Universitatea Bucuresti

Facultatea de Sociologie si Asistenta sociala

Proiect de cercetare Metode si tehnici de
cercetare sociologica
Abandonul copiilor. Dezvoltarea copiilor
proveniti din familii normale si cea a copiilor
abandonati
-Bucuresti, 2007-
Introducere:
Prin acest proiect de cercetare incerc sa realizez o analiza comparativa intre
dezvoltarea unui copil care traieste in cadrul unei familii normale si a unui copil
institutionalizat. Acesti copii traiesc in medii de viata diferite, respectiv familie si
orfelinat, si este de asteptat ca ei sa se dezvolte diferit, referindu-ne la conceptiile lor de
viata, aspiratii, perceptii, modul cum vad mediul si lumea inconjuratoare. Se urmaresc
problemele intampinate de fiecare tip de copil, referitor la mediul in care traieste si la
persoanele cu care acesti copii interactioneaza.
1) Stabilirea temei
Pentru acest proiect am ales tema Abandonul copiilor. ezvoltarea copiilor
proveniti din familii normale si cea a copiilor abandonati!, referindu-ma la cat de mult il
ajuta pe un copil prezenta parintilor alaturi de el si stabilirea lui intr-un mediu familial.
"onsider ca mediul de viata in care un copil traieste este foarte important pentru
dezvoltarea sa ulterioara.
Aceasta tema este aleasa pe baza propriului meu interes de cunoastere, orientandu-ma
dupa potentiala mea contributie la elucidarea acestei probleme.
#) $i%area obiectivelor
&biectivele acestui proiect de cercetare sunt 'enerale si specifice.
&biectivele 'enerale sut determinate de catre: descrierea fenomenului abandonului
copiilor si impactul pe care il are asupra copiilor. &biectivul specific este: evidentierea
factorilor care cauzeaza abandonul copiilor. &biectivul central este acela de a identifica
aspectele 'enerale ale abandonului copiilor. Sunt interesata sa urmaresc dezvoltarea
copiilor in familii normale si dezvoltarea acestora in institutiile de copii (case de copii),
urmarind diferentele si asemanarile dintre cele doua medii de viata. Sunt urmarite
caracteristicile unei familii normale, tipurile de familii e%istente, structura, functiile si
#
rolurile familiei. Sunt urmarite de asemenea caracteristicile copiilor din aceste institutii,
motivele si cauzele pentru care copiii au fost internati, durata de sedere in institutii si
posibilitatea de a fi e%ternati si plasati in plasamente familiale, adoptii sau intoarcerea
propriilor familii de unde au venit.
)) ocumentarea prealabila
"uprinde documentarea livreasca si documentarea de teren, facuta la fata locului
unde cresc copiii c*estionati. Pentru documentarea acestui proiect de cercetare am ales
carti cu tematica sociolo'ica, dictionare e%plicative de sociolo'ie, precum si studii
populationale realizate la nivelul tarii noastre. +ematica acestor carti este referitoare la
sociolo'ia familiei si a copilului. ocumentele sociale sunt supuse unor analize de
continut, populatia este ,ntrebata si observata, iar realitatea sociala este definita ca
eveniment ,n desfa-urare.
.) elimitarea universului cercetarii
Populatia careia ii este specific fenomenul abandonului studiat in aceasta
cercetare este reprezentata de copiii care traiesc in institutii si copiii care traiesc in familii
normale. e asemenea, sunt luate in evidenta si persoanele care stau in prejma acestora si
care interactioneaza direct cu acesti copii, ( parinti, medici/ asistenti sociali). 0niversul
acestei cercetari se refera la un se'ment de populatie. "aracteristicile de baza ale ale
populatiei sunt de natura demo'rafica, sociala, culturala. "opiii fac parte din familii si
institutii din 1omania, avand diverse varste, cuprinse intre 1# si 12 ani, cu diferite statute
sociale, (in functie de familiile in care traiesc, de ocupatia parintilor si de statutul acestora
in societate), si apartinand unor niveluri educationale diferite, in functie de posibilitatile
fiecaruia. Insusirile comune ale tuturor copiilor din institutii si ale caror valori difera de la
un individ la altul, sunt acelea ca motivele institutionalizarii acestora sunt aceleasi: copiii
din institutii sunt sensibili din punct de vedere medical, suferind de mai multe afectiuni
critice. $amiliile din care provin au o multime de probleme, foarte comple%e. Aceste
familii apartin de re'ula unor sub'rupuri populationale, avand cele mai vulnerabile
)
probleme economice, cum ar fi: parinti cu *andicapuri, cu un nivel educational scazut,
minoritati sau mame sin'ure.
3) ezvoltarea cadrului teoretic al cercetarii (teoria problemei)
44 $iind nucleul social elementar, celula! care uneste pe soti si pe descendentii
acestora, familia este in acelasi timp unicul 'rup social caracterizat prin determinari
naturale, biolo'ice si sociale, sin'urul in care le'aturile de dra'oste si rudenie capata o
semnificatie deosebita 55. (6aria 7oinea, Sociolo'ia familiei, pa'. 1.-13).
Familia reprezinta unul din cele mai raspandite tipuri de 'rupuri sociale. $amilia este
recunoscuta a fi una dintre cele mai vec*i si mai stabile forme de comunitate umana,
asi'urand perpetuarea speciei umane si evolutia vietii sociale. efinirea familiei se poate
face prin doua directii de abordare: cea sociolo'ica si cea biolo'ica.
$amilia este un 'rup social primar constituit pe baza relatiilor de casatorie,
consan'uinitate si rudenie, membrii 'rupului impartasind sentimente, aspiratii si valori
comune si in 'rup predominant relatiile directe, informale, remediate (din perspectiva
sociolo'ica)8 'rup de persoane intre care s-a stabilt un set de drepturi si obli'atii,
re'lementat prin norme le'ale (in sens juridic) (6i*ailescu, Ioan, Sociolo'ie 'enerala,
p.139).
in perspectiva juridica, aceste norme se refera la raportul si obli'atiile sotilor, la
inc*eierea casatoriei, la relatiile dintre copii si parinti, la stabilirea paternitatii, la modul
de transmitere al mostenirii si altele. Aceste doua perspective se suprapun intr-o masura.
0neori, sensual juridic al notiunii de familie este inclus sensului sociolo'ic.
