai bine Indeplinita de catre familiile traditionale decat
a munci i tineau tot de tipul culturii familiale. Astfel, in Antichitate,
de cele moderne. Aceasta nu inseamna ca vechea organizare familiala
cand patricienii sau marii proprietari de pamanturi, de ateliere s-a dovedit mai eficienta decat cea moderna In a oferi resursele nece-
n1e$te~ugare~ti sau de pravalii concentrau sub gestiunea lor mari averi
sare indivizilor care 0 compun, ci ca 0 proportie mai mare a resurselor
~i conduceau munca sclavilor ~i servitori lor, ace~tia erau integrati
pe care ea Ie ofera tuturor membrilor sai sunt rezuItatul propriei sale
familiei stapanului.130 Ei purtau acela~i patronim, slujeau aceia$i zei,
activitati. Familia moderna tinde sa cedeze multe din aceste activitati
erau ingropati in mormintele neamului. Cand intrau in slujba (domes-
altoI' agenti decat cei familiali, pierzandu-~i astfel, una dupa cealalta,
tidi sau productiva) unui stapan, ei treceau printr-un ritual de initiere
functiile economice. Concomitent, odata cu progresul urbanizarii, tinde
asemanator pana la identitate celui de adoptie. In Evul Mediu ~i la
sa descreasca ~i responsabilitatea ce revine familiei In procurarea
inceputurile epocii modeme, in sistemul corporatist, breslele erau
acestor mijloace de existenta, atat din punct de vedere cantitativ, cat ~i
organizate pe principiul familiei extinse, in care me~terul ~i sotia sa
din punct de vedere calitativ. Familia din trecut sau cea actuala din
erau parintii sau tutorii calfelor, ucenicilor, invataceilor. Ace~tia i~i
tarile slab industrializate atinge Iimita autosuficientei, din punctul de
abandon au familia de provenienta ~i, asemenea unor fii adoptati, erau
vedere al procurarii hranei, Imbracamintei, bauturii, adapostului ~i a
integrati familiei patronului. Sedeau la aceea~i masa, erau ingrij iti de
mijloacelor de recreare, fiind astfel independenta de piata. Amploarea
sHipana cand se imbolnaveau, erau na~iti de patroni cand se d'isatoreau
urbanizarii $i industrializarii a dus la intarirea pietii ~i a economiei de
sau i$i botezau copiii, celebrau impreuna cu ace~tia marile sarbatori
piata, care au fortat pierderea, una cate una, a acestor functii de catre
religioase (in special pe acelea inchinate patronului meseriei exer-
familia urbana. In prezent, asemenea roluri precum coacerea pain ii,
citateI31), iar rolullor in gospodaria adoptiva nu era limitat numai la
gatitul, fabricarea bauturilor, spalatul rufelor, tesutul ~i cusutul hainelor
sunt pe cale de disparitie, iar produsele disponibile pe piata tind sa Ie
130 Sa nu uitam ca, initial, termenul familia desemna totalitatea servi-
substituie din ce in ce mai muIt pe cele fabricate in casa. Declinul
torilorl~\ scl.av!l?r u~el.case partic~l~r: . acestor functii este descifrabil prin unnatoarele serii de fapte. Familia
. Vmtila Mlhatlescu, Vecznatatzle dzn Transzlvan/a, Edltura PaJdela,
Bucure~ti, 2002. traditional a era, pentru membrii sai, atat familie cat $i companie de
186
187
asigurare, bandi de economii, organizatie de caritate, piata de desfacere, Istoria economidi a familiei 132
fond de investitii, pe scurt, 0 incorporare a tuturor agentiilor care in
ora~ asista indivizii in scopul asigurarii prezentului ~i a bunastarii lor Compozitia Bunastarea eeonomiea din punet
care
munca.
munca
sustin
necesitatiiIe raman
aextinsa,
familiei
prinde alaturi.
scade
propriile
acre~tere
sus(ine ca~tiguri; 0~iiparte
StadiulTanar
Cuplu
Cuplu cuplu
Cuplu cu unul
marital,
vilrstnic;
cu unul sau
saudescreasca.
S treblli
imai
Cea
mai
Relativ
suficiente
0cuplului. mai
copiilor.
posesiunile
Prin
dintre
~i pentru
succesorii
abundentei
tii
ea,
Largita,
i~i sa
plecarea
Relativmult
copii,
adulti
din
reduca
Perioada
munca
trebuie
Posesiunile Jamiliale
Forta
fie
u~oara
limitate,
sustinerii
familia
~i
sa doar
tind
callza
din sunt
de
buna.
de de
sustinuti
datorita
dar
acesteia.
unora
dificiJa
cauza sa de
perioada.
consumatori
paternala
forta
un
propriul
Ambii
neimpovarati
i~i fiul
Parintii
ajutor
deconsum
perioada.
intensifice dde~i sau
Descenden-
pentru
pretios
asunt ~i
devin
va
capabili
Cuplul
pentru
ificultati
eforturile
de cre~terea
vedere fiii
setot
a-~i
de
~i sa
comparativ
viitoare. Un membru al unei familii traditionaleI IVIIIlucrameiaza
de
dentepentru
familiala
familiala.
receuta
adulti.
familii,
maimultia(stadilll
independenta
cas[ltoriti
parte
mai multi familie;
indepen-
copii
copiilor
propriile
~i i~iI).inte-
copii. mai multicopiilor
sunt plecarii membri.~i II turi,
din iar consumu!
0eisustina
chiar
imbatranirii
realizeaza.
intretine
sa parasesc familial
familiaproduc
parintilor.
Toti
copiii.
din mel11brii
veniturile estecare
pe redus.
continuiind
veni-
Ie
investea in ea, ~i doar in ea, toate roadele muncii ~i activitatii sale;
daca avea nevoie de 0 recompensa, nu 0 a~tepta decat din partea
familiei. Veniturile sale se varsau in fondul familial comun, iar chel-
tuielile ii erau platite de familie. Nu indivizii, ci familiile erau,piina de
curiind, unitatile interactiunii economice cu agentiile extra-familiale.
Astazi, familia of eta mult mai putina securitate materiala. Patrimoniul
familial este precar, producerea bunurilor in interiorul familiei este
abia simbolica.

Familia a functionat ca agent colectiv aviind 0 responsabilitate


nelimitata in ceea ce prive~te bunastarea economica ~i existenta
membrilor sai. Parintii ~i ceilalti adulti procurau resursele necesare
cre~terii copiilor; ace~tia, dupa ce atingeau maturitatea, i~i ingrijeau
parintii batriini ~i pe ceilalti varstnici. Functiona astfel 0 forma de
asigurare reciproca, economisire ~i investitii cu 0 responsabilitate
colectiva nelimitata fatade membrii sai. In ora~, aceasta responsa-
bilitate familiaIa colectiva ~i preocuparea de a investi in familie a
disparut intr-o mare masura. Copiii devin independenti relativ devreme
~i Incep sa-~i procure singuri cele necesare, familia parinteasca fiind
astfel scutita de necesitatea de a Ie mai furniza resurse de traL Mem-
brii familiei nu mai investesc totul in fondul familial comun, ci in Moduri de masurare a exercitarii functiei economice
agentii specializate extra-familiale ~ banci, fonduri de investitii, orga-
de catre familia moderna '
nizatii de intrajutorare publice sau private etc. Pe scurt, familia urbana
Singura modalitate prin care familia societatilor moderne se mai
a redus considerabil responsabilitatea economica ce revine membrilor
manifesta astazi din punct de vedere economic ca unitate coeziva este
sai. Fondul familial com un este tot mai putin in masura sa adune hugetul comun de venituri ~i cheltuieli. El contine:133
laolaIta toate ca~tigurile indivizilor ~i, prin urmare, tot mai incapabil - raportul dintre veniturile ~i cheltuielile totale ale familiei;
sa Ie acopere cheltuielile. Individualismul economic urban tinde sa se - modurile de obtinere a veniturilor;
substituie din ce in ce mai mult colectivismului familial rural. Aceasta - numarul ~i calitatea persoanelor aflate In incapacitate de munca;
tendinta, manifestata Intr-o multime de modalitati, implica atrofierea - structura cheltuielilor.
graduala a functiilor economice ale familiei.
132 Cf. P. Sorokin, C. Zimmerman, Ch. Galpin, A Systematic Source
Book in Rural Sociology, cap. "Familia ca institutie de baza ~i familismul ca
relatie fundamentala a organizarii sociale rurale", Minneapolis, 1930.
133 Maria Voinea, Sociologiafamiliei, Editura Universitatii Bucure~ti, 1993.
188 189
Gestionarea bugetelor de familie devine, in societatea moderna,
o forma foarte complexa de economie familiala. De~i indivizii sunt
interesati in ca~tiguri tot mai ridicate, 0 proportie crescanda a acestora 21. Functiile de socializare ale familiei
se sustrage bugetului familial com un, pentru a fi gestionata individual. sau reproducerea culturahi a societatii
Un alt mod folosit de sociologi pentru masurarea gradului de
manifestare a functiei economice a familiei este constatarea conditiilor
unicei

forme
134
de proprietate familiala urbana, locuinta.
"
Fi~a locuintei
contme:
- tidul de proprietate asupra locuintei;
- densitatea de locuire; Funetionalitatea de reprodueere soeiala a familiei nu se refera
- starea locuintei (vechime, uzura, lumina, caldura, umiditate); numai la aspeetele perpetuarii biologice sau materiale (economice).
