UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV

FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI COMUNICARE

SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

POLITICILE SOCIALE DIN DOMENIUL ȘOMAJULUI

Student: Adrian ILIE

Grupa: 16LF291, An II
Specializarea: Asistență socială
Disciplina: Introducere în politici sociale
Îndrumător: Prof. univ. dr. Georgeta Gabriela RĂȚULEA

-Iunie, 2021-
 CUPRINS

REZUMAT
1. POLITICA SOCIALĂ
1.1 CONCEPTUL DE POLITICĂ SOCIALĂ
2. PROTECȚIA SOCIALĂ. ASISTENȚA SOCIALĂ
3. POLITICILE SOCIALE DIN DOMENIUL SOMAJULUI

1
REZUMAT

În acest referat am încercat să surprind un fenomen luat adesea în derâdere, fiind stereotipizat,
generând prejudecăți și priviri pătrunzătoare din partea celor care nu au de-a face cu el. După
cum afirmă Dimitrie Gusti“ Somajul este ca și cancerul: pernicious, tenace și mortal”, acest
fenomen social poate reprezenta o mare problemă ce necesită o soluționare meticuloasă din
partea politicilor sociale. Ariile de studiu ale politicilor sociale cuprind în obiectul lor de interes
și acest proces de manifestare, în genere somajul.
Somajul este caracterizat prin inactivitate, mai mult decât atât, printr-o inactivitate
indusă de diverși factori ce nu sunt de ordin fizic sau nu privesc incapabilitatea fizică, ori psihică
a unei persoane în cauză, ci de ordin social, reprezentând astfel prin excelență erorile ce pot
crea disfunctionalități în cadrul unei societăți, care întotdeauna este într-o continuă evoluție.
Somajul cuprinde în componenta sa acel segment de populație aptă de muncă, însa fără
posibilitatea de a-și îndeplini această necesitate, în genere cea de a avea un loc de muncă cu
reatribuire monetară menită să ofere un trai de viața decent. În societățile democratice, ce sunt
într-un continuu proces de modernizare, somajul este un inamic foarte periculos și deloc de
ignorat, căci, dacă într-o societate socialistă, așa cum au existat în statele Est Europene toată
lumea avea un loc de muncă generat de stat, o dată cu schimbarea politicilor sociale, a apărut
și conceptul de somaj.
Un alt lucru foarte important de amintit este acela că, somajul din România, reprezintă
un fenomen social nedorit, care a determinat în randul anumitor categorii socio-profesionale
reducerea caștigurilor materiale și modificari complexe la nivelul statuatelor și rolurilor sociale.
Fenomen negativ al spațiului social economic care afectează o parte a populației active, factor
principal de instabilitate economică și, ca urmare, de conflicte sociale, șomajul nu este de
incontrolat și nici nu are sens unic de creștere, dacă se acționează competent prin promovarea
unor măsuri adecvat corelate. În aceste condiții, unul dintre obiectivele esențiale ale politicilor
social - economice în România îl constituie garantarea unui loc de muncă și asigurarea unui trai
decent, fie provenit prin munca directă a persoanei respective, fie asigurat prin aportul protecției
și asistentei sociale ( carora le revine un rol important în atenuarea efectelor somajului în rândul
populației defavorizate).

2
 În concluzie, șomajul a existat și va exista mereu în România atâta timp cât nu sunt
generate niște politici sociale în acest domeniu care să implementeze o strategie destul de
eficientă pentru combaterea acestui fenomen sau cel puțin pentru diminuarea lui.

1. POLITICA SOCIALĂ

Definește un set de politici publice, programe, activităţi şi măsuri, ce urmăresc realizarea

protecției sociale și a bunăstării, şi au ca scop adresarea unor nevoi umane de protecţie socială,
educaţie, sănătate, prin intermediul distribuirii unor resurse relevante ca, bani, servicii, tip. Ca
disciplină, politica socială, folosește concepte și metode din economie,știința politică,
sociologie, asistență socială, psihologie, management, filozofie și drept. Politica socială
studiază o gamă largă de fenomene sociale și economice legate de bunăstarea la nivel
individual, familial sau la nivelul colectivității.
Ariile de interes în studiul politicii sociale cuprind:
- practici administrative și politici în domeniul serviciilor sociale, incluzând servicii
medicale, asigurări sociale, educație, angajare și formare profesională, servicii
comunitare, locuire;
- probleme sociale, incluzând criminalitate, handicap, șomaj, sănătate mintală, bătrânețe;
- discriminare și dezavantaje: rasă, etnie, gen, sărăcie și inegalitate economică.