$amilia implica mai multe tipuri de relatii, fie ca privim lucrurile din perspectiva
sociolo'ica sau juridica. upa clasificarea prezentata de 6aria 7oinea in Sociolo'ia
familiei!,distin'em urmatoarele relatii:
- dintre soti, prin urmare a casatoriei8
- dintre ascendenti si descendenti, ca rezultat al procrearii8
- dintre alte persoane care fac parte din familie (bunici- nepoti, socri- 'ineri).
.
Pentru a studia viata de familie, trebuie sa se patrunda dincolo de normele juridice si sa se
cunoasca totodata elementele juridice.
6aria 7oinea afirma despre istoria formelor de organizare a familiei ca:
:volutia societatii si a familiei evidentiaza caracterul istoric al formelor familiei,
dependenta acestora de campul de actiune al le'ilor 'enerale ale dezvoltarii sociale.
1elatiile dintre se%e, conceptia despre casatorie si familie, intemeierea juridica a acestora,
raportul dintre parteneri in viata de familie, comple%itatea relatiilor familiale in 'eneral
sunt strans le'ate de nivelul de dezvoltare al societatii, de modul de or'anizare sociala, de
fenomenele si procesele ce caracterizeaza societatea la un moment istoric dat. $amilia
reprezinta un produs al societatii ce se dezvolta paralel cu aceasta si se modifica in
functie de transformarile sociale, economice, morale. Aceasta optica ne permite sa
abordam familia din punct de vedere istoric (;)!.(6.7oinea, Sociolo'ia familiei,
pa'.1.).
Prin specificul sau, familia ofera membrilor acesteia un sentiment de si'uranta,
reprezentand cadrul afectiv! (6.7oinea, Sociolo'ia familiei, pa' 13) in care membrii
familiei isi satisfac nevoia de afectivitate si intimitate. <e'aturile de dra'oste si de
rudenie devin semnificative, centrale c*iar. 6ai multe cercetari, facute si de istorici, si de
sociolo'i, si de antropolo'i sau de etno'rafi au scos la iveala faptul ca familia este
intotdeauna dependenta de societatea careia apartine.
Functiile si caracteristicile familiei se sc*imba in functie de dezvoltare si de clasele
sociale. :ste foarte important sa nu absolutizam o sin'ura forma a familiei si sa nu
i'noram celalalte variabile in timp.
$amilia este sin'urul 'rup reproducator si tot in acelasi timp sin'urul 'rup social care
este insusit de determinari sociale, naturale si biolo'ice, in care se pune mare accent pe
le'aturile de rudenie si de dra'oste. In realizarea familiei si in dobandirea unor trasaturi
specifice ei, un rol semnificativ il au factorii economici-sociali.
In decursul istoriei, cercetarile etnolo'ice si antropolo'ice au scos la iveala e%istenta
familiei de tip poli'amic, poliandric si mono'amic, familia cunoscand astfel o 'ama lar'a
de forme.
Clasificari ale familiei: Sociolo'ii utilizeaza o 'ama terminolo'ical diversa pentru
familie. :i vorbesc despre familia de ori'ine si despre familia de procreare.
3
Familia de origine reprezinta familia in care te nasti si cresti si este formata din mama,
tata, frati si surori. 6ai este cunoscuta si sub numele de familie consan'uina sau familie
de orientare.
Familia de procreare este stabilita prin propria casatorie si include sotul, sotia, fiii
si fiicele. 6ai poarta numele si de familie conju'ala sau de familie proprie. $amilia de
procreare este cunoscuta ca baza a sistemului de inrudire in societate. Prin rudenie se
ajun'e la conceptele de familie e%tinsa sau lar'ita (unirea mai multor familii nucleare in
linie verticala, cu 'eneratii successive adiacente). 1udenia fireasca este le'atura de
san'e si, prin re'lementare le'ala, si le'atura juridical dintre doua sau mai multe
personae care coboara unele din altele, care sunt, de e%emplu, frati intre ei, verii primar=
intre ei! (Ion P.$ilipescu, citat prezentat de 6.7oinea in Sociolo'ia familiei!). 1udenia
poate fi dreapta si colaterala. 1udele directe sunt : tatal, fiul, nepotul de fiu, iar rudele
colaterale sunt fratii intre ei si verii primari intre ei. 1udenia se studiaza si din punct de
vedere al descendentei si al ascendentei. >radul de rudenie se masoara dupa numarul
'eneratiilor si se face diferit, adica dupa felul liniei de rudenie, dreapta sau colaterala.
Locuinta reprezinta si ea un important criteriu in definirea tipurilor de familie. e aici
rezulta familia de rezidenta (persoanele care locuiesc in aceeasi casa si care desfasoara in
comun activitati 'ospodaresti8 nu reuneste numai rude, ci poate aduna si personae ce
locuiesc temporar in casa) si familia de interactiune (personae intre care e%ista relatii de
rudenie si intre care se produc sc*imburi de produse, vizite, etc).
Se iau in considerare si aspectele normalitatii vietii familiale. e aici, familiile pot
fi normale sau nenormale. & familie este numita normala atunci cand indeplineste toate
functiile unei familii, iar cea nenormala atunci cand una sau mai multe functii sunt
dezor'anizate.
Functiile familiei au fost evidentiate in mai multe clasificari, facute de diverse
personae aflate in masura. In 1omania este acceptata clasificarea profesorului ?enri
?.Sta*l : functii e%terne (relationarea familiei cu e%teriorul) si functii interne (prin
care asi'ura securitatea, protectia si afectiunea membrilor unei familii).Acestea din
urma functii mai cuprind:
- Functii biologice si sanitare (dezvoltarea biolo'ica normala a membrilor,
satisfacerea nevoilor se%uale, nasterea copiilor, nevoile i'ienice si sanitare).
@
- Functii de solidaritate familiala (dra'oste si respect intre membrii).
- Functii pedagogico-educative si morale (socializarea copiilor).
- Functii economice (or'anizarea 'ospodariei si acumularea de resurse necesare
menajului, folosind un bu'et comun).
isfunctiile din cadrul familiei au consecinte ce se revarsa asupra tuturor membrilor
familiei si asupra relatiei acesteia cu e%teriorul. Aceste disfunctii sunt datorate despartirii
dintre parteneri, abandonului si violentei din cadrul familiei sau delicventei juvenile, si
astfel isi pune o amprenta ne'ative asupra tuturor membrilor familiei, afectand c*iar si
relatiile acesteia cu cei dinafara ei.
