Teoriile saraciei

Teoria morala a saraciei- elaborata de Herbert Spencer (sec. XIX)

Considera ca saracia isi are cauzele in caracterul moral al indivizilor. Orice societate
functioneaza ca un organism sanatos, dar exista posibilitatea ca, la un moment dat, acest
organism sa fie dominat de diverse patologii sociale care impiedica functionarea sa normala.

Sursa saraciei este identificata in caracteristicile morale ale indivizilor: lenesi,

vagabonzi,criminali, angajati intr-un mod de viata autodistructiv. Spencer considera ca statul nu
trebuie sa intervina pentru sustinerea celor saraci.

Aceasta conceptie se bazeaza pe o viziune sceptica cu privire la natura umana, considerata unica
si neschimbatoare, dominata de lene si imoralitate. O astfel de viziune condamna
comportamentul indivizilor fara a incerca sa-i inteleaga cauzele.

Teoria culturii saraciei

Saracia nu reprezinta doar lipsa de mijloace suficiente pentru o viata decent, ci totodata un stil
aparte de viata, bazat pe valori si norme specifice. Saracia formeaza o cultura sau subcultura
constituita din valori, norme, moduri de a gandi care modeleaza comportamentul indivizilor.
Saracia nu se instaleaza doar prin inexistenta mijloacelor financiare, ci si prin transmiterea
culturii in procesul socializarii.

Caracteristicile culturii saraciei:

- Probleme financiare (remuneratie slaba, prestarea de munci necalificate, credite cu

dobanzi ridicate)
- Izolarea sau autoizolarea saracilor de restul comunitatii (contacte sociale reduse
datorate perioadelor de somaj, sentimente de marginalizare si excludere sociala)
- Apatie, sentimentul de neajutorare,, ineficienta personala, fatalism,lipsa aspiratiilor
personale
- Persective limitate in timp (viata traita de pe-o zi pe alta, neglijarea problemelor care tin
de calificare sau de obtinerea unor studii superioare)
- Integrarea socio-culturala minima (neparticiparea sau participarea minima la toate
formele de activitati comunitare)
- Relatii personale si familiale specifice ( rata ridicata a divorturilor, relatii instabile,
concubinaj, familii monoparentale)

Teoria structurala social-economica

Considera saracia efect al tendintelor structurale ale modului de organizare social-
economica a societatii.
Structural, sistemul genereaza diferentieri sociale majore, stratificare sociala.
 1. Subtilizarea fortei de munca
Economia de piata nu poate absorbi integral forta de munca, rezultand fenomenul
somajului.
2. Segmentarea pietei muncii
3. Structura puterii politice asociata cu economia de piata.
Persoanele sarace, varstnice, somerii, persoanele cu handicap, datorita lipsei de
resurse economice, prezinta si o capacitate redusa de mobilizare politica.
K. Marx : Cine detine puterea economica intr-o societate, detine si puterea politica.

Teoria statului bunastarii (apare la sf. sec. XIX ,in societatile industriale).
Mentinerea saraciei in tarile occidentale dezvoltate are ca si cauza principal prezenta statului
bunastarii. Statul bunastarii presupune implicarea acestuia in ajutorarea saracilor si asigurarea
unui set de servicii pentru intreaga populatie.

Sprijinul pe care societatea il ofera saracilor devine, la randul sau, o cauza a mentinerii si sporirii
saraciei.

Conform conceptului srciei absolute (iniiat de ctre B.Rowntree n 1901), srcia este
definit prin comparaie cu o anumit valoare. Pragul srciei absolute reprezint expresia
monetar a unui co de bunuri/servicii pentru acoperirea nevoilor umane de baz, iar cei care nu
posed resurse economice necesare pentru a obine acest minim, sunt considerai sraci.
Conceptul dat, cel mai des utilizat n plan global, este relevant n ri cu venituri joase, dar are i
unele neajunsuri: ia n considerare doar necesiti fiziologice; calculul bazat pe consum de hran
e problematic, volumul i diversitatea hranei depinznd de mai muli factori; nu este consens
privind lista obiectelor minim necesare; este dificil de comparat srcia ntre diferite ri, .a.
Conceptul srciei relative opineaz c srcia nu are doar aspect economic, dar i social,
politic, cultural. Conform acestei abordri, lansate de ctre P. Townsend, o persoan se consider
srac dac se afl sub un anumit standard stabilit ntr-o societate dat. Conceptul dat este mai
relevant pentru ri dezvoltate (dar sunt i excepii n SUA se utilizeaz pragul absolut al
srciei, pe cnd n UE se utilizeaz pragul relativ). Conceptul srciei relative nu permite
eradicarea complet a srciei, deoarece ntotdeauna vor fi persoane sub acest prag.