1.1 CONCEPTUL DE POLITICĂ SOCIALĂ

Politicile sociale reprezintă măsuri şi acţiuni ale statului (strategii, programe, proiecte,
instituţii, legislaţie etc) care se adresează nevoilor de protecţie socială, educaţie, sănătate,
locuire şi care în general vizează promovarea bunăstării sociale.
Politicile sociale au ca scop modificarea caracteristicilor vieţii sociale a comunităţii,
având ca element central bunăstarea individului, a familiei, a colectivităţii şi a societăţii în
general.
Statul este doar unul dintre furnizorii bunăstării. Sursele bunăstării individuale sunt:

3
 - Economia/Piaţa: venituri din muncă, salarii, profit, etc, şi venituri private/individuale
din proprietăţi (rente, chirii), din vânzări, din asigurări private, din împrumuturi, etc.
- Familia şi comunitatea (familia, rude mai îndepărtate, vecini, prieteni, instituţii
sociale, etc)
- Sectorul neguvernamental (ONG-urile, fundaţii, asociaţii)
- Statul prin politicile sociale
- Principalul obiect a politicilor sociale ale statului este protecţia socială a populaţiei, însă
aceasta se realizează prin efortul tuturor factorilor implicaţi – economia, piaţa muncii,
sectorul neguvernamental, comunitate, stat.

2. PROTECȚIA SOCIALĂ. ASISTENȚA SOCIALĂ

Protecție socială reprezintă ansamblul de politici, masuri, instituții, organisme care asigură un
anumit nivel de bunastare și securitate socială pentru întrega populație și, în mod special,
pentruanumite grupuri sociale și persoane care nu pot să realizeze prin efort propriu condiții
normale, minime de viață.
Asistența socială reprezintă ansamblul de instituții, programe și măsuri, activități
profesionalizate de protejare a unor persoane, grupuri, comunități cu probleme sociale, aflate
temporar în criză. Prin serviciile și activitățile specializate, asistența socială ajută persoane și
grupuri în nevoie să facă față momentelor dificile, situațiilor anormale de viață care pot să apară
pentru o anumită perioadă de timp și susține, prin crearea unor condiții socioculturale
favorabile, refacerea capacitățiilor proprii de integrare socioculturală normală a categoriilor
defavorizate. De asemenea, oferă celor in nevoi posibilități de cunoaștere și de acces la servicii
specializate de protecție și asistență socială, îi orientează catre întelegerea și utilizarea cadrului
legislative protecție socială, mobilizează comunitatea, persoanele și grupurile în dificultate să
influențeze activ politicile sociale.