Structura familiei este studiata dupa doua criterii: cantitativ (componenta numerica,
status-uri si roluri familiale si structura pe 'eneratii) si calitativ (diviziunea rolurilor
in interiorul familiei si e%ercitarea autoritatii).
in punct de vedere numeric: e%ista familii e%tinse, unde se aduna un numar mare de
persoane, de ordin mai mare si familii nucleare, formate din soti si copiii lor. +ipul
familiei nucleare este cel mai raspandit in zilele noastre.
In functie de societate si de cate'oria sociala, numarul descendentilor unei familii difera.
In societatile patriar*ale, numarul este foarte mare, spre deosebire de societatea moderna,
unde sunt folosite mijloacele contraceptive si plannin'ul familial. Societatea moderna a
'enerat si aparitia unor modele incomplete de structuri familiale (familiile
monoparentale). $amiliile monoparentale sunt cauzate de mai multe aspecte: nastere
inafara casatoriei, divortul sau decesul unui partener. :%ista si famililii cu o 'eneratie,
(adica partenerii nu sunt fertili sau se afla intr-o perioada prefertila), cu doua 'eneratii
(formate din parinti si copii sau din bunici si nepoti8 in acest caz se poate vorbi de un
menaj), cu trei 'eneratii (bunici, parinti, copii) si cu patru 'eneratii.
$amilia indeplineste un comple% diversificat de status-uri si roluri. Status-urile si
rolurile din cadrul familiei sunt: sot, sotie, mama, tata, frate, sora, bunic, bunica.
Indeplinirea rolurilor reprezinta un proces de invatare sociala pentru ca, dup ace se vor
casatori, partenerii vor e%ercita si ei aceleasi roluri ca si parintii lor din familiile in care
au crescut. <a indeplinirea acestor roluri, mai contribuie si alti factori e%trafamiliali.
1olurile familiale se e%ercita sub mai multe forme: copiii, mama sau tatal pot indeplini o
multitudine de insusiri , pozitive sau ne'ative (tandri, intele'atori, ascultatori, 'ospodari,
9
*arnici, sau temperamentali, autoritari, recalcitranti, etc). 1olurile conju'ale sunt foarte
diferite in functie de societatea in care familia isi indeplineste functiile. Aceste roluri se
manifesta diferit din punct de vedere economic, barbatul si femeia avand datorii si
activitati de cele mai multe ori diferite, mai ales in societatile traditionale. 0n mariaj
reusit este dependent intr-o mare masura de de capacitatea partenerilor de a-si indeplini
rolurile conju'ale si de a stabili unitatea 'rupului.
Structura familiei se poate face si din privinta raporturilor de autoritate. Aceste
raporturi de autoritate se refera la dreptul unei persoane de a influenta altele, bazandu-se
pe statusul detinut. upa modul de e%ercitare al autoritatii, in familie, se deosebesc
familiile de tip autoritare si familiile de tip egalitare. +ipul autoritar este dominat in cele
mai multe cazuri de barbat. Acestui tip I se subordoneaza alte doua forme: absoluta si
moderata. Acest tip autoritar este mai specific traditionalismului si pune pe seama
barbatului autoritatea in familie. In cazul tipului e'alitar, specific mai ales familiei
moderne, autoritatea se imparte intre cei doi parteneri. Posibilitatea ca autoritatea sa fie
distribuita in mod e'al creste odata cu nivelul de instruire al partenerilor. In prezent, s-a
micsorat si autoritatea parintilor in fata copiilor, in ceea ce priveste ale'erea unor aspecte
esentiale le'ate de viata.
<umea in care traim se afla intr-o continua sc*imbare. Aceasta sc*imbare determina noi
forme si structuri familiale, tocmai din cauza diversitatii. $amilia a suferit de-alun'ul
timpului puternice modificari. S-a stabilit o clara diferenta intre modelul de familie de
dinaintea industrializarii si cel de dupa perioada industrializata.
Schimbarile aduse familiei sa refera la faptul ca, in unele societati, s-a trecut de la
familia nucleara la diverse alte modele familiale. Sc*imbarile survenite s-au simtit la
nivelul individual,cat si la nivelul intre'ii societati. 6odelul familiei nucleare a
incetat sa mai fie unicul model de familie adoptat si a simtit sc*imbari importante in
toate dimensiunile sale. Scimbarile intervenite privesc modalitatile de constituire a
familiei, comportamentul se%ual, structura si dimensiunile familiei, diviziunea
rolurilor in cadrul familie, natura functiilor familiale, stabilitatea familiei, atitudinile
si conceptiile cu privire la familie. ( 6. I.pa'.1@9) . Sc*imbarile in comportamentul
nuptial au dus la aparitia unor tipuri noi de familie sau la evidentierea unora care erau
mar'inalizate ulterior. Aumarul familiilor nucleare a scazut mult, ajun'andu-se in
2
unele societati c*iar la injumatatirea acestui numar. Familia nucleara nu mai este
cunoscuta in forma sa clasica decat in anumite parti din nordul si vestul :uropei.
$iind inte'rate foarte mult in societatea 'lobala, familia depinde tot mai mult de
sc*imbarile economice si sociale, influentand dinamismul social 'lobal.
ransformarile modelelor familiale sunt 'enerate de mai multi factori, diferiti
pentru fiecare societate. $actorii sunt de ordin economic, cultural, ideolo'ic si
sociolo'ic. Aici sc*imbarile produse nu sunt aceleasi. "ei mai importanti factori care
au determinat sc*imbari in modelele familiale ii reprezinta: preluarea unor functii de
familie de catre societate, dorinta femeilor de a se promova social, crestere diversitatii
politice, culturale si persoane care le-a asi'urat posibilitatea de a trai independent si
de aici scaderea numarului de casatorii si efectul de imprumut al modelelor
comportamentale de la o societate la alta si de la un 'rup la altul.