- dotarea locuintei (electricitate, apa eurenta, inealzire); Odata asigurata baza fizica a societatii, apare nevoia de identificare a
- mobilier (paturi, tehniea menajera, "tehnica culturala"); acesteia conform criteriilor culturale; aItfel spus, este nevoie de asigu-
- modul de utilizare a spatiului locuibil (spatii speeializate rarea continuitatii sociale sau culturale. Aceasta se realizeaza prin
pentru pregatirea mesei, odihna, studiu, igiena etc.). edificarea propriului sistem de valori ~i norme, de conceptii ~i
o aneheta sociaIa gase~te relevanta datelor inregistrate in fi~a mentalitati specifice familiei ~i prin stabilirea unei relatii intre acest
locuintei. Altfel, cata vreme locuinta este, pentru familia moderna, un sistem ~i cadrul social global. In cea mai mare parte a istoriei, cele
spatiu mai mult sau mai putin tranzitoriu, de multe ori aflat intr-o doua dimensiuni culturale (familiala ~i sociaIa) au fost armonice sau
proprietate temporara (inehiriata), informatiile obtinute pe un ase- chiar s-au suprapus (ca in Antichitate sau Evul Mediu, dind familia ~i
menea instrument de masura sunt, fundamental, nerelevante. societatea respectau acelea~i valori ~i aveau chiar un sistem normativ
complementar). In societatile industriale, Insa, apar, odata cu urbani-
zarea, discontinuitati culturale cum ar fi cele dintre spatiul privat ~i
spatiul public, familie ~i societate, individ ~i grup. Cultura familiala
devine distincta de cultura sociala (a societatii), ba chiar se ramifica pe
subcategorii tot mai Inguste ~i tot mai indepartate de finalitatea
culturala: subculturile diferitelor grupuri sau institutii.

Educatie, socializare ~i cultura


Socializarea este un concept ce poate fi contestat din perspectiva
vocatiei sociale innascute a omului. Fiinta sociala prin excelenta, omul
este socializat prin chiar natura sa. 0 problematizare a acestui aspect
al socialitatii ar fi desocializarea omului modern (care este cam acela~i
lucru cu individualismul, prezentat, insa, in teoriile moderne ~i
postmoderne ca 0 forma aparte a socializarii). Socializarea inseamna
Insa~i existenta societatii ca atare ~i reflectarea sa inevitabila in natura
umana. Ea este definita drept totalitate a proceselor, mecanisme lor ~i
institutiilor prin care societatea se reproduce in personalitatea umana.
134 Idem. Ea este privita, de teoreticienii moderni ai societatii, ca un proces
190 191

.'
'" "
interactiv de comunicare Intre con~tiinta sau personalitatea individuala
~i influentele sociale. De fapt, socializarea este proces cu 0 participare transcendent, caruia socialul ii este explicitarea. 1ntr-o asemenea
minima, daca nu chiar nula, a con~tiintei ~i vointei umane, Intrucat perspectiva, educatia devine mentinerea individului in stare a sociala in
realitatea sociaIa, este suverana, supunand individul propriilor ratiuni care se na~te, cu adevarat un proces integrat organic socialului. Departe
de reproducere. In esenta, socializarea este un fenomen cultural, iar de a fi un proces evolutiv, educatia este un proces conservativ. Dimpo-
aspectul sau observabil consta In invatarea sociala, adica In initierea triva, in paradigma individualista moderna, conform careia individul
culturala. Dupacum spunea Leo Frobenius, fata de oamenii care sunt alege socialul caruia dore~te sa ii apartina, educatia este modul de
purtatorii ei, cultura trebuie Inteleasa ca un organism independent, ca asimilare a unor nonne externe. Ea este constitutiva socialului formal,
o fiinta vie care are 0 na~tere, 0 copilarie, 0 maturitate ~i 0 batninete. "Nu functional, institutional, pierzandu-~i caracterul organic.
vointa oamenilor da na~tere culturii, ci cultura 11 re-invie pe om". 135 Elisabeta Stanciulescu afirma, intr-un foarte labOlios studiu despre
Cadrul primal' al socializarii sau al manifestarii culturale a indi- educatia familialal36, ca functia educativa a familiei este de data recenta.
vizilor este familia. Sociologia familiei enumara patru aspecte prin care Pana de curand, parintii, spune autoarea, erau cvasi-indiferenti fata de
familia realizeaza functia de socializare: proprii copii, pe care ii plasau unor instante externe (doica, la varstele
a) educatia morala, ce are la baza relatiile de autoritate prin fragede, sau, in adolescenta, alte familii). De fapt, socializarea era rea-
intermediul carora modelele ~i regulile culturale se impun persona- lizata de intreaga societate, cu care familia nu se afla in discontinui-
litatii individului; tate. Ba dimpotriva, intre societate ~i familie exista 0 coerenta per-
b) invatarea sau cunoa~terea, adica aflarea ~i deprinderea repe- fecta, data de extrapolarea valorilor familiale in cadrul societatii Iargite
relor necesare vietii sociale; ~i de interiorizarea valorilor pub lice in spatiul familial. Simbioza era
c) dezvoltarea capacitatii creatoare, a gandirii participative, pe aproape desavar~ita. Pedagogia, ca sa folosim un termen care doar de
care se pune pret mai ales in perioada modern a ~i in cadre Ie culturii curand a capatat aura ~tiintifica cu care se mandre~te astazi, era un
postmoderne; fenomen difuz ~i implicit. Familia nu trebui sa-~i "educe" membrii
d) comprehensiunea, comunicarea afectiva, dezvoltarea afecti- pentru a-i transforma in fiinte sociale; ei se na~teau in societate
vitatii specific umane. Intrucat erau membri ai unei familii. Cele mai semnificative instante
Nu mai trebuie sa adaugam ca aceste dimensiuni difera de la 0 ale socializarii erau constituite de riturile de trecere, care integrau
zona culturala la alta ~i depind de ceea ce L. Frobenius numea paideuma, indivizii in corpurile sociale, -racandu-i indistincti in cadrul acestora,
ca realitate culturala independenta, cu 0 viata proprie. Formulele conformi cu anumite modele superioare naturii umane.137 Cu timpul,
seci sunt traduse in limba categoriilor fundamentale ca tensiune sufk-
teasca (L. Frobenius) sau matrice stilistica (L. Blaga). Ele sunt deprinse 136 Elisabeta Silineiuleseu, Sociologia educatiei familiale, Editura Polirom,
in mediul familial ca ~i continuator al mediului etnic. Socialul este un la~i, 2002.
137 In soeietatile primitive, aeeste treeeri sunt puternie marcate de
mod de existenta inainte de a fi un mod de cunoa~tere. Este natura
ritualuri de eonsaerare: "Baietii sunt du~i Intr-o padure, expu~i unor scene de
umana inainte de a fi efortul congnitiv de deprindere a normelor socia-
groaza, petree in jungla un timp mai scurt sau mai lung, iar inainte de ie~irea
litatii. Dincolo de experienta cotidiana a actorilor care fac "obiectul" din aceasta asociere dinjungla ~i de reintoarcerea in satul natal, sunt tatuati, Ii
sociologiei, dincolo de experienta lor cognitiva, emotionala, creativa se ciuntesc dintii, Ii se taie paml sau primese alte insemne ale barbatilor din
sau morala, socialul are existenta de-sine-statiitoare, intrucat formele tribul lor. [... ] Extraordinar de raspiindita este ... credinta ea, in timpul
sale primare (familie, rasa, comunitate etnica etc.) nu presupun acesta, baietii sunt saerificati sau chiar inghiNi de duhul junglei ~i nascuti din
manifestarea vointei umane, nu implica decizia umana. Nu ne na~tem nOli." (Leo Frobenius, Paideuma) Comuniunea cu padurea ~i animalele lua,
Intr-o anum ita familie, etnie etc. pentru ca a~a decidem, ci ca un dat in cele mai multe din aeeste societati vechi, forma totemismului, prin care
razboinicii se imparta~eau din substanta (earnea, siingele) ~i spiritul anima-
lului venerat, pentru a-~i insu~i trasaturiJe dominante ale acestuia. 0 expunere
135 Leo Frobenius, Paideuma, Editura Meridiane, Bucure~ti, 1985, p. 39. amanuntita a eomplexitatii riturilor initiatice 0 face Arnold Van Gennep in
192 eunoseutul sau studiu, Riturile de trecere.
193
aceste corpuri sociale au luat forma grupurilor de varsta exclusive, in Copiii sunt sco$i de sub influenta monopolista a familiei la varste din
care nu accedeau decat tinerii de 0 anumita varsta. In imperiul roman, ce in ce mai mici, acest fapt avand ca urmare pierderea de ditre familia
ca $i in societatea elina, erau cunoscute ca fapt fo1cloric, semioficial, modern a a functiilor educative in favoarea agentiilor extra-familiale.
organi-zarile sau asociatiile tinerilor (collegia juvenum), al carol' scop Daca inainte familia era doar una din instantele de socializare
exact nu a fost inca deslu$it de istorici.138 Ceea ce se cunoa$te este ca care i$i disputau individul (pe langa familia extinsa, grupurile de varsta,
mceau sport $i scrima, vanau $i, uneori, asociatia lor dadea in amfi- grupurile de status sau, mai tarziu, cele ocupationale $i comunitatea ca
teatre spectacole de lupta cu fiare salbatice. De asemenea, profitand, ansamblu), astazi ea trebuie sa suplineasca deficitul de socialitate al
pare-se, de numarul $i statutul semioficial pe care il aveau, se dedau $i noilor institutii ale societatii virtuale.139 In acest sens, ea devine, in
la activitati mai putin laudabile. "Intoarce-te cat mai devreme acasa, exprimarea lui Robert K. Merton, cea mai importanta "curea de tran-
caci 0 banda de tineri din cele mai simandicoase familii devasteaza
smisie" a normelor culturale din generatie in generatie. Durkheim pas-
ora$ul", se-poate citi intr-un roman latin. treaza perspectiva educatiei globale, definind-o ca actiune exercitata
Din punctul de vedere al socializarii, adica al formarii in spiritul de generatiile adulte asupra celor tinere in vederea crearii in acestea a
unei culturi, indivizii sufera un fen omen modelator in trepte, care fiintei sociale .
traduce, in planul paideumei individuale, succesiunea pragurilor . In continuarea intelegerii omului ca individ izolat, care trebuie
initiatice din societate. Aceste trepte ale spiritului sunt, in viziunea modelat, "educat" pentru a deveni sociabil, psihopedagogia moderna
aceluia$i Leo Frobenius, varsta intuitiva sau lumea demonismului sustine ca impulsurile umane pro sau antisociale sunt determinate de
pueril (viata culturala $i spiritual a a varstei copilariei), varsta idealista primele experiente ale copilariei, intiparite in incon$tientul acestuia $i
$i lumea ideaIa (viata cultural a $i spirituala a varstei tineretii) $i, in care formeaza baza comportamentelor ulterioare. Educatia devine, in
sfar$it, varsta mecanicista $i lumea faptelor (viata spirituala $i cultu- acest sens, un proces de modelare $i de manipulare a unui "material
rala a varstei mature). uman" mai mult sau mai putin amorf, ai carui autori concurenti sunt
In ceea ce prive$te manifestarea con creta afuncfiilor educative familia $i societatea. Ceea ce inainte era simbioza se transforma in
§'i de instruire ale familiei in societatile traditionale, inzestrarea competitie. "Traumele ontogenetice" sunt accidente education ale pro-
membrilor sai cu anumite trasiituri psiho-socia1e - obiceiuri, maniere, vocate de agresiunea masiva cu care cultura se impune naturii umane.
moravuri, limba, cuno$tinte, experiente, anumite credinte $i convingeri Frustrarile, complexele de tot felul a carol' cauza se plaseaza in
morale, religioase, estetice $ijuridice, pe scurt, intreaga lor conduita - violenta cu care normele culturale sunt impuse copilului genereaza un
era realizata in absenta $colilor, a gradinitelor, a cursurilor de instruire anumit registru cultural, deficitar, la randul sau.
