Sunteți pe pagina 1din 19

DOSAR DE PRESĂ

VIOLENȚA DOMESTICĂ

Sur Georgiana

CUPRINS
1.Prezentarea problemei sociale

1.1.Problema socială monitorizată în presa românească. Definiția de lucru a problemei


sociale.

1.2. Perioada și regiunea geografică (nivel național, regional sau local) de monitorizare
a problemei.

1.3. Identificarea actorilor sociali care definesc fenomenul respectiv ca o problemă


socială. Cine sunt cei direct afectați- Dar cei indirect afectați?

1.4. Date privind problema socială furnizate de instituții guvernamentale și non-


guvernamentale

1.5. Cauze ale problemei sociale

2. Analiza prezentării problemei sociale în articolele de presă selectate

2.1. Definiția problemei sociale în majoritatea articolelor

2.2. Cauzele invocate de către autorii articolelor

2.3. Persoanele sau grupurile sociale considerate a fi afectate de această problemă

2.4. Agenții despre care se afirmă că ar trebui să rezolve problema

2.5. Soluțiile propuse de către autorii articolelor

3. Prezentarea măsurilor de remediere care adresează problema socială

3.1. Măsurile de remediere implementate de statul roman

3.2. Date statistice privind numărul beneficiarilor

3.3.Concluzii privind imprementarea măsurilor

3.4. Exemple de organizații non-guvenramentale care activează în domeniu

4.Concluzii

5.Bibliografie

1.Prezentarea problemei sociale


1.1.Problema socială monitorizată în presa românească. Definiția de lucru a
problemei sociale.

Violenta in familie este o problema sociala foarte raspandita la noi in tara, si


ingrijorator este faptul ca foarte multe victime ale acesteia sunt majoritatea de sex
feminin și este adesea prea puțin vizibilă. Astfel noi am ales să tratăm această temă
întâlnită foarte des în presa românească. Violența în familie este un fenomen mediatizat
întâlnit în majoritatea articolelor de presă atât pe plan național, cât și internațional. Deși
este acceptată de societate, acest fenomen a fost sancționat și considerat o problemă
socială, intrând în contradicție cu o serie de valori ale societății, precum dreptul la viață,
dreptul la liberă exprimare, principiul egalității de gen, etc.
Cea mai cuprinzatoare definiție este dată de Organizatia Mondiala a Sanatatii, care
întelege prin violență: "amenintarea sau utilizarea intentionata a fortei fizice sau a puterii
impotriva propriei persoane, a altei persoane, impotriva unui grup, sau a comunitatii, si
care antreneaza un risc crescut de a produce un traumatism, un deces, o dauna
psihologica, o dezvoltare anormala sau o privatiune". In aceasta definitie, O.M.S.
defineste violenta in raport cu sanatatea si starea de bine din punct de vedere fizic, psihic
si social.
Astfel, O.M.S. include in definitia violentei: neglijenta, toate tipurile de violenta
fizica, psihica si sexuala precum si violenta auto-aplicata, sinuciderea. Conform lui Doru
Buzducea, violența socială reprezintă o problemă socială cu un grad scăzut de control
social, o situație care deviază de la normele sociale, afectând într-un mod peiorativ
funcționarea sistemului social, necesitând intervenție pentru corectarea sau eliminarea sa.
Conform Legii 217/2003 violenţa în familie reprezintă orice acţiune fizică sau verbală
săvârşită cu intenţie de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi
familii, care provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material.
Constituie, de asemenea, violenţă în familie împiedicarea femeii de a-şi exercita
drepturile şi libertăţile fundamentale. (Legea, Nr. 217, Pentru prevenirea şi combaterea
violenţei în familie, Parlamentul, publicată în Monitorul Oficial nr 367, 29 mai, 2003)
1.2. Perioada și regiunea geografică (nivel național, regional sau local) de
monitorizare a problemei
Fenomenul violenței domestice este monitorizat la nivel național în șase articole
din presa românească în perioada 2018-2021

1.3. Identificarea actorilor sociali care definesc fenomenul respectiv ca o


problemă socială

Cine sunt cei direct afectați- Dar cei indirect afectați?


Actorii sociali pentru care violența domestică reprezintă o problemă
socială,așa cum reiese din articolele analizate,sunt următorii: Ministerului Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS), Psihologul Maria Verdi, directorul Centrului
ReCreation Life, Asociatia Victorie Impotriva Violentei Abuzului si a Discriminarii-
VIVAD, Directia de Asistenta Sociala si Medicala Cluj-Napoca, Directia Generala de
Asistenta Sociala si Protectia Copilului Cluj, Inspectoratul de Politie Judetean Cluj,
Societatea Civila de Avocati „Revnic si asociatii”, Societatea Civila de Avocati
„Szatmari-Filip, Pop, Soporan”, Fundatia Estuar, Asociatia Femeilor Impotriva Violentei
– ARTEMIS, Universitatea Babes-Bolyai si Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala
si Revista Avantaj, Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse, (ANES) din subordinea
Ministerului Muncii, Judecătoria Timișoarei, Georgiana Radu, Adrian Claudiu Bajusz,
Sorin Pescarovici, Ana Birchall, reprezentant al Legislativului român la Consiliul
Europei, Ioana Cazacu, Senatul, Guvernul României, Ministerul Muncii.
Așa cum reiese din majortitatea articolelor, persoanele afectate direct sunt femeile
care sunt victim ale violenței domestice, iar indirect familiile acestora și societatea
românească în ansamblul ei.