Astazi, cuplul ce formeaza o familie este mai mult interesat de satisfacerea
propriilor interese, decat de realizarea functiilor oferite de societate. 0nele dintre aceste
sc*imbari de modele familiale sunt ireversibile, fiin rezultatul dinamicii sociale si
economice 'enerale. "ea mai in masura cauza a ireversibilitatii este pro'resia
te*nolo'ica. $amilia traditionala difera mai mult de cea moderna mai ales prin aceasta
prisma.. (;) daca am incerca sa restabilim familia nucleara traditionala, ar trebui sa se
in'*ete pro'resul te*nolo'ic, sa se bloc*eze dezvoltarea serviciilor sociale pentru familie,
sa se impiedice mobilitatea sociala (indeosebi a femeilor) , sa se opreasca tendinta de
descentralizare si democratizare a societatii, sa se standardizeze normele sociale si sa se
intensifice controlul social al respectarii lor, sa se contracareze tendinta de crestere a
tolerantei si permisivitatii sociale, activitatea femeilor sa fie limitata la 'ospodarie sis a
nu se permita dobandirea independentei economice de catre tineri, pentru a-i mentine
dependenti de parinti, sa se interzica mijloacele de control al fecunditatii, sa scada nivelul
de trai al familiilor, sa se micsoreze nivelul veniturilor pentru a nu le mai permite
persoanelor sin'ure sa-si asi'ure un nivel de trai acceptabil. "u alte cuvinte sa se franeze
dezvoltare economica si sociala( A.+offler, citat dat de 6i*ailescu Ioan, in Sociolo'ie
'enerala, pa'.191). Aceste sc*imbari in modelele familiale isi pun amprenta asupra
relatiilor dintre familie si societate si asupra functiilor familiei. In prezent, in societatile
dezvoltate, familia produce un venit national mai mare, in sc*imb ce numarul nasterilor
B
de copii este mai mic. Aceasta scadere a fertilitatii va putea afecta dezvoltarea economica
si sociala. "onsecintele ne'ative si pozitive asupra acestor sc*imbari in modelele
familiale revin atat individului, cat si societatii.
Se observa ca sunt diferente mari intre tipul de familie traditionala sic ea
moderna. Si, ca o retrospective a tot ceea ce am evidentiat despre familie, se mai poate
adau'a cateva aspecte asupra diferentierii intre cele doua tipuri de familii. "a elemente
traditionale, familia lar'ita este caracteristica unor societati traditionale, la fel ca si
poli'amia. 1eteaua de statusuri si roluri este mult mai ampla. e e%emplu, si aceasta
autoritate a barbatului, numit si capul familiei!8 barbatul avea cea mai mare autoritate
asupra membrilor familiei, spre deosebire de societatile moderne, unde drepturile intre
soti sunt e'ale, iar copiii sunt mai independenti de parintii lor. In trecut, autoritatea
barbatului era si re'lementata le'al. e asemenea, componenta productive era foarte
importanta, mai ales in familiile de tarani. "opiii urmau aceleasi profesii precum parintii
lor. 6obilitatea sociala si profesionala era foarte mica.
Societatile moderne permit rapoturui se%uale e%traconju'ale. e aici si numarul
scazut al natalitatii si al casatoriilor. In a doua jumatate a secolului al CC-lea, familiile au
fost sprijinite de institutii ce ofera asistenta familiala (asistenta sociala, consilier familiali,
publicatii de specialitate) si totodata accesul la mai multe informatii. 6edia si-a pus si ea
amprenta asupra dezvoltarii familiei, prin multitudinea de informatii oferite.
In societatile preindustriale, majoritatea oamenilor traiau in familii lar'i, cu mai
multe 'eneratii. Aumarul persoanelor varia, dar era unul de ordinal zecilor.Acest lucru se
datora si faptului ca tinerii casatoriti ramaneau in casa parinteasca, alaturi de ceilalti
membrii. $amilia taraneasca se identifica in unele tari si cu 'ospodaria. $amilia
traditionala romaneasca era foarte diferita de celelalte din alte tari. $amilia era cea de
tipul lastar!, adica baietii tineri care se casatoreau erau inzestrati de catre tatal lor cu o
parte de pamant si ajutati sa-si creeze mai departe un drum in viata8 alaturi de parinti
ramanea doar baiatul cel mai mic si lui ii ramanea casa parinteasca, avand pentru aceasta
obli'atia de a avea 'rija de parinti pana la sfarsitul vietii lor. $etele plecau si ele la casa
sotilor lor si primeau dprept zestre numai obiecte deplasabile, nu si pamant.
In familiile traditionale, membrii acesteia dau dovada de o mare solidaritate.
Acestia asi'ur protectia si in'rijirea copiilor, a batranilor si a bolnavilor si se sprijina in
1D
treburile 'ospodaresti. $amiliile traditionale intretin puternice relatii si de vecinatate,
bazate pe ajutorare si cooperare . $amilia de tip traditional avea o ierar*ie bine delimitata
de structuri si roluri. Astfel ca seful familiei este barbatul cel mai in varsta dintre toti.
Acesta datorita faptului ca este reprezentant al se%ului masculin (foarte important in
familiile traditionale, simbolizeaza autoritatea) si datorita vastei e%periente de viata pe
care o are . $emeia este subordonata barbatului, o fiinta supusa, ce are rolul de a creste
copiii si de a in'riji 'ospodaria. "opiii sunt foarte importanti pentru continuitatea speciei
si ajuta la treburile 'ospodaresti.
Familiile moderne sunt specifice secolului al CC-lea, cand au inceput sa se
evidentieze caracteristicile acesteia. &data cu acestea, se produc numeroase sc*imbari de
ordin social si economic, modificand structura si functiile familiei. In aceasta perioada se
produc o serie de noi fenomene, cum ar fi : industrializare, urbanizarea, modernizare. Se
formeaza noi clase de muncitor. &amenii care munceau pe camp au trecut in
intreprinderi. atorita mi'ratiei oamenilor spre oras, familiile s-au micsorat, au devenit
mai mobile si au fost nevoite sa se adapteze la noile sc*imbari si cerinte. $amilia nucleara
a inlocuit familia lar'ita si a fost acceptata in toate societatile contemporane. 6i'ratia la
oras a dus la abandonul patrimoniului. &data cu a doua jumatate a secolului al CC-le apar
noi modele de viata familiala : "oncubinajul, celibatul, casatoriile de proba si cresterea
numarului divortului. S-au inmultit familiile monoparentale, casatoriile comasate,
numarul *omose%ualitatii.Astfel, se produc o serie de mutatii in comportamentele
descendentilor.6odificarile aduse au condus la scaderea natalitatii si instabilitatea
familiei nucleare.
Sc*imbarile din cadrul familiei din civilizatia industriala s-au referit la o ampla
an'ajare a oamenilor in inteprinderi, la un proces de mobilitate teritoriala, la urbanizare si
modernizare si la cresterea 'radului de scolarizare a populatiei., antrenarea femeilor in
activitati e%trafamiliale, ce a condus la o independenta fata de autoritatea barbatului. Pe
de o parte, si unele functii clasice ale familiei au fost preluate de unele institutii.