4
 3. POLITICILE SOCIALE DIN DOMENIUL SOMAJULUI

Noțiunea de șomaj se poate traduce direct prin “inactivitate”. Șomerii sunt un grup de persoane,
din cadrul populației active a unei țări. Populația activă din punct de vedere economic include
toate persoanele cu vârsta mai mare sau egală cu 15 ani, apte de muncă și care într-o perioadă
de referință specificată furnizează forța de muncă (utilizată sau nu) pentru producerea de bunuri
sau servicii în cadrul economiei naționale. Mai general spus, populația activă cuprinde populația
ocupată și șomerii. Astfel, populația activă neocupată (sau șomerii) reprezintă acel segment din
populație care sunt în căutarea unui loc de muncă, nedeținând unul în prezent, dar fiind
disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile.
Șomajul este un risc major în societătiile moderne, dar fenomenul a fost practic
necunoscut în economiile centralizate. În rândul analiștilor a existat un relativ consens cu privire
la inevitabilitatea șomajului dupa prabușirea socialismului de stat. Deși previzibilă, apariția
șomajului în perioada tranziției la economia de piață a reprezentat un șoc pentru societățile est
Europene. Pe de altă parte, consecințele șomajului nu puteau fi imaginate în totalitate de
oamenii care fuseseră obisnuiți să aibă locul de munca garantat pe întreaga durată a vieții active.
Șomajul este un fenomen destul de frecvent și de dureros, lucru pe care îl afirmă și D.
Gusti “ Șomajul este ca și cancerul: pernicious, tenace și mortal, iar economiștii sunt ca și
medicii – nu sunt în stare pentru moment să vindece maladia. Astfel ca asistenta socială a ieșit
din făgașul sentimentalismului generos și al simplelor bune intenții, pentru a pășii în domeniul
unei acțiuni sociale și etice ordonate și temeinic motivate, cu scopul exclusiv de a servi
societatea nu prin carți, ci prin gasirea adevarului social în mijlocul grelelor conflicte ale vieții”.
Dupa legea 1/1991, republicată în urma adăugirilor aduse de legea 86/1992, erau
considerați șomeri persoanele apte de muncă , ce nu pot fi încadrate în muncă din cauza lipsei
unui loc de muncă ce să corespundă pregătirii acestora. Ulterior, a fost publicată legea 76/2002,
care stipulează ca șomer persoana care îndeplinește cumulative urmatoarele condiții: a - este
în căutarea unui loc de muncaăde la vârsta de minim 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor
de pensionare; b - starea de sănătate si capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea
unei munci; c - nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează venituri din activității
autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat indemnizația de șomaj care i s-ar convenii
potrivit legii; d - este disponibilă să înceapă lucrul în perioada imediat urmatoare daca i s-ar
găsii un loc de muncă; e - este înregistrată la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de

5
Muncaă sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcționează în condițiile prevazute de
lege. Oradonanța de urgență 144/2005 aduce o modificare acestui articol de lege considerând
ca șomer este persoana care îndeplineste cumultiv primele patru condiții prevazute în legea
76/2002, urmatoarea condiție, ca persoana să fie “înregistrată la Agenția Națională pentru
Ocuparea Forței de muncă sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcționează în
condițiile prevazute de lege” fiind înlaturată; legea 144/2005 redefinește persoana în căutarea
unui loc de muncă : “ persoana care face demersuri pentru a-și gasi un loc de muncă, prin
mijloace proprii sau prin înregistrare la agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază
teritorială își are domiciluil, sau, după caz, reședinta ori la alt furnizor de servicii de ocupare,
acreditat în condițiile legii”.
În ultimele decenii, lupta împotriva șomajului a constituit un element de bază în
definirea politicilor sociale aplicate în toate țările membere ale Uniuni Europene. În Romania,
țara cu statut de al UE, se desfașoară în prezent un important proces de reformă care marchează
toate sferele vieții social-economice și în cadrul căruia problema șomajului și problemele
șomerilor constituie elemente esențiale.
Combaterea șomajului( complexul de acțiuni coerente pentru diminuarea acestui
fenomen) reprezintă o prioritate a strategiei de reformă, care poate fi soluționată prin intervenția
statului și a partenerilor interni și externi: statul- îndeplinește principala misiune în echilibrarea
balanței cerere-ofertă pe piața muncii prin elaborarea startegiilor de redresare a economiei, a
politicilor eficiente de ocupare, prin creearea cadrului instituțional adecvat și prin inițiative
legislative care să urmarească dinamica ocuparii forței de muncă; comunitățile locale - pot
deveni parteneri importanți în mobilizarea energiilor locale, în identificarea și menținerea unor
soluții pentru crearea de noi locuri de muncă; asociațiile - pot contribui la efecul colectiv,
potrivit specificului lor, prin elaborarea de politici de ocupare, prin inițiative de legislative,
acțiuni cu caracter profesional și prin alocarea de resurse umane, materiale și financiare; agenții
economici- trebuie să acorde o atenție deosebită managementului resurselor umane, mai ales
problemelor referitoare la recruatarea, selectia, repartiția, evaluarea și perfecționarea
permanentă a personalului; instituțiile de cercetare- prin intermediul specialiștilor, au misiunea
de a efectua studii și analiza la nivelul peței muncii, deosebit de importante pentru activitatea
decizională la nivel social-economic; unitățile de învățământ - trebuie să-și adapteze
programele de instruire la cerințele pieței, atat sub aspectul structurii forței de muncă solicitate,
cât si al nivelului de pregatire cerut; organizațiile internaționale- sprijină statele central – și est
–europene, printre care și Romania, în efortul de a depășii fenomenele negative ale tranzației la