1.4. Date privind problema socială furnizate de instituții guvernamentale și non-


guvernamentale
În ultimii doi ani au fost 30 de cazuri de violență domestic dintre care au fost 2 barbati si
28 de femei.(Institutia guvernamentală, Centrul Social de Urgenta din cadrul DAS Zalău)

1.5. Cauze ale problemei sociale

"Violenta domestica exista in toate paturile sociale, dar femeile care au o situatie
materiala precara sunt cele mai expuse. De obicei, nevoia de putere si excesul de aclool
sunt cele care conduc la aceasta situatie", explica Maria Stoleru.

din cauza geloziei. --


comunicare deficitară

2. Analiza prezentării problemei sociale în articolele de presă selectate

Articol nr.1

Violenta domestica: 800 de persoane omorate in sapte ani


Aproximativ 800 de persoane au murit din cauza violentei domestice, intre 2004 si
2011, potrivit Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS).
MMFPS a lansat in dezbatere publica, la sfarsitul saptamanii trecute, proiectul
Strategiei nationale privind prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie,
conform Adevarul.
"Dimensiunea fenomenului violentei in familie a cunoscut cote ingrijoratoare in
ultimii ani, concomitent cu cresterea graduala a gravitatii faptelor comise cu violenta
impotriva unor membri ai familiei, soldate nu de putine ori cu decesul acestora", se spune
in nota de fundamentare a strategiei 2013 - 2018.
"Statisticile oficiale ale autoritatilor publice centrale arata un numar de
aproximativ 82.000 de cazuri raportate de violenta in familie in perioada 2004-2011 si
800 decese", se arata intr-una din anexele hotararii. Valorile sunt mult subestimate, se
precizeaza, fie din cauza victimelor (care se tem sa raporteze bataile), fie din cauza
autoritatilor, care nu incadreaza in aceasta categorie multe dintre cazurile clare de
violenta domestica.
Sursa: Ziare.com

Articol nr.2

Violenţa în familie se transmite şi generaţiilor viitoare. Psiholog: Este un


calvar, din care cu greu pot ieşi

Cu ocazia Zilei Internaționale de eliminare a violenței împotriva femeilor, din data


de 25 noiembrie, psihologii trag un puternic semnal de alarmă cu privire la violența
domestică, în special violența asupra femeii, fenomen care încă există la cote înalte în
țară noastră. Psihologul Maria Verdi afirmă că, în foarte multe familii din România,
percepția relației bărbat - femeie a rămas aceeași ca acum 2.000 de ani, epocă în care
bărbatul era superior femeii datorită forței.
Violența domestică este prezentă atât în familiile cu educație precară, cât și în
familiile evoluate, iar în cele mai multe cazuri, motivele sunt asemănătoare: nevoia
bărbăților de a domina femeile.
"În familiile sărace, bărbații sunt violenți din cauza unor nevoi nesatisfăcute, care
generează frustrare și agitație. Hranirea deficitară, proasta alimentație, lipsa hranei și
consumul de alcool sunt alte cauze majore care sporesc gradul de violență în familie. De
cealaltă parte, în familiile cu situație financiară mai bună și cu un nivel superior de
educație, competiția dintre parteneri, aportul finaciar-material al fiecăruia, lipsa
comunicării și a timpului necesar cuplului, cauzează tensiune. Dacă aceste conflicte nu
sunt rezolvate pașnic, pot degenera în agresiune: de la abuzuri verbale până la violență
fizică. Nu există categorii sociale în care violența domestică să nu fie un risc, aceasta
predomină în toate păturile sociale, indiferent de nivelul de educație, situație financiară,
vârstă sau religie", afirmă psihologul Maria Verdi, directorul Centrului ReCreation Life.
În altă ordine de idei, specialistul afirmă că violența în familie se transmite și
generațiilor viitoare, până la a treia generație, deoarece purtăm în genele noastre toate
evenimentele nefericite, fricile, stresul, efectele traumelor, abuzurilor, transferându-le
urmașilor noștri, prin mecanisme genetice.
"Indiferent de gradul de dezvoltare a societății, creierul uman funcționează ca
acum 2.000 de ani, iar sărăcia, lipsa unui loc de muncă sau chiar "sindromul Stockholm"
sunt cauze pentru care unele femei sunt nevoite să râmână lânga partenerul agresor.
Există încă femei cu o educație precară, care au învățat din familie că femeia trebuie să
stea acasă, să crească copiii, să asculte bărbatul, să primească bătaie de la bărbat și să
tacă. Această mentalitate trebuie să se schimbe dacă ne dorim o societate evoluată, în care
egalitatea dintre sexe să existe de facto, nu doar la nivel de discurs", declară psihologul
Maria Verdi.