Sociolo'ul doreste sa opteze spre o familie comunitara care sa-si e%ercite munca la
domiciliu si care sa comporte caracteristici te*nice de sfarsit de secol, o ascensiune
elctronica. $iind o institutie puternica, cu o baza solida, familia este capabila de
11
autore'lare, care rezista la toate presiunile ce i se aduc si care se adopta cerintelor, intr-o
lume aflata intr-o continua sc*imbare.
Copilul reprezinta o valoare centrala a familiei romanesti, insa, din punctual de
vedere al politicilor sociale nationale, sistemul de valori este contradictoriu. 0ltimele
decenii ale re'imului socialist au reprezentat o perioada nucleara, c*iar daca optiunile
erau de a pune copilul in centrul preocuparilor societatii. "onfuzia din politicile sociale,
de dupa 1B2B, a impiedicat o orientare politica 'lobala centrata pe copil. Pentru crearea
unei societati centrata pe copil este nevoie de o conver'enta valorica intre familie,
individ, societate si comunitate, Presupunand o sc*imbare culturala, politica si
or'anizationala.
:ste foarte importanta identificarea problemelor si ambi'uitatilor in atitudinea
colectivitatii asupra copilului. :ste necesara promovarea unei 'riji mai atente a parintilor
asupra copiilor. & cultura dezvoltata pe copil presupune operationalizarea drepturilor
fundamentale ale copilului, prin modalitati si procedee de actionare in toate domeniile si
la toate nivelurile or'anizarii sociale.
Aivelul abandonului este e%treme de ridicat in 1omania, mai ales raportat la
scaderea e%cesiva a natalitatii. Serviciile de asistenta sociala si politica de suport
financiar a familiilor sunt nevoite sa previna pe cat de mult abandonul si sa elaboreze
strate'ii. 6ai intai, parintii trebuie sa-si ia an'ajamentul de a fi responsabili in *otararea
lor de a avea copii. $amiliile cu risc de abandonare a copiilor trebuiesc sprijinite material
si moral. 6amele sin'ure au nevoie de sprijin pentru a-si indeplini pana la capat datoria
de mama. 6ai sunt necesare: dezvoltarea serviciilor de planificare familiala in cadrul
retelei 6inisterului Sanatatii, dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala la domiciliu, a
unor centre de zi sau familiale, a retelei asistentelor de ocrotire din cadrul 6inisterului
Sanatatii, pentru oferirea de consiliere familiilor cu copii mici si viitoare mame, a
serviciilor de planificare familiala, si instituirea formei de acordare a consimtamantului
pentru adoptie sau plasament familial de la parintii care nu-si doresc sau nu-si pot creste
copiii, tocmai pentru a se evita abandonul si consecintele acestuia.
Abandonul trebuie evitat in orice situatie. Plasarea copilului in institutii trebuie prevenita
pe cat de mult posibil. $amiliilor care se afla in situatia de a-si plasa copiii in institutii
1#
trebuie sa li se acorde sprijin material, juridic si consiliere. e asemenea, este necesara
promovarea alternativelor institutionalizarii: plasament familial sau adoptie.
:ste de preferat ca institutiile pentru copii sa fie inlocuite cu asezaminte de tip
familial, care sa pre'ateasca copilul pentru a fi capabil sa devina un adult responsabil.
Pentru aceasta, este nevoie de: reducerea numarului de copii de la o 'rupa, reducerea
dimensiunilor institutiilor pentru copii, implicarea copiilor in luarea de decizii, in functie
de varsta si dezvoltare, mentinerea vizitelor familiei si prietenilor cu copiii, mentinerea
fratilor si surorilor in aceeasi 'rupa, dezvoltarea identitatii de sine a copilului, dezvoltarea
simtului responsabilitatii copilului, invatarea unor deprinderi de viata si implicarea
copiilor in cursul unor actiuni de tip familial: sa faca curatenie sau sa 'ateasca ( in raport
cu varsta lo si cu stadiul de dezvoltare).
Dezvoltarea unui program national de reforma a institutiilor pentru copii trebuie
sa aiba in evidenta si desc*iderea institutiilor catre colectivitate, incurajarea copiilor de
aparticipa la viata sociala din afara institutiei, crearea unor standarde de calitate a
serviciilor oferite copiilor, dezvoltarea metodolo'iei si procedurilor de lucru in institutiile
pentru copii si continua preocupare a comunitatii pentru copilul care paraseste institutia.
In societate, atitudinea fata de copil este foarte importanta, indicand o componenta a
modernizarii societatii.
Conventii internationale precum conventia &A0 asupra situatiei copilului,
conventii religioase precum "onventia 0niunii :uropene, evidentiaza o evolutie
universala a valorilor, normelor si standardelor juridice care re'lementeaza situatia
copilului.
"opilul are nevoie de famlie pentru o dezvoltare cat mai buna, sau de un substitute al
acesteia, care sa intruneasca cat mai mult caracteristicile familiei naturale. "opilul are o
nevoie fundamentala de conditii prielnice care sa-i acorde dezvoltatea normala. Pentru
aceasta, el are nevoie de sprijin uman si social, *rana, imbracaminte, un mediu uman
protector, in'rijire, stimulare co'nitiva si emotionala, conditii pentru formarea sa
culturala si profesionala.
Societatea moderna ofera tuturor membrilor drepturi e'ale, astfel incat copilul
reprezinta un membru cu drepturi depline, fata de care familia are responsabilitati totale
si nedetinand vreun total asupra sa. Acum, in societatile moderne, nevoile copilului sunt
1)
tratate drept nevoi ce trebuiesc satisfacute obli'atoriu. Acest lucru a dus la producerea
unui decalaj in lume, deoarece adoptarea drepturilor sub forma de le'i si norme s-a facut
inaintea capacitatii societatii de a-si asi'ura conditiile de realizare. 0n intre' proces de
sc*imbare s-a pornit in intrea'a lume.