$i a institutiilor speciale de educatie religioasa sau moraIa. Upsa unei Intr-un studiu al lui G. GoreI' $i J. Rickman se face urmatoarea
concurente solide a unoI' agentii extra-familiale a permis familiei deductie sententioasa referitoare la na$terea unei paideume sau a unei
consolidarea unui monopol in acest domeniu, $i, ca urmare, modelarea culturi etnice majore, de talia culturii ruse: socializarea copiilor ru$i
indivizilor conform propriei sale naturi $i propriilor modele, extinse la este traumatizanta intrucat ei sunt supu$i unui tratament care
nivelul intregii organizari sociale (comunitatea ca familie largita). alterneaza tara nici un fel de regula doua atitudini opuse. "In intervalul
Societatile industriale $i postindustriale au cunoscut, insa, 0 sporire a in care mama este antrenata in activitati agricole, atitudinea ei protec-
numarului institutiilor educative extra-familiale, care au intrat intr-o toare se manifesta in inta$area cat mai stransa a copilului, procesul de
disputa din ce in ce mai apriga cu institutia familiaIa, disputa a carei inm$are desta$urandu-se intr-o maniera impersonala, aproape tara nici
miza erau "sufletele" membrilor ei, educarea $i modelareaacestora. un contact intre mama $i noul nascut, prin gesturi precise $i repezi.

138 Philippe Aries, Georges Duby (coordonatori),lstoria vieth private, 139 Vezi, la F. T6nnies, definirea socieUitii ca virtualitate, realizata pe
Editura Meridiane, Bucure~ti, 1995. masura separarii membrilor ei.
194 195
Atunci cfmd copilul pHinge, i se «indeasa» in gura 0 «suzeta» tacuta adoptivi, in multe cazuri), doica, frate de lapte, pedagog (nutritor sau
din paine mestecata ~i indulcita. Cand mama revine de la camp, ea tropheus). Educati!l se tacea cu severitate, pentru calirea caracterului
deplange singuratatea ~i nemi~carea la care a fost supus copilul, il celui ce trebuia sa reziste ispitelor moliciunii. Morala care reglementa
dezleaga, il mangaie, ii face igiena, il hrane~te etc. In acest fel, viata relatiile dintre parinti ~i copii ii definea pe cei din urma ca pe cei
micului rus incepe intr-o stare de paralizie aproape completa, in care meniti sa perpetueze numele ~i faima familiei. Responsabilitatea
orice manifestare individuala este blocata ~i care genereaza frustrari, "educativa", pedagogica era, prin urmare, una primordiaIa morala.
urmata de scurte perioade de libertate ~i tandrete excesiva. In Scoala desavar~ea formarea moraIa a copiilor.
continuare, in relatiile parinti-copii, frustrarile ~i recompense Ie se Pana la 12 ani, ~coala era mixta in antichitatea greco-ramana.
succed tara alta logic a in afara logicii instabile a sentimentelor. Acest Vacantele erau fixate prin calendarul religios. Pe de aM parte, ea era
dualism aI socializarii se regase~te in dualismul personalitatii specifice completata prin angajarea, mai ales in familiile instarite, a unui
poporului rus, care alterneaza tara motive aparente pasivitatea, preceptor particular. (In Antichitate, preceptorii vor fi, de cele mai
depresia ~i dezgustul de sine cu agitatia, exaltarea ~i starile explozive, multe ori, calugari. Ei trebuiau sa transmita tinerilor nu numai ~tiinta
in acela~i timp mistice ~i sexuale. Frustratiile sunt prezente ~i in pe care 0 detineau, cunoa~terea limbilor, ci ~i valorile moralei reli-
socializarea precoce a copiilor americani, dominata de ideologia gioase.) Dupa 12 ani, bogatii se separau de saraci. Doar baietii din
puritana care cultiva ascetismul ~i culpabilitatea [Mead, 1942], de familiile bogate i~i vor continua studiile. Ei invata mitologia ~i autorii
reguli stricte de hranire ~i igiena [Benedict, 1946], ca ~i in aceea a c1asici. Fetele, la aceasta varsta, erau declarate nubile (barbatii Ii se
copiilor francezi, orientata de principiul dirijarii naturii [Mead ~i adresau cu "domina" sau "kyria") ~i chiar se casatoreau. Baietii i~i
M6traux,1953]."140 continuau invatatura nu pentru a dobandi vreo meserie utila, ci pentru
innobilarea spiritului. La Roma nu erau predate materii utile sau
Educatori ~i parinti "formative", nicidecum "aplicative" in sensul mecanicist, actual, ci
discipline prestigioase, intre care un loc foarte important il ocupa
Este cunoscuta ~i obligatorie distinctia sociologica intre sociali- retorica. In istoria educatiei, un sistem de invatamant care sa prega-
zarea primara ~i cea secundara. Daca cea primara se refed la primii teasca tinerii pentru viata materiala este cu totul exceptional. lnstitu-
ani de viata, in care sunt deprinse categoriile sociale fundamentale tiile educative, inclusiv cele familiale, vizau intotdeauna idealismul
(limba materna, reperele axiologice primare, deprinderea gusturilor, a uman ~i nu trivialitatea vietii concrete, materiale.
modelelor bazale de comportament etc.), socializarea secundara este Educatia greaca tacea parte din viata publica. Ea avea drept
cea care are loc in afara familiei, in instante specializate (~coli) sau cadru de desta~urare palestra ~i gimnaziul. J umatate din educatia
nespecializate (grupuri profesionale, de varsta, politice etc.). Putem tinerilor greci consta in cultivarea corpului; apoi urmau muzica, limba
distinge, mai mult sau mai putin conventional, din punctul de vedere materna, Homer, retorica ~i putina filosofie. Invatamantul dura pana la
al agentului principal al educatiei, 0 epoca a pedagogiei materne 16 ani, dupa care urmau 1-2 ani de efebie. Adolescenta incepe, a~adar,
(perioada timpurie, pana la ie~irea copilului de sub zodia grijii feme- prin aprapierea tinerilor de categoriile barbatilor, mai intai ca 0 categorie
ie~ti, reprezentata de mama ~i doica) ~i una a pedagogiei paterne, care distincta, care cerea protectia duioasa a acestora, apoi ca egali. La
vine in completarea intrarii copilului in viata publica (mai intai prin 14 ani eraulepadate ve~tmintele de copil (praetexta), iar la 16-17 ani
intermediul ~colii). Tatal a fost dintotdeauna "ghidul social" al fiilor. puteau alege deja 0 cariera publica, dupa ambitiile ~i puterea tatalui
Este adevarat ca, la inceput, cre~terea copiilor era sarcina mai sau, care ramanea instanta autoritara suprema a familiei, careia fiul i
multor persoane: in Roma, ei erau ingrijiti de parinti (naturali ~i se subordona neconditionat, pana la moarte.
Prima instanta educativa a fost familia. Primul educator social,
140 Elisabeta Stanciulescu, op. cit., p. 43. in sensu I de transmitator alunor norme morale, a fost tatal. Preluarea,
196 197
In epoca moderna, a rolului educativ al familiei de catre instante Ie
externe (~coala) a pus problema tranzactiei educationale comerciale.
Invatamantul familial sau cel initiatic (maestru-discipol) a fost inlocuit 22. Functia etico-jurididi a familiei
de relatia comerciala Intre profesor - institutia de Invatamant - sau reproducerea normativa
student/elev, relatie intermediata de bani. In acest context, singura
solutie la Inrobirea con~tiintei dascalului criteriului material este
,
a societatii
vocatia didactica sau capacitatea (atat de rara!) de a constitui un model
moral, intelectual, comportamental pentru cei care trebuie "modelati".
S-a spus ca rolul dialectic al unui educator trebuie sa fie cel al unui
transformator, ca a educa nu mai Inseamna sa reproduci pozitii ideolo-
gice, ci sa creezi conditii noi, la care fie care "fiinta educabila" are In familie se realizeaza trecerea de la un comportament normativ
dreptul. la unul normal, prin autoreglare, autonomie morala, interiorizarea
Educatia nu Inseamna inovatie, ci conservare. Profesorii trebuie imperativelor eticii sociale. Acest proces de reproducere etico-morala
sa preia rolul tatalui, sa fie depozitari, nu inventatori. ~i normativa a societiitii se materializeaza, la nivelul familiei, prin
functia etico-juridica. In comparatie cu familia de tip traditional, cea
moderna a suferit pierderi In ceea ce prive~te exercitarea eelor mai
multe functii familiale, precum cea economica, culturala, de secu-
ritate, religioasa etc. Pe langa acestea, asumarea responsabilitatii
juridice colective pentru comportamentullegal sau ilegal al acestora,
cu alte cuvinte functia etico-juridica a familiei a fost, de asemenea,
cedatii instantelor extrafamiliale. Pe de alta parte, responsabilitatea
familiala colectiva a fost Inlocuita cu responsabilitatea individuala.
Familia nu mai raspunde pentru crimele comise de un membru al sau;
pe de alta parte, recompense Ie sociale pentru 0 conduita adecvata
revin doar individului, reflectandu-se doar indirect asupra farniliei.
Functia de protectie a familiei, complementara celei de asigurare a
unei normativitiiti specifice, a fost, de asemenea, asumata de stat ~i de
alte agentii nefamiliale sau suprafamiliale.