Sursa: romaniatv.net

Articol nr.3

Clujul pregateste alte doua saptamani de activism si iesiri in strada

Clujul pregateste 16 zile de activism, de data aceasta impotriva violentei asupra femeii. In
25 noiembrie se va iesi in strada pentru a se sublinia ideea ca violenta domestica reprezinta
interes public, iar autoritatile si societatea civila nu ar trebui sa inchida ochii in fata acestor
probleme.
“Se doreste atragerea atentiei comunitatii asupra acestei probleme. E foarte
importanta adoptarea unei atitudini bazate pe non-toleranta cu privire la violenta domestica.
Populatia trebuie informata cu privire la prevenirea, combaterea acesteia si respectarea
drepturilor victimelor”, spune Maria Stoleru, reprezentanta Asociatiei Femeilor impotriva
Violentei - Artemis. Aceasta spune ca violenta domestica porneste, de cele mai multe ori, de la
nevoia de putere a barbatului, care incearca, in prima faza, sa isi indeparteze partenera de prieteni
si rude, tocmai pentru a avea control total asupra ei.

"Violenta domestica exista in toate paturile sociale, dar femeile care au o situatie
materiala precara sunt cele mai expuse. De obicei, nevoia de putere si excesul de aclool sunt cele
care conduc la aceasta situatie", explica Maria Stoleru.
Conform Eurobarometrului din 2010, o femeie din patru este victima a violentei
domestice la un moment dat in viata, la nivelul Europei. Intre 6% si 10% din populatia feminina
a Europei este afectata de violenta domestica in decursul unui an. Mai mult, datele oferite de
Agentia Nationala pentru Protectia Familiei arata ca numarul acestor cazuri a crescut de la 8,104
raportate in 2004 la 11,534 cazuri raportate in 2008. Responsabilitatea reducerii violentei
domestice ne apartine tuturor De aceea, parcursul campaniei vor fi desfasurate actiuni de
informare a liceelor clujene cu privire la violenta asupra femeii, o sesiune de tip Biblioteca vie,
un atelier de exprimare a emotiilor prin arta, o actiune stradala de distribuire a materialelor
informative privind institutiile la care victimele pot primi ajutor si se vor oferi mesaje de suport
pentru victimele violentei domestice.
“Atunci cand violenta domestica este considerata o problema care apartine exclusiv
cuplului, se asteapta o solutionare la acelasi nivel. In acest mod, este inlaturata responsabilitatea
societatii, iar existenta fenomenului este negata la nivelul comunitatii. Atentia este centrata
asupra victimei, care ajunge de cele mai multe ori sa fie invinuita din cauza faptului ca a ramas
in relatie. Presiunea exercitata asupra victimelor este una foarte mare, dar responsabilitatea
reducerii violentei domestice ne apartine tuturor - de la nivel individual la cel comunitar”, mai
spune Maria Stoleru.
In 25 noiembrie se va organiza un mars care va porni din Piata Avram Iancu spre Piata
Unirii, unde va fi tinut un moment de reculegere in memoria victimelor care au fost ucise ca
urmare a unor acte de violenta domestica. Tot atunci, la Turnul Croitorilor, se vor povesti
ganduri si trairi ale femeilor care au supravietuit violentei domestice. Campania va continua pana
in data de 10 decembrie, cu informarea liceelor din Cluj-Napoca privind violenta domestica.
In campania ce se va desfasura timp de 16 zile sunt implicate Asociatia Victorie
Impotriva Violentei Abuzului si a Discriminarii- VIVAD, Directia de Asistenta Sociala si
Medicala Cluj-Napoca, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Cluj,
Inspectoratul de Politie Judetean Cluj, Societatea Civila de Avocati „Revnic si asociatii”,
Societatea Civila de Avocati „Szatmari-Filip, Pop, Soporan”, Fundatia Estuar, Asociatia
Femeilor Impotriva Violentei

Sursa- ARTEMIS,
Universitatea Babes-Bolyai si
Facultatea de Sociologie si Asistenta
Sociala si Revista Avantaj.
Articol nr.4

Victimele violenţei domestice pot apela, începând de azi, numărul


unic naţional de urgenţă 0800 500 333

Victimele violenţei domestice vor putea apela începând de astăzi numărul unic naţional
gratuit 0800 500 333, un serviciu specializat, accesibil printr-un call-centre deschis 24 de ore din
24. Linia telefonică face parte din proiectul „Start – O viaţă de calitate în siguranţă“, lansat acum
un an, pe 27 noiembrie, în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse, (ANES) din
subordinea Ministerului Muncii.