6
economia de piață, inclusive somajul, prin programele de asistență sub egida Uniunii Europene,
a Băncii Mondiale, a Biroului Internațional al Muncii.
Experiența țărilor cu tradiție în problemetica șomajului și a soluționării acestuia a
demonstrate ca progresul rapid și buna funcționare a pieței muncii sunt influențate de două
elemente, la fel de importante: primul îl constituie asigurarea serviciilor sociale de baza pentru
categoriile defavorizate, iar al doilea îl constituie utilizarea celei mai importante avuții a celor
săraci - forța de muncă. La nivelul pieței muncii, în perioadele de criză, exista doua modalități:
a) politicile pasive concretizate în ajutorul financiar care: reduce preocuparea șomerilor de a
căuta un loc de muncă; permit indiviziilor sa opteze intre diferitele tipuri de oferte de locuri de
muncă și să decidă dacă se recalifică ori se deplasează într- o altă zonă; determină scăderea
interesului șomerilor de a se angaja în locuri de muncă pentru acare se acorda salarii cu nivel
apropiat de cel al alocațiilor în numarar; pot conduce, în anumite situații, la susținerea
economiei subterane, deoarece persoanele care desfașoară activități nedeclarate pot beneficia
în continuare de ajutorul de șomaj. În ceea ce privește elementele de politică pasivă din țările
în tranziție se poate spune că acestea respectă cadrul definit de măsurile de protecție aplicate în
țările industrializate. Ele se referă în principal la asigurarea financiară a individului pentru
situația în care rămâne fără loc de muncă. În ceea ce privește România o diferența notabilă este
legată de faptul că este singura țară în care nivelul prestației acordată șomerilor nu se modifică
pe perioada participării la cursurile de pregatire profesională. Plata ajutoarelor de somaj se face
din fondul de somaj, purtator de dobanda administrat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale,
constituit prin lege din contribuția salariațiilor, a intreprinderilor și prin subvenții de la Bugetul
de Stat. Alături de plata ajutorului de șomaj în cadrul măsurilor de tip pasiv se regăsește strategia
pensionarii anticipate, adică înainte de împlinirea vârstei de pensionare. Pentru a motiva
întreprinzătorii să renunțe la persoanele vârstnice în favoarea șomerilor sistemele țărilor
occidentale acorda acestora, prin măsurile de pensionare anticipată, facilități financiare.
Aceasta măsura a fost justificata prin aceea că se evită astfel intrarea în șomaj a forței de muncă
vârstnice, în majoritatea cazurilor susținători materiali ai familiei datorită rigidității față de o
eventuala recalificare, acest segment de populație este expus unui risc ridicat ca odată devenit
șomer să nu mai poată intra în piața muncii pe durata vârstei active, lipsind astfel familia de
suportul financiar de bază. Experiența a dovedit ca pensionarea anticipată nu a avut parametri
de eficiență așteptați, având în vedere că încarcă cheltuielile sociale ale statului, pe de-o parte,
și pe de alta - în condițiile în care economia se confruntă cu creșteri accentuate ale inflației și
deci descreșteri ale veniturilor reale ale populației- o mare parte a acestor persoane reintra pe
piața muncii. În România situația stătea în felul următor: la doi ani după promulgarea legii

7
2/1995 care prevedea posibilitatea ca persoanele care au vechime integrală în muncă pot solicita
înscrierea la pensie cu pana la 5 ani înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege pentru
pensionarea la cerere, după ce au beneficiat de ajutor de șomaj și alocație de sprijin pe perioada
prevăzută de lege; populația manifesta o atitudine favorabilă față de pensionarea anticipată.
Într-un sondaj efectuat în 1997 de Institutul de Cercetare a Calității Vieții și Catedra de
Sociologie a Universității București 54,9% dintre respondenți au declarat ca sunt de acord ca,
atunci când exista puține slujbe oamenii sa fie obligați să se pensioneze mai devreme, 21,7% s-
au declarat împotriva, diferența până la 100% formând categoria celor indeciși.