Slabirea fortei integratoare a familiei se accentueaza pe masura
ce trecem de la un mediu traditional spre unul modern. Acest lucru
duce la pierderea controlului exercitat de familie ~i a puterii de
reglementare a comportamentului membrilor sai ~i, de asemenea,
atrage declinul interactiunii directe ~i al activitatilor colective ale
membrilor. In cadrul distributiei clasice a autoritatii familiale, intere-
sele ~i functiile familiei ocupa Intotdeauna primul loc in importanta,
cele ale individului ramanand pe locul secund. Familia controleaza
aproape toate deciziile ~i actiunile importante ale membrilor sai, hota-
rand in comun, de exemplu, cine ~i cu cine se va casatori; daca va fi
198 199
aleasa 0 ocupatie sau alta; ce fel de munca este de tacut ~i in ce un anumit tip de comportament necesar bunastarii comune, ei nu
moment; ce educatie trebuie sa se acorde ~i cui; ce fel de tranzactii considera acest lucru ca pe 0 forma de "exploatare", ci ca 0 necesitate
economice sunt de tacut; ce se vinde, ce se cumpara, ce se schimba; in impusa de conceptul de "noi", in care sunt inclu~i atat ei, .cat ~i
ce sau in cine se va avea credinta, cine va fi pedepsit sau recompensat; conducatorul familiei. Grice diviziune intre functiile sotiei ~i mamei,
pe scurt, toate activitatile de 0 importanta semnificativa. Asemenea pe de 0 parte, ~i ale sotului ~i tatalui, pe de aWl palie, sau intre cele ale
lucruri sunt arareori decise de un individ tara consultarea, statui rea sau altor membri ai familiei este, de regula, nu 0 urmare a despotismului
decizia intregii familii. Formulele de organizare a autoritatii pot fi mai sau toanelor capului de familie, tatalui sau sotului, ei 0 rezultanta a
despotice (autoritatea unica a patriarhului) sau mai democratice (con- tuturor circumstantelor existentei, careia 0 experienta indelungata i-a
siliile familiale, care se intalnesc ~i astazi in multe familii europene). determinat necesitatea in vederea asigurarii bunastarii intregii familii.
Familia clasica reactioneaza in virtutea responsabilitatii colective Ea nu este resimtita ca exploatare sau oprimare ~i nici nu apartine,
pentru ofensele ~i gre~elile savar~ite de membrii sai. In familiile obiectiv sau subiectiv, acestui tip de fenomene.
urbane responsabilitatea colectiva este inlocuita, in mare masura, de Greutateajudecatii ~i sanctiunii familiale era, In multe cazuri, in
responsabilitatea individuala. soeietatile traditionale, anterioara ~i superioara judecatii ~i sanctiunii
sociale. In dreptul cutumiar, familia este 0 institutie primordiala. Rolul
Dizolvarea individualitatii in familia rurala sau este ilustrat de prevederile vechiului drept albanez: in acest sistem
normativ, atunei cand 0 faHi gre~ea, pierzandu-~i fecioria inainte de
Fuziunea reciproca a personalitatilor membrilor ~i dizolvarea casatorie, ea trebuia pedepsita prin lapidare de intreaga comunitate.
"sinelui" individual In familialul "noi" in cadrul familiei rurale duc la Pietrele cele mai mari, cele care savar~eau, in ultima instanta, pedep-
intelegerea multora din trasaturile organizationale psiho-sociale ale sirea, erau aruncate de rude ~i de cei apropiati. Dimensiunea justitiara
acesteia in mod destul de diferit de interpretarea oferita de abordarea a familiei supravietuie~te chiar ~i in Europa de astazi, prin obiceiul
atomista, care ignora intregul Gestalt al familiei c1asice. Cercetatorii albanez ca socrul sa inmaneze ginerelui, la nunta, un glont de argint cu
acestei din urma orientari, aplicand standarde urbane realitatii familiei care acesta are dreptul de a-~i ueide sotia vinovata de in calcarea
rurale, tara a lua catu~i de putin seama la fenomenul specific de normelor cutumiare. Mult mai putin simbolica este supravietuirea
fuziune a personalitatilor, au pretins, de pilda, ca familia din mediul cutumelor patriarhale in societatile musulmane. In sud-estul Turciei,
rural este mai autocratica, mai despotica ~i mai tiranica in raporturile de pilda, au loc anual cateva zeei de judecati familiale ce se sfar~esc
dintre capul familiei ~i ceilaiti membri, dintre sot ~i sotie sau dintre prin condamnarea ~i executarea vinovatului.
parinti ~i copii. Daca studiem in mod obiectiv, luand in considerare
intregul Gestalt al familiei, aceasta concluzie, yom descoperi gre~eala in aprilie 2003, de exemplu, agen!iile de ~tiri au facut
savar~itii de cercetatori. Logica lor este similara celei aplicata in public cazul tinerei NR, care a fost rapita pe una din strazile
propozitia "Un om are doi ochi; un caine are doi ochi; ergo, un om din partea europeana a Istanbulului, pe cand se indrepta spre
este egal cu un caine." Pretinsul despotism, autocratie ~i oprimarea un supermagazin. Sechestrata §i violata, fata, in varsta de 14 ani,
membrilor de catre capul familiei, a sotiei de catre sot ~i a copiilor de a reu$it sa scape de agresor dupa patm zile $i s-a intors acasa.
catre parinti in familia rurala nu sunt altceva dedit 0 falsa interpretare Convocat, consiliul familial a hotarat ca intamplarea nefericita
a fenomenului profundei fuziuni reciproce a personalitatilor in intineaza morala familiala $i ca, pentru evitarea ru~inii, solu!ia
conceptul colectiv de "noi". Multe relatii care pot parea despotice unei
este uciderea, dimpreuna, a vinovatului # a victimei. Pedeapsa
persoane foarte individualiste nu sunt decat manifestari ale acestei
nu a putut fi aplicata decat asupra fetei, tatal §ifratele acesteia,
accentuate fuziuni. Membrii familiilor respective nu simt, nu inter-
care ~i-au asumat rolul de executori ai pedepsei, nereu§ind sa
preteaza, nu gandesc aceste relatii ca fiind exploatatoare sau opresive.
ajunga la agresorul aflat deja in paza poli!iei.
Cand un conducator al unei familii rurale pretinde membrilor acesteia
200 201
Multe din aceste pretinse tiranii ~i despotisme apar intr-o lumina Ca orice grup puternic inchegat ~i disciplinat, famil ia ruraJa are
diferita atunci ciind Ie analizam mai atent. Ele dezvaluie adesea cea un conducator, care organizeaza ~i administreaza eforturile membrilor,
mai intima solidaritate, 0 forma a celei mai organice democratii in supravegheaza educatia, instruirea ~i pregatirea pentru viitor a copiilor
care corpul, sufletul ~i mintea fiecarui membru sunt amalgamate in ~i ii protejeaza prestigiul ~i bunastarea. Acesta este fie un conducator
sentimentul familial de "noi", pe care fie care 11 sluje~te conform de model maternalist fie unul paternalist, dar nici intr-un caz doar un
capacitiitilor ~i abilitatilor sale. Daca am analiza acelea~i trasaturi ~ef, un comandant sau un alt fel de autoritate arbitrara. De altfel, ea
pretinse tiranice dintr-un punct de vedere ~i mai profund, acela al sau el- dici exista atiit felJlei, dit ~ibarbati distribuiti in rolul "capului
drepturilor ~i indatoririlor fundamentale comparative ale sotului ~i de familie" - nu exercita 0 conducere autoritara, ci prin consultarea
sotiei ~i ale parintilor ~i copiilor, am vedea ca distributia obiectiva a directa ~i constanta a celorlalti membri ai familiei. Uneori, ca ~i in
acestor drepturi ~i indatoriri nu este deloc mai inegala sau partinitoare cazul familiei tip zadruga, capul familiei este ales In mod fliti~ ~i
in familiile din mediul rural deciit in familiile din ora~e, in care conduce doar atiita timp ciit hotarasc membrii familiei. De obicei, nu
relatiile sunt mult mai relaxate.141 exista nid un fel de caracter electiv al conducerii exercitate de capul
, In plus, trebuie sa ne amintim ca, mai ales in trecut, dar ~i astazi familiei, insa conducerea patriarhaJa, de pilda, este influentata de
in cadrul societatilor putin urbanizate, familia rural a s-a bazat doar pe decizia luata impreuna de catre membrii adulti ai familiei.
ea insa~i atiit din punct de vedere economic, cultural, moral ~i social, Daca unul conduce ~i ceilaJti sunt condu~i, se va stabili, in mod
intr-o masura mult mai mare deciit a flicut-o familia ora~eneasdi. evident, intre ace~tia, 0 relatie de doniinatie §i subordonare. Din ciite
Aceasta din urma devine capabila de a-~i satisface necesitatile prin
se pare, acest tip de relat}e se exprima cu mai multa claritate in mediul
intermediul multor agentii nonfamiliale - ~coala ~i biserica, politie ~i rural dedit in eel urban. In orice caz, poate fi yorba despre 0 dominatie
stat, piata ~i industrie. Astfel, este de inteles de ce familia sateasca, in sau subordonare patriarhaJa sau matriarhala. Dominatia ~i subor-
scopul satisfacerii nevoilor sale ~i al supravietuirii, a trebuit sa-~i
donarea sot-sotie sau sotie-sot este organica, dar nu mecanica in natura
impuna 0 organizare mai disciplinata, mai integrata, mai ordonata, ~i
sa, distingiindu-se astfel de toate celelalte forme de dominatie ~i subor-
de ce membrii sai au fost determinati sa adopte 0 mai mare disp~- donare, cum ar fi ace lea dintre guvernanti ~i guvernati, angajatori ~i
nibilitate pentru a se sacrifica ~i pentru a-~i indeplini indatoririle, In
angajati, generali ~i soldati etc. Calitiitile sale intime 0 fac sa aiba
caz contrar, dad s-ar fi dezvoltat Intr-o organizare relaxata, nu ar fi
foarte putine lucruri in comun cu aceste relatii mecanice de dominatie-
rezistat dificultatilor ~i nu ar fi supravietuit. Explicatiile ulterioare au subordonare. Ea se manifesta in mod organic ~i este incalzita de cea
demonstrat ca de ciite ori a avut loc 0 cre~tere a severitatii conditiilor,
mai intensa intimitate. Poate fi comparata cu dependenta organica a
populatia rural a a reactionat cu 0 intarire a institutiei familiale, atiit din
unei anumite parti a corpului de 0 alta parte a sa. Se diferentiaza, de
punct de vedere cantitativ cat ~i calitativ, 0 cre~tere a marimii, a ariei
asemenea, de a~a-numita egalitate a membrilor familiei urbane, care,
functiilor sale ~i 0 intensificare a fuziunii, disciplinei ~i obedientei
membrilor sai. Fenomenul este similar celor care au loc in cazul unei eel mai adesea, reprezinta doar un minus de ordine ~i 0 tendinta a fie-
arm ate atacate de un numar in cre~tere de inamici, cum este descris carui individ de a-~i urmari propriile interese, independent de ceilalti.