„Am avut şansa să asistăm la un moment istoric pentru drepturile femeilor din România,
momentul în care ţara noastră a semnat pentru convenţia de la Istanbul”, a declarat, pentru
„Adevărul”, Ioana Cazacu, Secretar de Stat în cadrul Departamentului pentru Egalitate de Şanse
între Femei şi Bărbaţi (DESFB). Convenţia este cel mai cuprinzător tratat internaţional pentru
prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi violenţei domestice. Documentul
urmăreşte prevenirea agresiunilor, protecţia victimelor şi trimiterea în judecată a agresorilor.
Preşedinta ANES, Ioana Cazacu, subliniază că „una dintre recomandările convenţiei este acest
call-centre pe care îl vom inaugura astăzi şi care oferă şi asistenţă victimelor violenţei domestice.
Este un telefon care se adresează tuturor persoanelor care sunt agresate: copii, femei, bărbaţi şi
bătrâni.” Însă linia telefonică nu este doar pentru persoanele care au suferit deja un act de abuz
asupra lor, ci şi pentru cele care vor informaţii şi consiliere. „Sunt foarte multe persoane care nu
sună doar pentru intervenţie, nu cunosc drepturile lor, serviciile de suport la care pot apela pentru
a-şi schimba domiciliul conjugal sau pentru a afla alte aspecte pe care nu le cunosc”, precizează
Secretarul de Stat. Call-centre-ul va fi disponibil 24 de ore din 24 şi este format dintr-o echipă de
şase operatori – psihologi şi sociologi – experţi în prevenirea şi combaterea violenţei domestice.
„Am vrut prin această abordare integrată să avem un sistem comun în care sunt implicaţi toţi
actorii din zona de combatere a violenţei domestice: de la Poliţie, asistenţii sociali, doctorii de la
medicină legală, până la structura centrală”, adaugă Ioana Cazacu.

„Violenţa ucide mai multe femei decât cancerul“


Prin acest număr unic naţional de urgenţă pentru victimele violenţei domestice, dar şi pentru
victimele traficului de persoane, DESFB urmăreşte să construiască şi o bază de date unice şi o
fişă unică a victimei, astfel încât informaţiile să ajute în momentul în care victima ajunge la
Poliţie să depună plângere, sau chiar în faţa judecătorului. Practic, cei care vor apela numărul
gratuit, vor trebui mai întâi să răspundă unor întrebări legate de identitatea lor, de situaţia în care
se află, dacă au fost agresaţi şi minori, dar şi să ofere date despre agresor.
Tot în cadrul proiectului vor fi inaugurate patru locuinţe de urgenţă, care vor putea fi
găzduite pentru 48 de ore de către victimele violenţei domestice, împreună cu aparţinătorii
acestora. „Aceste componente vor oferi o perspectivă mai clară asupra fenomenului”, a declarat
Secretarul de Stat. Din punct de vedere legislativ, Ioana Cazacu spune că mai sunt mulţi paşi
de urmat, dar odată cu ratificarea Convenţiei de la Istanbul, România va fi obligată să
incrimineze violenţa psihologică. Măsurile legislative care ar putea preveni şi combate mai
puternic violenţa domestică ţin şi de implementarea unui ordin de protecţie în regim de urgenţă,
de monitorizarea acestuia, precum şi de pedepsirea agresorului prin diverse metode: amendă,
muncă în folosul comunităţii sau, în funcţie de caz, închisoare. „Când am preluat
Departamentul pentru egalitate de şanse, am constatat că nu existau date statistice asupra
fenomenului violenţei domestice, dar nici asupra percepţiilor. Violenţa ucide mai multe femei
decât cancerul. Una din trei femei la nivel mondial, dar şi în România, este supusă unei forme de
agresiune fizică. (...) Avem nevoie de o monitorizare a ordinelor de restricţie, pentru că neavând
un sistem de monitorizare, una dintre victime a fost ucisă, iar agresorul s-a sinucis câteva ore mai
târziu. Şi avem nevoie de ordin de restricţie în regim de urgenţă", a explicat Ioana Cazacu, în
conferinţa de presă. Violenţa domestică a ucis 142 de persoane în 2014 Ministrul Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociel şi Persoanelor Vârstnice, Claudia- Ana Costea, prezentă la lansarea
liniei telefonice, a declarat că încurajează cetăţenii să sune şi să semnaleze cazurile de violenţă
domestică, indiferent că li se întâmplă lor sau sunt martori. „Este important să identificăm
cazurile care suportă aceste acte de violenţă domestică, indiferent că este vorba de femei, copii
sau, de ce nu, de bărbaţi. Iar analiza făcută pe vârste arată că printre victime pot fi tineri, dar şi
vârstnici, aceştia din urmă fiind chiar mult mai expuşi şi, de obicei, ajung să fie victimele
propriilor rude", a spus Claudia-Ana Costea. Ea a mai explicat că operatorii care preiau apeluri
vor direcţiona victimele către autorităţile compentente şi le vor explica cum se pot apăra de
agresori. „Lansarea acestei linii gratuite mă va sprijini şi pe mine, în calitate de coordonator al
Ministerului Muncii, să identific mai bine posibilele măsuri pe care am putea să le luăm pentru a
reduce numărul persoanelor care devin victime", a precizat ministrul. Ministrul a precizat că în
anul 2015 numărul abuzurilor este în scădere faţă de anul anterior, fiind înregistrate 9.014 cazuri,
faţă de 11.598 în 2014. „Din păcate, dintre cei care sunt victime ale relelor tratamente, unele
persoane ajung chiar la deces. În 2014 au fost înregistrate 142 de decese cauzate de violenţa
domestică.
Acestea sunt datele înregistrate oficial, dar sunt situaţii necomunicate, pentru că există o
teamă de a denunţa aceste acte sau pot fi agresate persoane care au anumite deficienţe fizice sau
psihice şi nu pot anunţa", a mai spus Claudia-Ana Costea. Victimele în situaţii de urgenţă să
apeleze la 112 Managerul de proiect, Adrian Chesnoiu, a precizat că dacă o persoană este
agresată şi se află într-o situaţie de urgenţă, care îi pune viaţa în pericol, cel mai bine este să
apeleze numărul 112 pentru scurtarea timpului de intervenţie. „Dacă este un pericol subsecvent,
poate suna la 0800 500 333, iar operatorii vor discuta cu ea pentru a prelua date în vederea
întocmirii fişei unice de caz care se va transforma în dosar de management al cazului. Violenţa
domestică nu este un fenomen care se întâmplă o dată, ci e vorba de o stare de vulnerabilitate şi
de o perioadă mai lungă", a explicat managerul de proiect, precizând că unul dintre operatori va
asigura ulterior monitorizarea cazurilor pentru a vedea ce servicii i-au fost oferite fiecărei
victime.