Prin conditia sa de copil, acesta are dreptul la un sprijin social special si
suplimentar. :l nu este in forta sa-si asi'ure autoprotectia, iar capacitatea de a intele'e
lumea in care traieste este in formare. "opilul reprezinta adevarata resursa umana a
viitorului, de el depinzand starea 'enerala a colectivitatii, prin 'radul de educatie al
copilului si starea sa de sanatate. Investind in copii, se investeste in viitor. e asemenea,
copiii trebuie sa fie protejati in fata tranzitiei. Aceasta a produs o saracie rapida
populatiei, in prezent societatea romaneasca traind la limita e%i'entelor unei societati
moderne. Pentru ca o tara sa fie transformata intr-una de tip modern, dezvoltata,
europeana, ar trebui sa creeze o societate a%ata pe copil.
<e'alizarea avortului si a planificarii familiale, precum si numarul mare al
adoptiilor, au facut ca numarul mare de copii institutionalizati sa scada considerabil. In
'eneral copiii din institutii sunt sensibili din punct devedere medical, suferind de mai
multe afectiuni critice. $amiliile din care provin au o multime de probleme, foarte
comple%e. Aceste familii apartin de re'ula unor sub'rupuri populationale, avand cele mai
vulnerabile probleme economice, cum ar fi: parinti cu *andicapuri, cu un nivel
educational scazut, ti'ani si mame sin'ure. 6ajoritatea copiilor sunt trimisi din
maternitate si spitale de pediatrie, mai putini din comunitate. +rimiterea copiilor in
institutii necesita efectuarea unei anc*ete sociale, dar nu se reuseste sa se faca in toate
cazurile. Imediat dupa revolutia din anul 1B2B, in 1omania, numarul copiilor din
orfelinate depasea numarul de locuri disponibile. Factorii care au determinat aceasta
cerere foarte mare au fost: saracia mare, dezor'anizarea unor familii numeroase,
persecutarea medicilor, lipsa serviciilor sociale, lipsa planificarii familiale sau a
avorturilor. Si in prezent costul vietii este mare si e%ista in continoare crize de ener'ie,
locuinte necorespunzatoare, *rana si alte bunuri materiale. Acesti factori au un impact
foarte puternic asupra familiilor cu copii.
Cine recomanda institutionali!area co"iilor#
1.
6ajoritatea copiilor sunt transferati in institutii din spitalele de pediatrie si
maternitati. $oate putini sunt internati direct de la domiciliu sau de la dispensar. <a
trimiterea unui copil catre o institutie contribuie mai multe persoane. In majoritatea
cazurilor sunt implicate pediatrii, iar in unele cazuri, pediatrul este c*iar sin'urul care
face trimiterea. Aceasta trimitere mai poate fi facuta de catre parinti, membri ai familiei,
vecini, politie, dispensar sau de autoritatile locale.
$otivele de trimitere in institutii sunt diverse. +ulburarile de crestere sau
nutritionale(anemie, ra*itism, distrofie) reprezinta unul dintre cele mai importante
motive. "opii sunt bolnavi si de SIA, sau au si un *andicap sau vreo malformatie,
retard de delzvoltare. Sunt internati si copii care sunt sanatosi, dar care au fost
abandonati. Putini sunt insa copiii care sunt inre'istrati cu un sin'ur motiv al
institutionalizarii, cei mai multi dintre ei avand inre'istrati mai multi factori sociali.
Indicatorii de nivel socio-economic scazut(lipsa locuintei, venitul insuficient, nivel
educational scazut al mamei, somajul) reprezinta un motiv serios al institutionalizarii.
<a acestea se adau'a si statutul marital al mamei (necasatorita) si afectiunile fizice
sau mentale ale unuia dintre parinti.
%urata intitutionali!arii variaza de la un copil la altul, in functie si de afectiunile
suferite si de institutiile in care este internat. Astfel ca in sectile de distrofici sunt
copii internati pe o perioada de timp mai mare. Putini sunt cei care au durate mici de
sedere, dar poate reeprezenta un indiciu al scaderii numarului de internari ca urmare a
sc*imbarilor din le'islatie, cu referire la planificarea reformelor.
Candidatii la e&ternare. Pentru a determina numarul de copii corespunzatori sa
paraseasca institutiile si sa reintre in familii, sa fie dati spre adoptie sau plasamente
familiale, posibilitatea acestui lucru depinde de mai multi indicatori: sa se ia in calcul
daca copiii au fost abandonati, daca s-a dat acordul parintilor de a fi adoptati, daca s-
au facut cereri in scris pentru a fi luati acasa, starea de sanatate la zi a copiilor,
frecventa cu care erau vizitati.
Conditiile de viata foarte precare ale copiilor din institutii. Acestea s-au de'radat in
ultimille decenii intr-un ritm foarte alert decat cel al copiilor din alte familii. "opii
din institutii traiesc in cladiri mari, supraa'lomerate, unde stau sute de copii in
camere avand )D-@D de paturi asezate militareste, unde educatia este confundata cu
13
suprave'*erea. +oate aceste nu pot oferi conditii pentru o dezvoltare normala.
Institutiile socialiste erau caracterizate prin medicalizare (in lea'ane), orientare
scolara (casele de copii) si deficienta cronica a mediului uman si social. Acestea au
tins sa devina tot mai inc*ise, rupte de mediul social, mai ales prin subordonarea
institutiilor unor ministere cu profile specializate, incapacitatea de a prelua imediat
copiii abandonati si prin lipsa totala a personalului calificat. 6odul de or'anizare
mostenit al institutiilor este nociv pentru copil si trebuie sc*imbat. esi e%istau multe
insatisfactii in le'atura cu ritmul sc*imbarii, intr-o perioada de timp relative scurta s-
au aratat sc*imbari profunde. "ele mai evidente sc*imbari s-au evidentiat in
conditiile de viata din institutii. 0na din primele masuri luate de noul 'overn a fost
cresterea semnificativa afondurilor acordate acestora. Astfel, conditiile din institutii s-
au inbunatatit vizibil. $inantarea satisfacatoare a institutiilor depinde continuu de
reinnoirea vointei politice, din pricina problemelor economice permanente.
Intr-un anume fel, schimbarea s-a facut. In mod esential, la introducerea sc*imbarilor
positive au contribuit factorii: deciderea 6inisterului Invatamantului de a transforma
institutiile din subordine in locuri cat mai prielnice pentru cresterea copiilor, resursele
umane referitoare la puterea de munca si dorinta unei parti a personalului din institutii de
a intele'e folosul sc*imbarii si suportul financiar, material si asistenta cu personal
specializat din partea unor or'anizatii non'uvernamentale.