mai ales In textele referitoare la familia de tip zadruga, dind stimulii
Dimensiunile exercita.rii fundiei
erau invaziile ~i exploatarea turca. In alte cazuri, inasprirea conditiilor
se poate datora presiunii sociale sporite exercitate de nobilime sau de etico-juridice a familiei '
mo~ieri. In lumina acestor idei, organizarea interna a familiei rurale
Prin socializare, familia transmite modelul cultural dominant
capata cu totul aha infliti~are dedit cea pe care i-au atribuit-o multi
membrilor sai. Ea nu il propune spre "dezbatere" con~tiintelor acestora,
cercetatori superficiali.
ci 11impune ca norma culturala ~i sociaJa. Impunerea acestui model se
face prin aplicarea unui mod constrangator de modelare a conduitelor,
141 P. Sorokin, C. Zimmerman, The Principles of Rural-Urban Sociology,
concretizat in sistemul normelor ~i sanctiunilor specifice ~i in
vol. I, New YOrk, 1929, p..353:369.
202 203
structura de autoritate a familiei. Acest sistem punitiv dezvolta neagreate, ba chiar respinse de asociatii1e feministe, ca cele mai multe
forme de sanctiuni, din care unele pot fi calificate ca violente, provo- acte de lovire, bruscare sau amenintare a copiilor sunt savar~ite de
catoare de suferinta fizica. femei. (Mai mult, 55% din cazurile de ucidere a copiilor au ca autori
Conform structurii de autoritate, care organizeaza orice colec- femei.) Conform cercetarilor, atunci cand, dintr-o familie completa,
tivitate, fiecare membru al familiei ocupa 0 anumita pozitie 1n raport tatal pleaca, iar copiii raman doar 1n grija mamei, riscul expunerii lor
cu ceilalti, care fac parte din acela~i grup. lerarhia familiala este foarte la agresiuni cre~te.
clara ~i, 1n acela~i timp, solid constituita, din suprapuneri de pozitii ce In ciuda acestor date sustinute de institute de cercetare cu pres-
au la baza definitii de varsta, sex, grad de rudenie. Aceste criterii ordo- tigiu ~tiintific indubitabil, statisticile politiei 'inregistreaza 0 majoritate
neaza structura de autoritate a familiei, care, la baza, cunoa~te doua covar~itoare a autorilor actelor de violenta domestica la barbati.
tipuri fundamentale, traditionale de propagare: autoritatea barbatului Explicatiile propuse de sociologii americani pentru aceasta nepotrivire
asupra femeii ~i autoritatea celor mai varstnici asupra celor mai tineri, tin de rezerva barbatilor ~i copiilor de a declara comportamentul
a parintilor asupra copiilor. agresiv al sotiei/mamei, precum ~i de disponibilitatea mai mare a
Aceasta structura cunoa~te, asffizi, perturbari grave, fiind substituita femeilor de a-~i asuma statutul de victima In fata autoritatii pub lice -
cu scheme de negociere a statusurilor ~i rolurilor 1n cadrul familiei. atat familiala, cat ~i sociala. Acest comportament poate avea beneficii
Copii ~i parinti, sot ~i sotie nu mai cunosc 0 definitie clara a concrete - 'in cazurile de divort, revendicarea custodiei copiilor sau a
drepturilor legitime ~i a obligatiilor asociate statutului lor familial. In unoI' bunuri obtinute 'in perioada casatoriei - ~i avantaje compen-
cautarea celui mai potrivit rol, 'in competitia pentru cel mai 1nalt statut, satorii, care se refera la respingerea statutului social/familial inferior
ei intra 1n contlict ~i, de tot mai multe ori, e~ueaza 'in construirea unei prin acuzarea pozitiilor dominante din familie ~i societate (tata, sot,
familii. De asemenea, pe langa structura de autoritate, ~i sistemul nor- ~ef, profesor etc.).
melor ~i sanctiunilor familiale este contestat de instante "profesionale", In plan social ~i familial, exagerarea importantei fenomenului
extrafamilale, care acuza familia ca mediu cu potential contlictual, I . violentei domestice reprezinta contestarea, cu precadere de populatia
ostil dezvoltarii "libere" a personalitatii membrilor ei. In acest curent feminina, a formelor naturale, traditionale ale autoritatii (a barbatului
de contestare, de ocultare a functiei etico-juridice a familiei se 'inscrie asupra femeii, a adultilor asupra copiilor). Ceea ce se pierde din vedere,
~i discutia referitoare la violenta familiala. conform ideologiei drepturilor naturale ale omului, este ca violenta
este legitima atat timp cat are sustinerea unei pozitii de autoritate.
Violenta familia Hi Nimeni nu contesta violenta armatei sau politiei 'impotriva celor care
Ie Incalca autoritatea de a apara teritoriul sau de a impune legile unei
In societatile cele mai avansate ale globului 'in ceea ce prive~te comunitati. Comunitatea, de orice tip ar fi, are dreptul la exercitiul
promovarea drepturilor omului este cunoscuUi, conform statisticilor, ~i violentei (sub forma pedepsei) asupra membrilor sai, 'in scopul
una din cele mai mari incidente ale violentei familiale. Concept recent supunerii ~i aproprierii con~ti intelor acestora. Suferinta provocata
inventat, care a reu~it sa edifice 0 1ntreaga "industrie" de asistenta acestora prin pedeapsa de catre 0 comunitate are, din acest motiv, sens
legal a, psiho-sociala, medicala, ba chiar politica ~.a., violenta familiala purificator, expiator: comunitatile religioase practica exorcismul,
este tema de dezbatere preferata de multe studii de sociologia familiei impun asceza ca suferinta expiatoare ~i propitiatoare; comunitatile
de peste ocean. Statisticile pol itiei vorbesc despre frecvente uimitoare rurale cunosc, la randul lor, ritualuri violente de purificare a spatiului,
ale abuzurilor familiale. Ceea ce se omite sa se spunaeste ca, 1n SUA, obiectelor ~i fiintelor ~.a.m.d. La fel, nimeni nu ar trebuie sa conteste
de pi Ida, unde 6 milioane de femei sunt abuzate anual (din care un dreptul familial, In dimensiunea sa prescriptiva sau 'in cea punitiva, de
procent de 1,8 sufera agresiuni severe), sunt agresati un numar egal de norma, ca definire a crimei (vezi Emile Durkheim) ~i pedepsei. Abuz
barbati (din care 2,2 milioane sunt gray raniti). De asemenea, In ceea este doar acea violenta care nu are la baza legitimitatea unei autoritati
ce prive~te agresarea copiilor, se demonstreaza, In studii sociologice, (a abuza 'inseamna a-ti asuma drepturi pe care nu Ie ai). Definitia
205
204
moderna asupra violentei familiale desfiinteaza orice legitimitate a alternativ la cel pe care dore~te sa 'il corijeze. Dupa ce sunt hatuti,
pedepsei, adica a structurii de autoritate a familiei. Familia este trans- copiii se simt nemultumiti, umiliti ~i neajutorati; ei sunt, cu alte
formata, 'in acest fel, 'intr-o institutie lips ita de autoritate sau careia i se cuvinte, reprimati 'in exprimarea libera a personalitatii lor. "In cazul 'in
acorda doar 0 autoritate formala ("competenta"), imponderabila. care bataia este metoda principala de disciplinare, pot aparea efecte
daunatoare ~i de durata, cum ar fi cre~terea ~anselor unui comporta-
Legitimitatea violentei domestice ment gre~it, agresiv, violent sau chiar criminal, probleme cu 'invatatul,
deprimare". Problema bunei naturi umane, pe care 'incercarea impunerii
Una din cele mai controversate teme ale psihopedagogiei actuale unui model cultural anume, prestabilit, 0 deformeaza, este veche. Per-
este aceea a pedepsei corporale aplicata copiilor. Recent, in Romania a sistenta'in acest mod de 'intelegere conflictuala a relatiei 'intre societate
fost importaHi 0 parte semnificativa a legislatiei europene, anume ~i indiyizi a dus la aparitia ~i exagerarea rnra limita a individualismului.
aceea a carui scop este pedepsirea parintilor car~ i~i pedepsesc copiii. In aproape toate societatile traditionale, incepand de la cele
Initiativa europeana nu este cu totul noua. In timpul Revolutiei antice ~i pana la civilizatiile tarane~ti ale zilelor noastre, hataia are un
franceze, Danton spunea ca toti copiii "apartin Republicii inainte de a sens social, cultural chiar, pe care microscopul psihologiei, focalizat
apartine parintilor lor", iar Bonaparte insista ca "Iegea sa ia copilul asupra pulsiunilor ~i instinctelor animalului uman 'il pierde din vedere.