Sursa: romaniatv.net

Articol nr.5

Daune morale de 20.000 de euro pentru tânăra bătută timp de 22 de ore de


iubitul gelos. Pedeapsa agresorului: mai puţin de un an de închisoare
Judecătoria Timişoara a emis prima sentinţă într-un dosar de violenţă domestică în care un
bărbat din Timişoara a fost judecat după ce şi-a bătut iubita, cu sălbăticie, timp de 22 de ore, din
cauza geloziei. Sentinţa Judecătoriei Timişoara nu este definitivă putând fi atacată cu recurs.
Georgiana Radu, o tânără de 26 de ani din Lugoj a ajuns victimă a iubitului său în
luna septembrie a anului trecut, când tânărul gelos a bătut-o pe tânără timp de 22 de ore,
ajungând până acolo încât i-a smuls părul din cap. După mai bine de 20 de ore de chin, tânăra a
reuşit să scape din mâinile agresorului, sub pretextul că merge să cumpere ţigări. „M-a întrebat
dacă l-am înşelat şi dacă am dus pe cineva la el în apartament. Pentru că nu a primit răspunsurile
care le dorea el a început să dea cu palma, apoi cu cureaua peste spate şi le alterna cu pumni.
Bătaia a fost aproape continuă. Nu m-am putut apropia de telefon că nu m-a lăsat. A smuls părul
din capul meu precum smulgi iarba. Stătea pe scaun în bucătărie, mă ţinea cu dreapta şi cu stânga
îmi smulgea părul din cap. M-a dat cu capul de mai multe ori în perete până am făcut gaură în
peretele de rigips.
Cât m-a bătut a băut întruna, La un momemnt dat l-am întrebat dacă vrea să mă omoare şi
mi-a spus că nu s-a hotărât. Pe la 2 noaptea a zis că mă dă unui proxenet”, a povestit Georgiana,
potrivit pressalert.ro. După plângerea tinerei, Adrian Claudiu Bajusz a fost reţinut şi arestat, iar
după o perioadă de arest preventiv a fost lăsat în arest la domiciliu şi trimis în judecată pentru
violenţă domestică. Procesul pe fond s-a judecat la Judecătoria Timişoara, magistraţii de aici
condamnându-l pe Bajusz la 10 luni de închisoare cu executare. De asemenea, Bajusz a fost
obligat să plătească daune morale de 20.000 de euro, de cinci ori mai puţin decât ceruse victima,
care s-a constituit parte civilă pentru suma de 100.000 de euro. Avocatul victimei, Sorin
Pescarovici a declarat că sentinţa va fi contestată pentru că în momentul de faţă, agresorul nu va
mai intra la închisoare executând deja două treimi din pedeapsă în arest preventiv, ceea ce îi
permite să fie elibrat condiţionat.