Prin precizarea acestor probleme e%istente in institutiile pentru copii din 1omania, iese in
evidenta necesitatea unei reforme a institutiilor pentru imbunatatirea conditiilor de viata
ale copiilor si transformarea acestui mediu de viata intr-unul cat mai apropiat de mediul
familial.
@) efinirea unitatilor de analiza si de inre'istrare
0nitatile de analiza din aceasta cercetare se refera la 'rupuri umane formate dupa
criteriul asocierii formale (institutiile) si informale (familia). 0nitatea de analiza poate fi
reprezentata de copiii din familii si de cei din institutii. Subiectul sau familial se
raporteaza la mediul lor familial. 0nitatea de analiza coincide cu unitatea de inre'istrare
1@
si este reprezentata de persoane: copiii care traiesc in institutii si copiii care traiesc in
familii normale.
9) :laborarea ipotezelor
In cadrul acestui proiect de cercetare am decis sa nu formulez ipotezele, deoarece
ma '*idez in cercetarea mea pe indeplinirea obiectivelor, din dorinta de a nu in'usta
campul de investi'atie. &perationalizarea conceptelor se va face tot pe seama
obiectivelor.
2) Stabilirea tipului de cercetare
6odalitatea de raportare la realitate se realizeaza printr-o investi'atie directa, iar
sursele de informatie utilizate sunt studiile populationale realize, cartile de teorie si
aplicatii cu tematica sociolo'ica, dictionarul de sociolo'ie, si de asemenea discutiile cu
copiii din familii normale si cu cei din institutiile de copii, cu medicii si cu parintii
copiilor. Se intentioneaza si un studiu de teren, fiind o cercetare bazata pe interactiunea
cu populatia, si se realizeaza prin interviuri. Se intentioneaza o analiza comparativa intre
dezvoltarea copiilor din familiile normale si cea a copiilor instututionalizati. "ercetarea
este una ilustrativa, e%plicativa, in care se studieaza fenomenul de masa abandonul
copiilor si dezvoltarea copiilor apartinand celor doua medii de viata atat de diferite.
B) Selectarea surselor de informare
Se face apel la documentele sociale, studii populationale si rapoarte, populatie si
realitatea observabila. Am ales ca instrument de cercetare interviul deoarece l-am
cosiderat cel mai reprezentativ mod prin care subiectii isi pot e%pune cu propriile cuvinte
ceea ce 'andesc, ce credinte, convin'eri si nemulEumiri au. ocumentele sociale sunt
consultate si analizate, populatia este observata si intrebata, intervievata, iar realitatea
sociala observata.
1D) Specificarea unitatilor (populatiei) studiate
19
Interesul cercetarii se indreapta spre colectivitati, 'rupuri de copii. In cazul
populatiei, diversitatea este ma%ima. "ercetarea se a%eazF pe un anumit se'ment de
populaEie, pe un e-antion. "ercetarea dezvoltarii comparative intre copiii din familii
normale si cei institutionalizati apeleaza la datele culese de la interviuri. Populatia
studiata este reprezentata de catre copiii care traiesc in cele doua medii de viata diferite,
cu varstele cuprinse intre 1# si 12 ani. $amiliile, respectiv caminele si orfelinatele
reprezinta mediul lor in care cresc, se dezvolta si isi formeaza perceptiile le'ate de viata.
11-1#) "onstructia variabilelor (descrierea cantitativa) si escrierea cantitativa sau
cuantificarea
Se are ,n vedere etapa de trecere de la concepte la dimensiuni, indici empirici -i
indicatori, mai precis operaEionalizarea conceptelor. Se face si prezentarea definiEiilor
nominale, operaEionale si ostensive.
7oi operationaliza obiectivele stabilite inca de la inceputul cercetarii:
descrierea fenomenului abandonului copiilor
impactul abandonului asupra copiilor
evidentierea factorilor care cauzeaza abandonul copiilor
'ariabila inde"endenta este abandonul. efinitia nominala a abandonului este parasirea
impotriva re'ulilor morale si a obli'atiilor materiale a copiilor.
%imensiunile abandonului sunt:
cauzele abandonului
solutii pentru stoparea fenomenului
impactul produs asupra copiilor
(ndicatorii pentru dimensiunea cauzele abandonului sunt:
o saracia
o boala copiilor
o dezor'anizarea unor familii numeroase
12
o lipsa serviciilor sociale
o lipsa planificarii familiale sau a avorturilor
o lipsa locuintei
o venitul insuficient
o nivel educational scazut al mamei
o somajul
(ndicatorii pentru dimensiunea solutii pentru stoparea fenomenului sunt:
o sprijin juridic, material si moral
o dezvoltarea serviciilor de planificare familiala in cadrul retelei 6inisterului Sanatatii
o dezvoltarea serviciilor de asistenta sociala la domiciliu, centre de zi sau familiale
o consiliere
o servicii de planificare familiala
o promovarea alternativelor institutionalizarii: plasament familial sau adoptie.
(ndicatorii pentru dimensiunea impactul produs asupra copiilor sunt:
o sentimentul de si'uranta/nesi'uranta si liniste/ neliniste
o prezenta/ lipsa sentimentului de apartenenta la un 'rup (familia)
o nesatisfacerea nevoilor de afiliere
o petrecerea timpului liber
Prin cuantificare se trece de la concepte calitative la concepte cantitative. efinitiile
in termini calitativi sunt completate de definitiile in termeni cantitativi. :ste necesara o
elaborare de sc*eme diverse de descriere cantitativa: intensitatea, marimea,
probabilitatea, ordinea si diferentierea. Aceste sunt corespunzatoare unor niveluri de
masurare. Prin masurare se aplica sc*ema de cuantificare si se obtine o determinare
cantitativa, o masurare a felului in care se manifesta acest fenomen studiat in proiect la un
moment dat. 6asurarea presupune patru niveluri: nominal, ordinal, cardinal, si de
proportii si acestea se diferentiaza in functie de ordine, distanta si ori'ine naturala.
&ri'inea naturala are toate proprietatile mentionate.