'inca de la na~tere sub obladuirea ei, sa participe la educatia sa, sa-l Integrarea omului 'in mediul cultural nu este una confortabiIa, 'in care
pregateasca pentru 0 profesie, sa reglementeze cum ~i in ce conditii ya individul poate gasi placerea oferita de defularile recomandate 'in lite-
putea sa se casatoreasca, sa calatoreasca, sa-~;j aleaga 0 cariera." . In ratura umanista a zilelor noastre. Dimpotriva, literatura antropologica
1790 se instituie chiar, in ceea ce prive~te salvarea victimelor tiraniei este graitoare 'in sensul demonstrarii suferintei ~i, totodata, a violentei
familiale, un tribunal de familie; el va fi totu~i suprimat in 1796, dar care insotea despartirea individului de natura (reprezentaHi, 'in multe
statui i~i va pastra dreptul de a Jimita autoritatea paterna 'in materie de societati, de sfera domestica feminina, materna) ~i integrarea lui 'in
dezmo~teniri, de exemplu. Aceste tribunale renasc astazi 'in cele mai cultura, in societate ('intruchipata prin comunitatea masculina, paterna).
bogate societati, decizand scoaterea copiilor de sub tutela parintilor in Din acest punct de vedere, violenta sociala se exercita asupra
cazul 'in care cei dintai acuza tratamente nedrepte. Aberatii1e la care se copiilor ~i tinerilor de la cele mai fragede varste. Chiar botezul este -
ajunge in cazurile copiilor care hotarasc sa divorteze de parinti sunt in aceasta perspectiva - un act violent exercitat asupra copiilor, nu de
enorme. Denuntand familia ca un mediu cu potential ostil individului, parintii sai directi, ci de cei simbolici. In culturile semitice, cores-
ca spatiu de manifestare a unui nou tip de violenta - domestica - ce pondentul sau este circumcizia, forma de mutilare care ar trezi
poate lua forme fizice, psihice, sexuale sau materiale, legea adoptata indignarea aparatorilor integritatii naturale a copilului, ~i care are loc
de Parlamentul Romaniei la sfar~itullunii august transfera catre Politie la varste diferite, 'in functie de contextul cultural, de la 7-8 zile de la
sau Serviciul Medico-Legal responsabilitatea desfacerii legaturilor na~tere pana la 12-13 ani. Ambele ritualuri au aceea~i functie de
familiale, conjugale sau parentale. socializare fundamentala, mitica, prin care diversitatea naturala a
Tendinta legii de a demonetiza, ba chiar de a demoniza familia tipurilor umane este redusa a unitatea culturala a societatii prin care
~i de a elimina modurile traditionale de educatie ('intre care se include, acestea se legitimeaza cultural.
conform celor mai vechi ~i mai autentice prevederi de drept cutumiar Un alt exemplu de exercitare a violentei sociale asupra copiilor
~i hataia parinteasca) este puternic sustinuta de speciali~tii 'in stres, este cunoscuta "bataie la hotare", care se administra,'in satele
abuzuri ~i frustrari, care fac din pedeapsa corporala pacatul capital al romane~ti, celor mai tinen membri ai comunitati 'in vederea memorarii
unei omeniri retardate. locului 'in care un hotar despartea 0 proprietate de alta, mo~ia de
Bataia, spun ace~ti speciali~ti ai psihicului, elibereaza frustrarea pamfmtul nelucrat,cu alte cuvinte, spatiul locuit, civilizat de spatiul
parintilor, tara a corija, neaparat, 'in mod eficient, comportamentele strain. Ei deveneau, 'in urma acestei haUiii, martori, care purtau 'in
gre~ite ale copiilor. De asemenea, eanu ofera copilului uncomportament trupul1or· adevarul ~i istoria comunitatii de care tineau. In ceea 207 ce
206
prive~te bataia rituala, ea se exercita in cele mai multe din ocaziile
care impuneau ceremonii de purificare. Nu numai oamenii erau batuti,
in aceste momente sarbatore~ti, mai mult sau mai putin simbolic (ce 23. Functia identitara a familiei
altceva este sorcovitul de Anul Nou?), ci chiar obiectele din gospo- sau reproducerea sociala a persoanei
darie, vitele sau chiar pamantul.
Astazi, cand singura explicatie pe care omul 0 mai poate da
violentei este rabufnirea unoI' instincte sau impulsuri refulate, cand
societatea a dezvoltat un sistem de control al indivizilor, care i~i
revendica monopolul violentei, singura forma in care se perpetueaza
socializarea prin suferinta este familia. Copilul pedepsit corporal de Functiile familiei, pe langa cele care presupun na~terea, educarea
catre parinti este eel care ia contact direct, sensibil, cu limitele impuse ~i inzestrarea materiala a copiilor, adica reproducerea principalelor
de morala sociala a comunitatii culturale careia apartine. Consecinta cadre ale societatii, are ~i 0 finalitate care prive~te definirea, coagu-
sociologica a sustragerii lui de la acest tip de suferinta po ate afecta larea acesteia. Identitatea sociala este data de precizarea unoI' forme de
procesul de asimilare a propriei identitati culturale ~i izolarea intr-un identificare individuala care integreaza persoana umana unor modele
camp de angoasa generat de nefamiliarizarea cu suferinta, chiar in comunitare ~i comunionale. Prima forma de fixare a identitatii
sens fizic. individuale este oferirea unui patronim, mo~tenit, in majoritatea socie-
Jose Ortega y Gasset i~i intitula 0 prelegere "Celalalt-ul ca tatilor europene, pe linie paterna. Daca asigurarea de catre familie a
unui cadru afectiv securizant da posibilitatea constituirii unei perso-
pericol ~i eul ca surpriza", distingand intre doua lumi ce se ameninta
nalitati armonioase a individului, iar deprinderea valorilor ~i normelor
reciproc, lumea interioara a fiecaruia dintre noi ~i lumea extern a, a
de baza prin educatia familiala detennina conformitatea indivizilor
celorlalti, a non-eului, "marea straneitate", domeniu "absolut strain ~i
fata de un model cultural dominant, evolutia identitatii sociale a
inospitalier". Este 0 conceptie indeob~te acceptata cea care distinge membrilor familiei depinde de construirea unui model familial solid, a
intre "Iumea mea", alcatuita din lucruri care exista pentru avantajul ~i unui repel' identitar puternic. De asemenea, statutul social al familiei ~i
in folosul meu, ~i lumea exterioara, straina, formal ~i constitutiv peri- identitatea familiala constituie rampa de pe care se lanseaza identitatea
culoasa. Conduita noastra devine determinata de anticiparea reactiilor de status a individului. Locul ocupat de orice persoana in societate -
celuilalt, ~i anume a celor mai amenintatoare dintre ele. Ca atitudine care genereaza, conform definitiei pe care Ralph Linton a dat-o
general a, ne este caracteristica prudenta (sentiment anterior fricii), iar statusului, 0 serie de drepturi ~i datorii - era, in societatile traditionale,
orice efort de adaptare la celalalt presupune lupta, confruntare, osti- determinat de originea,sa, de apartenenta sa nevoluntara la 0 forma de
litate generalizata, incurajata de paradigma individualista care domina comunitate familialii. In vremurile mai noi, acest loc este rezultatul
lumea noastra. eforturilor personale, traduse in competente educative sau profesionale,
Ceea ce inainte era simbioza se transforma in competitie, iar statut material ~i alte trasaturi "achizitionate" (in exprimarea lui
acesta este efectul pervers al adapostirii artificiale a omului de efectele Talcott Parsons). Sociologii au c1asificat statusurile pe care 0 persoana
violentei. Departe de a deveni refrenul ironic al unoI' parinti scelerati Ie poate detine}n trei categorii: status biologic, status familial ~i status
(ne amintim de campania sprijinita de Consiliul National al Audio- extrafamilial. Intre acestea, categoria familiala, deasupra definitiei
vizualului prin care se lansase videoc1ipul-rec1ama in care parintii erau biologice a identiti'itii ~i mai statornica dedit pozitia socio-economica
identificati cu figurile cele mai abjecte ale pu~cariilor ~i in care un sau profesionala pe care 0 persoana 0 poate ocupa la un moment dat,
cantec de leagan era transformat in obsesie criminal a), proverbul se exprima prin identitatea fiecarui membru al unei familii cu tipul
"bataii rupte din rai" este adevarul care a fundamentat societati mult familial dominant, in jurul caruia se structureaza ordinea morala,
mai stabile ~i mai sigure decat cea moderna. finalitatea ~i manifestarile proprii oricarei familii ~i care 0 diferentiaza
de alte familii.
209
208
;

Jose Ortega y Gasset identifica trei momente care, reluate ciclic insemnele distinctive ale celor mai importante organizari familiale ale
I,
in decursul istoriei omene~ti, sustin diferenta fundamentaHi intre om ~i Antichitatii, marile grupuri de rudenie denumite gentes (la romani) sau
animal: in primul moment, in care omul se "treze~te", singur, ratacit, genos (in Grecia Antica). Numele consacra 0 rudenie ce 0 depa~ea pe
pierdut printre lucruri care ii sunt exterioare, are loc perturbarea; in al cea naturala, caci el se putea acorda nu numai fiilor legitimi sau
doilea moment, omut se extrage ~i se retrage, cu un efort magnific, adoptivi, dar ~i sclavilor ~i libertilor unui neam. Era refuzat, insa,
dinspre exterioritatea lucrurilor spre intimitatea fiintei, deci a ratiunii bastarzilor, celor care trebuiau sa tina de 0 alta gintii, de un alt tata, de
sale, pentru a Ie putea intelege, deci recrea ~i domina rational ~i moral un alt nume.
pe acestea: este momentul interioriulrii, acea vita contemplativa a Din dUe se pare, institutia gintei (gentes), definita, in principal,
latinilor, sau theoretikos Mos, theoda a grecilor; in final, omul se prin identitatea de nume a membrilor, a fost universal a pentru toate
sustrage interioritatii sale pentru a se rea~eza intre lucruri ~i pentru a Ie popoarele vechi. Fiecare asemenea organizare de rudenie avea un cult
manevra, conform unor planuri prestabilite: acesta este momentul special, religia fiind una din principalele garantii ale unitatii sale. In
ac/iunii, a viefii practice, praxis. Acest traseu care penduleaza intre Grecia, membrii unei aceleia~i genos se cuno~teau dupa faptul ca
interior ~i exterior aduce cu sine cel mai mare pericol pentru ceea ce savar~eau sacrificiile in comun. Plutarh mentioneaza locul sacrificiilor
inseamna rasa, deci identitate umana, anume dezumanizarea. A~a cum celor din ginta Lycomezilor, iar Eschine pomene~te despre altarul
spune Ortega y Gasset, "individualitatea noastra personal a este un gintii Butazilor. La Roma, de asemenea, fiecare ginta i~i avea locurile,
personaj care nu se realizeaza niciodatii pe de-a-ntregul, 0 utopie datele ~i riturile de oficiere religioase stabilite de religia sa particulara.