Sursa: Ziare.com

3. Prezentarea măsurilor de remediere care adresează problema socială


Senatul a votat Convenţia privind prevenirea şi combaterea violenţei
împotriva femeilor

Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege referitor la ratificarea Convenţiei Consiliului Europei
privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeii şi a violenţei domestice. Senatul este
cameră decizională. O sută de senatori au votat „pentru”, unul a votat „împotrivă”, în timp ce
unul a ales să se abţină, arată Agerpres. Ana Birchall, reprezentant al Legislativului român la
Consiliul Europei pentru problematica eliminării violenţei împotriva femeilor, le-a cerut
colegilor săi să voteze ratificarea Convenţiei de la Istanbul, precizând că ţara noastră se
confruntă „cu consecinţele distrugătoare ale violenţei”. „Din păcate, şi România se confruntă cu
consecinţele distrugătoare ale violenţei, pornind de la violenţa domestică, violenţa împotriva
femeilor sau violenţa împotriva copiilor. Tocmai de aceea fac apel la dumneavoastră să votaţi
pentru adoptarea acestui proiect legislativ, pentru ca împreună să condamnăm cu fermitate
violenţa de orice fel. Prin semnarea şi ratificarea Convenţiei de la Istanbul, România se obligă
să-şi schimbe legile, să introducă politici publice mai cuprinzătoare şi să aloce resursele necesare
pentru a crea o zonă de toleranţă zero faţă de violenţa de orice fel, fie că vorbim de violenţă
fizică, psihică, emoţională, economică sau discriminarea de pe piaţa muncii. Este şi datoria
noastră, a Parlamentului, să transformăm cât mai curând un reper istoric pentru România în
voinţă politică şi prin votul dumneavoastră de astăzi, fiind Camera decizională pentru acest
proiect legislativ, definitivăm un proces de ratificare a unui tratat internaţional care aşează
România definitiv între statele care luptă pentru combaterea acestui flagel", a declarat Birchall.
De asemenea, Ioana Cazacu, reprezentantul Guvernului, a precizat că Executivul susţine
aprobarea acestei Convenţii. „Ratificarea Convenţiei de la Istanbul constituie pentru ţara noastră
o certitudine a continuării eforturilor la nivel guvernamental pentru a preveni şi combate
fenomenul violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, evidenţiind în mod ferm
continuitatea politicii statului român în acest domeniu, dar şi promovarea spiritului de
solidaritate la nivelul tuturor actorilor relevanţi pentru prevenirea şi eradicarea acestui fenomen.
(...) În ceea ce priveşte stadiul ratificării Convenţiei de la Istanbul, putem afirma că ne aflăm la
capătul unui drum sinuos, început în luna ianuarie 2015, odată cu elaborarea proiectului de lege
de către Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse şi intrarea sa în procedura de avizare. (...)
Măsurile care au fost implementate venind spre ratificarea acestei Convenţii reprezintă
funcţionarea unei linii telefonice gratuite pentru victimele violenţei domestice, un număr gratuit
unic — 0800.500.333, operaţional 24 de ore din 24, şi Guvernul susţine ratificarea acestei
Convenţii”, a precizat Cazacu. Senatul este Cameră decizională pe acest proiect de lege.
Numărul unic naţional de urgenţă
În noiembrie 2015, Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse, (ANES) din subordinea
Ministerului Muncii a anunţat că a devenit operaţional numărul unic naţional gratuit 0800 500
333, un serviciu specializat, accesibil printr-un call-centre deschis 24 de ore din 24. Cei care
apelează la acest număr se adresată tuturor persoanelor care sunt agresate: copii, femei, bărbaţi şi
bătrâni şi oferă şi asistenţă victimelor violenţei domestice. Linia telefonică nu este însă doar
pentru persoanele care au suferit deja un act de abuz asupra lor, ci şi pentru cele care vor
informaţii şi consiliere. „Sunt foarte multe persoane care nu sună doar pentru intervenţie, nu
cunosc drepturile lor, serviciile de suport la care pot apela pentru a-şi schimba domiciliul
conjugal sau pentru a afla alte aspecte pe care nu le cunosc”, precizează Ioana Cazacu în
noiembrie.