b) politicile active constituind cea mai eficienta modalitate de asistență socială șomerilor
pentru ca: urmăresc să contracareze imperfecțiunile așociate cu acordarea ajutoarelor
financiare; ajuta populația afectată de șomaj să găsească locuri de munca prin acțiuni de
consultanță profesională; contribuie la încurajarea mobilității forței de munca prin finantarea
pregatirii profesionale; reprezinta o cale eficiența de stopare a abuzurilor la nivelul pieței forței
de muncă. Politicile active ( consilierea, reconversia profesională) sunt mai costisitoare decât
ajutoarele în numerar, dar pot să reducă rata șomajului și să sporească productivitatea socio-
economică. Acestea constituie o soluție la probleme complexe ale pieței muncii din țările unde
economia, în general, și industria, în special, se află în declin. În țările care fac parte din
Organizația pentru Cooperare si Dezvoltare Economică ( OCDE) sunt cunoscute următoarele
tipuri de politici active: 1) serviciile de plasare a forței de muncă, deosebit de eficiente în
Anglia, Olanda și SUA și cuprinzând: plasarea, consultanța și orientarea profesională;
identificarea de locuri de muncă; consultanță intensivă pentru cei dezavantajați; asistență în
legatură cu mobilitatea geografică.

2) calificarea profesionala : programe de pregătire orientate către șomerii adulți sau către
cei aflați sub amenințarea pierderii locurilor de muncă; pregătire desfașurată în centre speciale
sau in intreprinderi.
3) crearea directă de locuri de muncă prin subvenții: subvenții pentru pastrarea anumitor
angajați; subventii pentru șomeri cu stagiul indelungat. Acesta reprezintă o grupă foarte largă
de măsuri, variind în ce privețte formele de subvenție, obiectivul specific pe care îl au și condiții
de eligibilitate. În Romania, subvențiile de angajare au fost o inițiativă menită să sporească
șansele tinerilor de a se integra în piața muncii. Aceste măsuri au urmărit să evite
disponibilizarea salariaților în întreprinderi care temporar nu aveau productie. Pe durata
întrerupeii activității salariatul primea o intemnizație neimpozabilă egala cu 60% din salariul
tarifar net lunar și își pastra drepturile de asigurare și asistență legate de calitatea de salariat.

8
 4) alocații ale întreprinderii: alocații sau achitarea în avans a ajutoarelor pentru a permite
șomerilor să inițieze acțiuni pe cont propriu. Acest sistem este prezent în toate țările; România
a introdus acest sistem doar din 1995, când prin modificare legii privind protecția socială a
șomerilor a fost prevazută posibilitatea acordarii de “ credite in conditii avantajoase pentru
înființarea sau dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii sau unități cooperatiste” cu cel mult
200 de salariati. Pentru ca o unitate să poată beneficia de credite trebuia ca aceasta să angajeze
șomeri în minim 50% din locurile de muncă nou create prin utilizarea creditelor acordate.
Durata maximă de creditare este de 3 ani. Daca în intervalul de 3 ani de la primirea creditului
unitatea disponibilizează persoane angajate în acest sistem. Legea prevede obligativitatea de a
angaja în loc persoane din aceeași categorie în maxim 30 de zile de la data la care locurile de
muncă au devenit vacante. Nerespectarea acestei conditți atrage dupa sine plata unei penalități
egala cu marimea creditului acordat pentru fiecare loc de muncă creat și neocupat.
5) locuri de muncă în sectorul public, temporar, cu destinație precisă, pentru șomeri.
Ideea centrala a acestor programe este de a acorda acestor persoane temporar locuri de muncă
și de a le menține astfel în contact cu piața muncii. Pe durata angajării parte din salariile pe care
le primesc sunt plătite din fondurile de șomaj.
În ceea ce priveste șomajul din România, reprezintă un fenomen social nedorit, care a
determinat în rândul anumitor categorii socio-profesionale reducerea caștigurilor materiale și
modificări complexe la nivelul statutelor și rolurilor sociale. Fenomen negative al spațiului
social economic care afectează o parte a populației active, factor principal de instabilitate
economică, și , ca urmare, de conflicte sociale, șomajul nu este de incontrolat și nici nu are sens
unic de creștere dacă se acționează competent prin promovarea unor măsuri adecvat corelate.
În aceste condiții, unul dintre obiectivele esențiale ale politicilor social - economice în România
îl constituie garantarea unui loc de muncă și asigurarea unui trai decent, fie provenit prin muncă
directă a persoanei respective, fie asigurat prin aportul protecției și asistenței sociale( cărora le
revine un rol important în atenuarea efectelor șomajului în randul populației defavorizate).
Cel mai frecvent program, regăsit în mai toate țările, în ceea ce privește suportul
șomerilor de tip activ este cel de pregatire profesională ( calificare/recalificare), desfășurate
în vederea îmbunățirii șanselor celor aflați în căutarea unui loc de muncă de a se angaja.
Participarea la cursuri este gratuită și obligatorie pentru cei aflați în plata ajutorului de șomaj,
daca acesta corespunde pregatirii profesionale a somerilor. Politici de atenuare a diferitelor
tipuri de șomaj. Fiecare tip de șomaj este determinat de o serie de cauze, existând și măsuri de
atenuare a acestuia. a) Într-un prim grup de cauze sunt incluse inegală concentrare a firmelor
pe teritoriu, cerințele pieței care fac ca unele industrii să nu aibă căutare, dificultățile privind