incitanta, 0 legenda secreta pe care fiecare 0 pastreaza in cel mai
secret ungher al cugetului sau". Se intelege, a~adar, de ce etica eroica Pentru rigoarea cu care erau reglementate sarbatorile
a anticilor era rezumatii de numeroasele indemnuri la interioritate: comunitare ale gin/ilor, istoricii mentioneaza situa/ii limita,
imperativullui Pindar, sa devii eel ce e.'jti;filosofia lui Heraclit, m-am precum cea in care Capitoliul este asediat de catre gali; totu§i,
cautat pe mine lnsumi; indemnul profetic al Phytiei, cunoa~'te-te pe un Fabius iese de aici, strabate liniile du§mane, imbracat in
tine insufi; filosofia interioritatii a lui Socrate; opera Catre sine a lui haine religioase §i purtdnd ofran de: el trebuie sa of ere jertfe
Marcus Aurelius - ~i de ce indemnurile lor au fost preluate de filosofia gin/ii sale, in altarul aflat pe Quirinal. in timpul celui de-al
modern a, de la Descartes la Husserl ~i Heidegger. A pastra umanitatea, doilea razboi punic, un aft Fabius, supranumit scutul Romei, fl
a nu te risipi in exterioritate purii este tot una cu a descoperi ~i proteja infrunta pe temutul Hannibal; el i!ji abandoneaza armata cdnd
identitatea. Prin identitatea personal a, relatia dual a ~i conflictuala aceasta are mai multa nevoie de el, pentru ca este ziua sarba-
dintre Ell ~i Celalalt este rezolvatii in lInitatea lui NO!, unitatea toreasca a gin/ii sale §i trebuie sa alerge la Roma §i sa aduca
nostratica, imposibila in afara lImanitatii. "Noi" define~te identitatea C!Iiran d e stra~b'l
un! or. 142
de fiinta, comuniunea substantialii sau, in termenii in care am definit
grllpul familial, orice forma de inrlldire. Familia furnizeaza, a~adar, pe Dupa cum fiecare gentes i~i avea zeii, cultul ~i sarbiitorile sale
de 0 parte, sentimentul altruismlllui prin identificarea cu cei de un fel, proprii, i~i avea$i mormantul sau. Fiecare ginta i~i ingroapa mortii in
cu semenii, ~i, pe de alta parte, legitimarea alteritatii in fata celorlalti, locul sau sacru; arice intruziune a unui strain ar pangari memoria
in exterior. Aceasta se traduce prin identitatea familiala, a carei repre- stramo~ilor, ar fi 0 impietate. Membrii unui asemenea grup erau, a~adar,
zentare este psihologica, socialii, filosofica ~i religioasa deodata. legati intre ei ca nimeni altii. Ei se ajllta reciproc ~i, chiar dacii intre e;
pot aparea conflicte, in fata instantelor exterioare se sustin neconditionat.
Patronimul - numele intemeietor Daca un membru al gintii este acuzat intr-o instanta publica, toti
ceilalti membri se prezinta pentru a-I sprijini. Fustel de Coulanges
Unul dintre ce1e mai semnificative simboluri care definesc tipul
familial ~i, in continuitate (nu spre diferentiere) cuacesta, tipul personal \42 Fuste1 de Cou1anges, Cetatea antidi, Editura Meridiane, Bucure~tj,
al fiecarlli membru este numele. Originar, numele a fost unul din 1984, p. 147-149.
210
211
gintii din carerncea parte, numele saeru, eare trebuia sa dureze tot
prezinta eazul unui Claudius, personaj important, du~manul personal atata timp cat ~i familia ~i zeii sai; in fine, ultimul era un cog-nomen,
allui Appius Claudiu, deeemvirul; totu~i, dind acesta a fost chemat in de eele mai multe ori 0 porecla ee viza trasaturile personale ale
judeeata ~i amenintat eu moartea, Claudius s-a prezentat sa-l apere ~i individului respectiv, individualitatea sa. In Grecia, eei eare apartineau
sa implore poporul in favoarea lui, ariitand ca faee aeest lueru "nu din unei familii vechi aveau, de asemenea, trei nume: unul era propriu,
dragoste, ci din datorie". altul era numele tatalui, iar eel de-al treilea era numele gintii. Primele
Ginta este eondusa de ~efi, eare 0 reprezinta, 0 condue in lupte, doua alternau, astfel ca nepotul se numea la fel eu bunieul, obieei
eonvoaea adunari la care sunt date adevarate deerete. Membrii ei sunt pastrat pana astazi. Se spunea, astfel, Miltiade, fiullui Cimon, Lakiade,
I

1,111
apti sa mo~teneasca unii de la altii, iar Legea Celor Douasprezeee Table iar, in generatia urmatoare, Cimon, fiullui Miltiade, Lakiade.
I
spune ca, in lipsa fiilor sau a rudelor paterne, mo~tenitorul firese este o ilustrare a importantei patronimului in soeietatile antice este ~i
gentilis-ul; aeesta, de~i poate sa nu aiba 0 legatura de sange eu eazul civilizatiei chineze. Organizarea domesticii in aeeasta eivilizatie
defunctul, este mai apropiat decat eognatul, adicii deeat 0 ruda pe linie se eoaguleaza in jurul aeelora~i elemente pe care Ie-am identifieat ~i
feminina. Soliditatea aeestei organizari nu a fost explicata unitar de pentru. societatiJe antice europene: pe de 0 parte este yorba despre
eereetatori: unii au afirmat ea gentes nu este dedit 0 similitudine de comunitatea de cult (tong zong), ee stabile~te ierarhia comunitatii
nume; altii spun ,ea este grupul eare reune~te 0 familie-patroana eu domestice, ~i, pe de alta parte, exista comunitatea de nume (tong xing).
familiile-c1iente. In orice eaz, este evident faptul di solidaritatea spe- Aeeasta din urma eonsacra adevarata inrudire, organizaHi ca 0
ciala a gintilor are sustinere eultuala. 0 eereetare atenta va evidentia eomunitate indiviza. Comunitatea de nume impliea, de asemenea, un
faptul ea religia fiecarei ginti este eonstituita in jurul unui strabun numar de obligatii earacteristiee: intre membrii sai nu se pot incheia
divinizat. La Atena, Eumolpizii il venereaza pe Eupolmos, inteme- ciisatorii, dar nu pot exista nici razbunari. Dimpotriva, toti membrii
ietorul neamului lor; Phytalizii il adora pe Phytalos, Butazii pe Butes, sunt datori sa-l seeondeze pe dizbunatorul principal al unei rude ucise.
Buselizii pe Buselos, Lakiazii pe Lakios. La Roma, cei din neamul Numele de familie sunt un obstacol in calea casatoriei, ehiar ~i atunci
Claudius descind dintr-un Clausus; ginta Caeeilius il venereaza pe cand nu exista nici 0 dovada a unei aseendente eomune. Comunitatea
Caeculus, Calpurnius pe Calpus, neamul Cloelius pe Cloelus, iar ginta de nume poate include, ea ~i ginta greeo-latina, ~i membrii care nu fae
lulius onoreaza un Iulius. La baza aeestor organizari sta legatura de parte din aceea~i rudenie naturala. Numele poate crea 0 inrudire,
filiatie, tradusa prin eomunitatea de nume. Este adevarat ea, in timp, 0 indiferent de legaturile de sange sau de alianta existente. Marcel
ginta va ajunge sa includa mai multe familii eu nume diferite: cu toate Granet precizeaza: "Cand un nume de familie chinez este dat unei
au avut totu~i, initial, aeela~i nume sau aeeea~i poreela. Astfel, de grupari barbare, toti barbarii din grup devin rudele gruparilor familiale
exemplu, eei din neamul Claudius ram an uniti intr-o singura familie, ehineze eare poarta acel nume. Numele 11 poseda pe individ mai mult
fomie numeroasa, timp de ~apte generatii, ,purtand toti poreela de decat il poseda individul. El este inalienabil.,,143
Sabin us sau Regillensis, semn al originii lor. In timpul primului razboi
punie, ei se vor separa in trei ramuri ce adopta trei porecle ee devin Numele de botez in Evul Medin
ereditare: Claudius Pulcher vor rezista doua seeole; Claudius Centho
se vor stinge curand; Claudius Nero se vor perpetua pana in timpul A~adar, la antici, civilizatii vechi, statorniee, primul ~i cel mai
Imperiului. important nume a fost eel al neamului, al intemeietorului, patronimul.
Obieeiul de a fi numit dupa numele tatalui (sau identitatea Individul nu era decat un membru inseparabil al gintii, al grupului de
patronimica) dateaza din aceasta epoea. Originar, patronimul era numele rudenie, iar identitatea sa era definita in primul rand de acesta. Numele
comun tuturor membrilor unei genos, numele stramo~ului mitie, _ ~i, odata eu ele, concepti a asupra identitatii - au cunoscut 0 evolutie
intemeietor al neamului. La romani, exista obiceiul ca fiecare patrician
sa poarte trei nume: daca cineva se numea, de pilda, Publius Cornelius
143Marcel Granet, Civilizalia chineza, Editura Nemira, Bucure~ti,
Scipio, i se putea construi deja un portret social: Publius era un
2000, p. 306.
pronomen, un nume pus inainte; adevaratul nume era Cornelius, eel al 213
212
cu totul diferita odata cu epoca medievala. In Evul Mediu, pana 111 prenume. eu timpul acesta a devenit ereditar (patronimic), din ratiuni
secolul al XII-lea, adevaratul nume era numele de botez sau numele civice, sustin istoricii. Conform lui Marc Bloch, numele de familie
individual. avea sa fie, in Europa, "creatia nu a spiritului de neam, ci a institutiei
Numele patronimice au aparut destul de tarziu, dupa aceasta data, funciar potrivnice acestui spirit: statuI suveran." Noi am identifica 0
ca nume legate de posesiuni (de feuda sau domeniu) sau ca porecle. alta posibila cauza pentru aceasta rea~ezare a importantei numelui
Pentru noua religie, cre~tinismul, ~i pentru noile culturi vest-europene, ereditar, patronHnic, anume stabilirea ereditatii pamanturilor: numele
aflate sub influenta civilizatiei semibarbare a triburilor germanice, de neam capata importantaodata cu definirea domeniului familial ~i
individul avea 0 viata proprie, libertate personala ~i putea fi considerat slabe~te in importanta, in favoarea poreclelor individuale, odata cu
separat de neam. El era reintegrat unui plan familial superior, precum disparitia acestui suport teritorial al familiei ~i cu afirmarea statu-
cel al marii familii - Biserica - sau al organizarilor politico-militare - surilor "achizitionate" prin merite proprii, individuale. Cum societatea
nobilimea, confreriile cavalere~ti, vasalitatea etc. In cre~tinism, numele medievala timpurie era una razboinica, deci meritocratica, identitatea
de botez devine cel mai important semn identitar. Sacramentul botezului era construita individual. Intr-o societate sedentara, aristocratica, cum
are drept consecinta individualizarea religiei, recunoa~terea indepen- erau societatile antice des pre care am vorbit, identitatea era legata de
dentei personale, a vointei~i responsabilitatii proprii. Botezul apare ca prestigiul neamului ~i al numelui de neam.