Sursa- Adevarul.ro

3.2. Date statistice

În România• una din trei femei a declarat că a fost abuzată fizic sau verbal de către
partenerul de viaţă, conform Studiului Sănătăţii Reproducerii 2004• în primele cinci luni ale
anului 2008 au avut loc cu 21,3% mai multe violuri urmate de moartea victimei faţă de
perioada similară a anului 2007, peste 50% dintre acestea în mediul rural, conform datelor
Poliţiei Române• violenţa în familie este preponderent îndreptată împotriva femeilor: în 2006
dintr-un total de 9372 de victime, 5160 au fost femei, iar în 2007 dintr-un total de 8787 de
victime, 5794 au fost femei, conform datelor ANPF• 69 de femei au murit din cauza violenţei în
familie numai în 2006 şi 69 în 2007, tendinţa fiind în creştere, conform datelor ANPF• numai în
Bucureşti în perioada 2006-2007 au fost înregistrate 968 de cazuri de violenţă împotriva
femeii în familie, 10 decese ca urmare a violenţei şi 47 de violuri în stradă, conform datelor
Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti• o cercetare la nivel naţional lansată în
2003 de Centrul Parteneriat pentru Egalitate arăta că: 827.000 de femei au suportat în mod
frecvent violenţă în familie sub diferite forme, 739.000 de femei au fost insultate, ameninţate sau
umilite, mai mult de 320 de femei au fost abuzate fizic şi un număr similar au suferit abuzuri
care au dus la restrângerea forţată a relaţiilor sociale, peste 70.000 de femei au fost abuzate sub
forme multiple, inclusiv sexual. La un an de la intrarea în vigoare a Legii 25 din 2012
(Legea 217 din 2003 revizuită) privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie a fost
lansat de către Asociaţia Transcena un studiu la nivel naţional care urmăreşte numărul
ordinelor de protecţie date de judecători la cererea victimelor.
Conform statisticilor, cele mai multe ordine de protecţie pentru
violenţădomestică au fost date în judeţele Bacău, Prahova, Bucureşti, Vaslui, Iaşi, Neamţ,
Constanţa, Argeş, Cluj, Suceava şi Sibiu. In perioada 12 - 21 iulie 2013, a fost realizat de
către INSCOP Research un sondaj ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre
România” - Cum percep românii fenomenul violenţei în familie. Sondajul a fost realizat pe un
eşantion de 1050 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de peste 18 ani.
43,5% dintre români declară că “de la începutul acestui an (2013), au auzit printre cunoştinţe sau
în zona în care locuiesc de situaţii de violenţă în familie”. 44,5% nu au auzit de astfel de cazuri
în proximitatea lor anul acesta, în timp ce 12% au ales să nu răspundă. Întrebarea este un
indicator victimologic tipic, iar faptul că peste 40% dintre români au auzit de cazuri de
violenţă în familie în interiorul reţelelor sociale proprii demonstrează o prezenţă
semnificativă a fenomenului.Din datele statistice ale Asociaţiei Necuvinte, de la IGPR în anul
2013 au fost înregistrate 23.090 de cazuri de violenţă domestică în tară.În anul 2014, la nivel
naţional, au fost sesizate 28.204 infracţiuni de violenţă, potrivit Poliţiei Române.Numărul
total al victimelor a fost de 28.796, din care doar 4.414 sunt bărbaţi, restul fiind femei. 28.362
de persoane au fost reclamate că ar fi comis infracţiuni privind violenţa în familie (soţ/soţie,
concubin/concubină, părinte/tutore, fiu/fiică, sau alte grade de rudenie). Dintreaceştia 24.202
sunt bărbaţi, 3.979 femei şi 181 minori (în momentul comiterii faptelor penale).

3.3 Implementarea măsurilor de remediere


În perioada mai 2013 – martie 2014, A.L.E.G. a implementat proiectul „Educaţie
pentrucombaterea violenţei de gen prin teatru şi metode de acţiune”. Obiectivul principal al
proiectului a fost prevenirea violenţei de gen în rândul tinerilor folosind metode de acţiune,
teatru şi educaţia de la egal la egal. În perioada ianuarie 2013- decembrie 2014 a fost
implementat proiectul ”LOG INLaboratoare privind violenţa de gen în noile medii de
comunicare”. Proiectul a urmărit prevenirea şi combaterea violenţei de gen prin promovarea unor
comportamente responsabile în rândul adolescenţilor în utilizarea reţelelor sociale şi internetului.
În perioada mai 2014-mai 2015, A.L.E.G. implementează proiectul ”Rupem
tăcerea despre violenţa sexuală: întărirea capacităţii ONG-urilor de a integra violenţa sexuală pe
agenda publică” ce urmăreşte creşterea dialogului tematic în cadrul reţelei de ONG-uri pentru
prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, diseminarea de bune practici,
consolidarea capacităţii interne de advocacy şi extinderea reţelei. Rezultate: 7 consultări
tematice, 10 ONG-uri cu abilităţi îmbunătăţite de advocacy, 10 profesionişti ONG cu abilităţi
îmbunătăţite de lucru, un centru de resurse online, un seminar public prin care vor fi influenţaţi
minim 25 de factori de decizie de la nivel naţional şi 5 evenimente locale ce vor implica 25 de
factori de decizie locali şi 250 de persoane în special din grupuri vulnerabile.

3.4 Exemple de organizații non-guvenramentale care activează în domeniu

1. Asociatia ANAIS

Asociația ANAIS este o asociație înființată la finalul anului 2011 și al cărei scop principal îl
reprezintă promovarea, respectarea și apărarea drepturilor femeilor, copiilor și tinerilor.
Asociația își propune să acționeze pentru modificarea politicilor și legislației în beneficiul
femeilor. Activăm în vederea sprijinirii victimelor violenței domestice prin dezvoltarea de
servicii și implicare la nivel de politici publice în domeniu.