9
schimbările de calificare, de domiciliu, cauze ce conduc la un somaj structural. Printre măsurile
de atenuare a acestui tip de șomaj se numară : organizarea sistemului de instruire țn direcțile
unei largi specializări, a unei reciclări a șomerilor; ajutoare banești celor care acceptă să-și
schimbe domiciliul; asigurarea unui sistem informațional performant privind locurile de muncă
vacante. b) Al doilea set de cauze cuprinde necunoașterea situației locurilor de muncă vacante,
nivelul indestulator al ajutorului de șomaj, ceea ce duce la un șomaj fricțional. O masură de
atenuare a șomajului fricțional este realizarea unui sistem flexibil de ajutor în raport cu
profesiile și locurile de muncă vacante. c) Un standard de viață ridicat și un ajutor de somaj
îndestulator pentru o prima perioadă de timp sunt cauze care duc la un somaj voluntar. Măsurile
care se aplica în vederea atenuării acestui tip de șomaj sunt aceleași cu cele aplicate pentru
diminuarea șomajului fricțional. d) De asemenea, timpul nefavorabil sau absența periodică a
cererii pot determina un șomaj sezonier. În vederea diminuarii acestui tip de șomaj se urmarește
realizarea unui sistem flexibil de ajutor de șomaj, cât și asigurarea unui sistem informațional
performant privind locurile de muncă vacante. e) Un alt set de cauze include apariția periodica
a recesiunii în unele domenii de activitate, cât și dificultățile în ceea ce privește recalificarea.
Aceste cauze conduc la un somaj ciclic, șomaj ce poate fi atenuat prin creșterea cheltuielilor
guvernamentale și menținerea constanta a impozitelor. f) Absența calificării este o cauza ce
duce la apariția unui șomaj ascuns, masură de atenuare fiind aceea a instruirii și a reciclării
șomerilor.

BIBLIOGRAFIE:

1. Baciu, C., ( 2007 ). Particularități ale stresului la șomeri. Cluj Napoca: Editura Presa
Universitară Clujeană, p. 106-122
2. Buzducea, D., ( 2005 ). Aspecte contemporane în asisțenta socială. Iași: Editura:
Polirom, p. 17-26
3. Giddens, A., ( 2000). Sociologie. București: Editura Bic All, p. 357-361
4. Popescu, L., ( 1998). Protecția socială în Uniunea Europeană. Cluj Napoca: Editura
Presa Universitară Clujeană, p. 157-175.
5. Stegaroiu, D., ( 1993). Șomajul. Prezent și perspectivă., UBB, curs litografiat.
6. coord. Zamfir, C., (1999). Politici sociale în România. București: Editura Expert, p.
417-445.

10
 7. https://www.labsmn.pub.ro/projects/media/cd/4/3.htm (accesat la data de
08.06.2021, la ora 15 : 40)
8. https://www.iccv.ro/romana/revista/rcalvit/recv199734.html (accesat la data de
10.06.2021, la ora 16 : 50)
9. https://sas.mmssf.ro/proiecte_externe.php?id=21 (accesat la data 11.06. 2021, la ora
19 : 45)

11