1B
1)-13).Ale'erea metodelor de cercetare, Stabilirea te*nicilor de lucru, Identificarea
procedeelor de lucru
<a ale'erea metodelor, te*nicilor si procedeelor de cercetare s-a avut in vedere sa fie
adecvate la specificul domeniului si la obiectivele interesate, sa e%iste surse de informare
accesibile pentru te*nicile, metodele si procedeele de cercetare utilizate, posibilitatea de a
le combina pe acestea si sa se dispuna de lo'istica necesara pentru efectuarea acestei
cercetari in forma aleasa, cu privire la materiale si resursele umane. In acest proiect,
metoda de cercetare folosita este cea a interviului si a observatiei, adresate copiilor care
fac parte dintr-o familie normala si altora din centrele de institutionalizare.
"onfidentialitatea numelui acestor persoane se pastreaza. "opiilor le sunt aplicate
interviuri cu privire la modul de viata si de dezvoltare din cele doua medii diferite.
1@) :laborarea instrumentelor de cercetare
Instrumentul de cercetare serveste la cule'erea datelor. Pentru aceasta cercetare ale'
ca instrument de cercetare anc*eta pe baza de interviu, aplicat copiilor subiecti. Se
utilizeaza metoda interviului deoarece consider ca este cel mai potrivit sa vorbesc cu
copiii si de a le da sansa sa-si e%prime cu propriile cuvinte trairile si conceptiile.

19-12) "ercetarea pilot si efinitivarea instrumentelor de cercetare
Prin aceasta cercetare pilot se face o repetare a cercetarii propriu-zise. Aceasta
testeaza sc*ema descriptiva, procedeele de lucru, estimeaza costurile si anticipeaza
rezultatele. Prin aceasta cercetare pilot se doreste sa se aiba in vedere demersul parcurs
sau un eventual abandon al cercetarii. Acesta permite o posibila reformulare a temei sau
corectarea instrumentelor de cercetare pentru a le putea adecva la populatia studiata si la
procedeul de lucru.
Interviurile sunt cu raspunsuri desc*ise.
#D
"oncluzii:
:ste probabil ca majoritatea copiilor aflati in prezent in institutiile din 1omania sa
ramana in continoare in institutii, deoarece doar apro%imativ o treime dintre ei sunt
candidate la adoptiune, reintoarcere in familie sau in plasament familial. e asemenea,
prevenirea institutionalizarii pe termen lun' si a efectelor sale ne'ative asupra copiilor,
familiilor lor si societatii, trebuie sa se faca cu prevenirea institutionalizarii copiilor de
mici, pentru ca, majoritatea copiilor din alte tipuri de institutii au fost trimisi acolo din
lea'ane si sectii de distrofici.
Statul si intrea'a comunitate sociala trebuie sa lupte mai mult pentru a-i ajuta pe parintii
pusi in situatia de a-si abandona copiii sa nu o mai faca, utilizand toate demersurile si
toate artificiile nesesare de care dispun. Indiferent de mediul in care traiesc, familii
normale sau institutii, copiilor trebuie sa li se acorde o atentie deosebita si drepturi
depline. Societatea viitoare va fi formata din copiii din prezent, si de aceea ei trebuie sa
primeasca tot necesarul pentru a trai bine si pentru a putea sa intelea'a toate fenomenele
si procesele ce au loc in viata sociala.
#1
(nterviu a"licat unui co"il dintr-o familie normala
escrierea persoanei intervievate:
-vGrsta
-se%ul
-domeniul de rezidenta
-scoala
1. :sti sin'ur la parinti sau mai ai si alti fratiH
#. "um se comporta parintii tai cu tineH
). +e simti in si'uranta in cadrul familiei taleH
.. "at de mult timp petreci cu familia taH
3. 6er'eti in vacante sau in e%cursii impreunaH
@. +i se intampla des sa ramai sin'ur acasaH aca da, pentru cat timpH
9. Primesti cadouri de ziua ta sau de sarbatoriH
2. +i s-a intamplat ca parintii tai sa te certe sau sa te bataH ar bunicii sau veciniiH
B. Parintii tai te sprijina in ceea ce faciH "umH
1D. aca ai putea, ti-ai fi dorit sa-ti poti sc*imba familiaH e ceH
##
(nterviu a"licat unui co"il din institutiile "entru co"ii
escrierea persoanei intervievate:
-vGrsta
-se%ul
-domeniul de rezidenta
-cunoasterea parintilor naturali
1. Iti amintesti cum ai ajuns in aceasta institutie pentru copiiH
#. e ce crezi ca ai fost internat aiciH
). +e-ai intalnit vreodata cu parintii taiH
.. aca da, cum a fost intalnirea cu acestiaH
3. "e faceti intr-o zi obisnuitaH "um poti sa descrii viata de aiciH
@. "um ti se par conditiile de viata de aiciH
9. "um se comporta ceilalti copii cu tine sau cu alti copiiH
2. 1eusesti sa socializezi de'ajat cu alte persoane dinafara caminuluiH +i-ai facut
prieteni aiciH
B. "um te intele'i cu asistentii maternali de aiciH
1D. "and ti-a fost cel mai 'reu aici H
#)
Fisa de observatie
ata
&ra
urata observarii
<ocul desfasurarii
$actorii de mediu
"ircumstantele observarii
#.
escrierea observarii:

Bibliografie selectiva:
ictionar de sociolo'ie online, coordonatori <azar 7lasceanu si "atalin Iamfir
umitru, "ornelia.(1B9))."onstelatia familiala si deformarile ei. Jucuresti: :ditura
idactica si Peda'o'ica
6ar'inean, Ioan. (#DDD). Proiectarea cercetarii sociolo'ice. Iasi: Polirom
6i*ailescu,Ioan. (1B2)). "ontributia cercetarii comparative internationale la studierea
problematicii familiei, in Sociolo'ia familiei!. Jucuresti: +.0.J.
#3
6i*ailescu, Ioan. (1B29). Sc*imbari in modelele familiale. "omunicari, studii
6i*ailescu, Ioan. (#DD)). Sociolo'ie 'enerala. "oncepte fundamentale si studii de
caz. Iasi: Polirom
7oinea, 6aria. (1BB)). Sociolo'ia familiei. Jucuresti
Kallon, ?enri. (1BB3). $amilia si copilul. Jucuresti: :ditura didactica si peda'o'ica
Pentru o societate centrata pe copil!. 1aport realizat de Institutul e "ercetare a
"alitatii 7ietii. "oordonator "atalin Iamfir. "ontributie speciala: :lena Iamfir.
Jucuresti, 1BB9.
"auze ale institutionalizarii copiilor in lea'ane si sectii de distrofici in 1omania!.
Studiu populational- 1aport si recomandari. ecembrie 1BB1.
#@