2. Asociaţia TRANSCENA

Asociaţia TRANSCENA caută, pune în valoare şi dezvoltă toate căile şi mijloacele prin care arta
şi educaţia prin artă contribuie la procesul de evolutie individuală în contextul dezvoltării
sociale. Asociația Transcena militează pentru respectarea drepturilor persoanelor defavorizate.
Activitatea organizaţiei se desfăşoară în patru domenii: Educaţie și formare, Monitorizare și
advocacy, Parteneriat social și Teatru social și este structurată în programe și proiecte derulate
prin muncă voluntară și prin finanțări accesate conform legii și procedurilor finanțatorilor.

3. Programul Artemis
Programul Artemis a fost iniţiat de o echipã formatã din psihologe şi psihiatre,
psihoterapeute, membre în Societatea de Psihodramã “J.L.Moreno”, asociaţie profesionalã pentru
formarea specialiştilor în psihoterapie individualã şi de grup. În octombrie 2001, programul a
dobîndit personalitate juridicã prin divizare de Societatea de Psihodramã “J.L.Moreno”,
devenind Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei-Artemis. Echipa este alcãtuitã în prezent din
psihologe, asistente sociale, juriste şi a beneficiat de la început de formare profesionalã din
partea Wildwaser Berlin, Strohhalm Berlin, Wave-Women Against Violence Europe, Widwaser
Berlin oferã în continuare supervizare în cadrul diferitelor programe pe care le derulãm. Artemis
este cuprins in reteaua europeana a programelor pentru femei– WAVE/ Women Against
Violence Europe – ca punct focal pentru România. La nivel local Artemis este membru fondator
al Coaliţiei pentru Comunitate Sãnãtoasã. La nivel naţional, Artemis este membru fondator al
coaliţiei naţionale al Organizaţiilor Non-Guvernamentale împotriva violenţei domestice şi
traficului de persoane. Misiunea organizaţiei noastre este promovarea drepturilor femeilor şi
copiilor, diminuarea vulnerabilitãţii acestora faţã de situaţiile de abuz şi împuternicirea lor
realizatã prin informare, conştientizare şi exercitare a drepturilor.

4.Concluzii

4.1 Impactul informaţiilor eronate riscă să fie mult mai negativ decât lipsa de informaţii
căci un nivel al prevalenţei inferior realităţii poate fi utilizat pentru a contesta importanţa
fenomenului violenţei. Este deci important ca un studiu asupra violenţei în familie să fie condus
după o metodologie solidă pentru a reduce erorile la maximum posibil.
Într-o abordare a sănătăţii publice, pentru tratarea şi rezolvarea problemei
violenţei este necesară parcurgerea succesivă a următoarelor patru etape cheie. Descoperirea şi
cunoaşterea tuturor aspectelor de bază ale: violenţei printr-o colectare sistematică de date
(amploarea, caracteristicile şi consecinţele violenţei la scară locală, naţională şi internaţională).
Realizarea unor studii, anchete clinice şi epidemiologice pentru determinarea cauzelor,
corelaţiilor, factorilor de risc, factorilor favorizanţi ai violenţei, precum şi a factorilor asupra
cărora se poate interveni, influenţând de manieră pozitivă fenomenul. Conceperea unor mijloace
de prevenire a violenţei utilizând informaţiile furnizate de studiile efectuate şi aplicarea lor
acordând o atenţie importantă evaluării intervenţiilor. Punerea în practică în diverse cadre a
intervenţiilor care sunt promiţătoare, difuzarea pe larg a informaţiilor precum şi calcularea
rentabilităţii programelor respective. S- semnalat că în categoriile socio-economice defavorizate
nivelele de violenţă fizică sunt mai ridicate, este important a utiliza rezultatele obţinute de acest
gen pentru a preconiza ameliorări şi nu pentru a umili în plus grupurile respective.

4.2 Măsurile de remediere nu își atimg scopul din cauza faptului că sancțiunile sunt tolerante in
ceea ce priveste inculpatul.
BIBLIOGRAFIE

1. Irimescu, G., Asistenţă socială, studii şi aplicaţii, cap. Violenţa în familie şi


metodologia

intervenţiei,Ed. Polirom, Iaşi, 2005

2. Ghid de informaţii şi bune practici în domeniul egalităţii de şanse între femei şi


bărbaţi, pag.51, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, 2004.

3. Date statistice înregistrate de ANPF în perioada ianuarie 2004-septembrie 2008

4. Violence Against Women: The Hidden Health Burden. World Bank Discussion
Paper. Washington. D.C. The World Bank: Heise, L, 1994

5. Paunescu, C., Agresivitatea şi condiţia umană, Ed. Tehnica, Bucureşti, 1994;Aa

S-ar putea să vă placă și