un rit de separare de lumea dinainte, "profana" sau impura, contagiata
de pacatul originar, de zamislirea intru trup, ~i de integrare in noua Numele se schimba, deci, in raport cU,momentul existentei,
lume, purificata, prin zamislirea intru duh. Numirea copilului echiva- cu experientele sau cu varsta individului. In societatile arhaice
leaza cu "lumirea" lui, cu introducerea in lumea cre~tina, a Bisericii, s-a trecut de la denumirile vagi ale indivizilor la 0 denumire
cu ajutorul parintilor spirituali, na~ii sau preotii. Numele de botez este personala secreta, cu trimitere spre riturile totem ice, apoi la 0
cel care il identifica in aceasta lume, nu in aceea a familiei dupa trup. denumire de clan sau de familie. Riturile de acordare a numelui
In acela~i timp, insa, copilul, conform imperative lor educatiei In sunt asimilate riturilor de integrare, sinonime, in cre.},tinism,
spiritul luptator, militar al epocii, era integrat unui alt tip de rudenie botezului. La romani, exista 0 distinc{ie clara intre numele dat
mitica, pagana - asemenea rudeniilor totemice ale triburilor primitive copilului inainte de botez Iji cel primit la botez. Primul era un
- cu reprezentari ale naturii. Dupa a doua jumatate a secolului al V-lea, nume care deJinea copilul in raport cu spatiul !ii timpul carom
aristocratii galo-romani ~i francii incep a renunta la sistemul antic de Ie apartinea, eu alte categorii generice (se indica daca este baiat
numire cu trei nume, luandu-~i un singur nume. Pentru a atrage asupra sau fata, primul, al doilea sau al .}'aptelea copil al familiei); el
copiilor Insu~irile vreunei salbaticiuni invidiate pentru ferocitatea. ramanea adesea secret, uneori neeunoscut nici chiar de catre
forta sau curajul ei, Ii se diideau nume compusedin doua radacini, care mama. Copilului i se putea spune, dupa ziua in care se naljtea,
11 identificau pe viitorul adult cu animalul: Bern-hard insemna "urs Lunila, Marin, Mercurel, Joian, Verila, Sambotin, Duman sau
puternic" (devine, In franceza, Bernard); Bert-chramn era "corbul Marto1ea. I se putea conferi statutu! de strain Turc, Turculet-
stralucitor" (Bertrand, astazi); Wolf-gang II denumea pe "cel ce umbla sau putea fi chemat generic - Coca, Bebe - pentru a pacali
precum lupul". Si nobilimea razboinica germ:j-nica ajunge sa poate atentia duhurilor care incercau sa iIfure sau sa-l sminteasca.
nume de fiare: astfel, ducele Lupus avea un frate Magnulfus (magn[ls Apoi, insa, odata cu botezul, ei era numit conform canoanelor
wolf, lupul cel mare) ~i doi fii, loan ~i Romulfus. de catre naljii sai, cu care avea sa pastreze relatii privilegiate
In perioada firamitarii neamurilor mari (intre secoleleal XlII-lea de-a lungul intregii vieti. Daca se na§tea sub 0 zodie mai nefasta
~i al XV-lea) au reaparut numele de familie, in forma inca rudimen- (in familii in care morti1e infantile filSeSera numeroase), copilul
tara. Neamurile cu genealogie bine-cunoscuta s-au lipsit multa vreme de putea primi numele unei salbaticiuni care sa ii imprumute forfa
acest supranume de identificare. Incepand cu secolul al XVII-lea s-a ei in lupta impotriva sor{ii rele: Lup, Lupa§cu, Ursea, Ursache,
instaurat obiceiul de a adauga numelui unic 0 porecla sau un al doilea Martin etc.
215
214
11111

Individualizarea numelui

Actual, numele de familie, ca ~i cel individual, nu mai reprezinta BIBLIOGRAFIE


decato proportie variabila din identitatea sociala a indivizilor. Neamul
nu mai furnizeaza individului nici un statut cristalizat, capabil de a-i
asigura identificarea familiala sau sociala. In familia moderna, rolurile
~i statute Ie traditionale ce tin de sex, varsta, rang, religie, se des-
compun sau se inverseaza potrivit imprejurarilor. Prioritate are statutul
economic ~i profesional. Recomandarea sociala se face, a~adar, tin and
cont mai ales de aceste criterii, in subsidiar considedlndu-se ~i "forma- Aries, Philippe, Duby Georges, Istoria vielii private, Editura Meridiane,
litatea" recomandarii numelui. Cu toate acestea, numele i~i pastreaza Bl:1eure~ti, 1994-1997.
capacitatea unica de definire integral a, unitara, omogena a persoanei. Babu, Violeta, De bono coniugali, Editura Meridiane, Bueure~ti, 2003.
In functie de aceastii definire, se construie~te personalitatea altruista, Badeseu, Hie, lstoria sociologiei, Editura Emineseu, Bueure~ti, 1996.
nostrati~a sau, dimpotriva, cea izolata, alienata. In masura in care Benveniste, Emile, Vocabularul institutiilor indo-europene, Editura Paideia,
numele, ca sernn identitar central, mai poate pastra ceva din senti- Bueure~ti, 1999.
mentul gregaI' al neamului, el furnizeaza securitate ~i afirma senti- Bloch, Marc, Societateafeudala, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1996.
mentul nostratic. Daca, dimpotriva, devine 0 marca identitara de context, Bock, Gisela, Femeia in istoria Europei, Editura Polirom, la~i, 2002.
supusa modelor, ce poate fi schimbata la initiativa individului, el poate Braudel, Fernand, Structurile cotidianului, Editura Meridiane, Bucure~ti, 1984.
genera insecuritate ~i "criza identitara". Constantinescu, Nicolae, Relaliile de rudenie in societalile tradilionale,
Editura Academiei, Bucure~ti, 1997.
Coulanges, Fustel de, Cetatea antica, vol. I, II, Editura Meridiane, Bueure~ti,
1984.
Delcomt, Marie, Sterilitali misterioase ~'ina'lteri male/ice in antichitatea clasidi,
Editura Symposion, Bueure~ti, 200 I.
Elias, Norbert, Procesul civilizarii, Editura Polirom, la~i, 2002.
Etzioni, Amitai, Societatea monocroma, Editura Polirom, la~i, 2002.
Evola, Julius, Metqtizica sexului, Editura HlImanitas, Bucure~ti, 2002.
Frazer, James George, Creanga de aur, Editllra Minerva, Buellre~ti, 1980.
Frobenius, Leo, Paideuma, Editura Meridiane, Bucure~ti, 1985.
Ghitulescu, Constanta, in salvari .5i ell i'llie, Editura Humanitas, Bucurqti,
2004.
Goody, Jack, Familia europeana, Editura Polirom, la~i, 2003.
Granet, Marcel, CiviLizalia chineza. Viala publica !ji viala particulara, Editura
Nemira, Bucllre~ti, 2000.
Larchet, Jean-Claude, Etica procrea(iei in conceplia Sfinlilor Parinli, Editura
l:O(j)lCX, BlIcure~ti, 2003.
Le Play, Frederic, Textes choisis par Louis Baudin, 2004.
Lemny, ~tefan, Sensibilitate ~'i istorie in secoLuL XVIII romanesc, Editura
Meridiane, Bucure~ti, 1990.
217
216
Levi-Strauss, Claude, Antropologie structuralii, Editura Politidi, Bucure~ti, 1978.
Mihailescu, loan, Familia in societiitile europene, Editura Universitatii Bucure~ti,
Bucure~ti, 1999.
Ortega y Gasset, Jose, Omul $i 111ullimea,Editura Humanitas, Bucure~ti, 200 I.
Radcliffe-Brown, Alfred Reginald, Structurii .fjifunctie in societatea primitivii,
Editura Polirom, Ia~i, 2000.
Rousseau, Jean-Jacques, Emile ou De l'education, Librairie Aristide Quillet,
Paris.
Simmel, Georg, Sociologie. Etudes sur les/(Jr/nes de la socia/isation, Presses
Universitaires de France, Paris, 1999.
Stahl, Paul H., Triburi $i sate din sud-estul Europei, Editura Paideia, Bucure~ti,
2000.
Stanciulescu, Elisabeta, Sociologia educatiei{amiliale, Editura Polirom, la~i,
2002.
Van Gennep, Arnold, Rilurile de trecere, Editura Polirom, la~i, 1998.
Van Gennep, Arnold, Totemismul. Starea actuala a problemei totem ice,
Editura Polirom, la~i, 2000.
Vigarello, Georges, Istoria violului, Editura Amarcord, Timi~oara, 1998.
Voinea, Maria, Familia $i evolulia sa istorica, Editura Stiintifica ~i Enci-
clopedica, Bucure~ti, 1978.
Voinea, Maria, Sociologia /cll71i/iei, Editura Universitatii Bucure~ti, Bucure~ti,
1993.
Weininger, Otto, Sex.fji caracler, Editura Anastasia, Bucure~ti, 2002.
* * * Diclionar de sociologie, Catalin Zamfir, Lazar VIasceanu (coordonatori),
Editura Babel, Bucure~ti, 1993.
* * * Dictional' de elnologie .~·ianlropologie, Pierre Bonte, Michel Izard (coor-
donatori), Editura Polirom, la~i, 1999.
* ", ", Dictiol1arlemalical£1.lIll1i Medill Occidenlal, Jacques Le Goff, Jean-Claude
Schmitt (coordonatori), Editura Polirom, la~L 2002.

218