Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I ASISTEN SOCIAL SECIA : ASISTEN SOCIAL

Referat tiinific Statusul marital i sntatea

Chi Ioana Georgiana Grupa A, An III

Cuprins:
1.

Preliminari teoretico- metodologice Problema tiintific abordat i scopul lucrrii Importana i relevanta stiintifica , actualitatea si oportunitatea demersului de cercetare Incadrari paradigmatice .Teorii stiintifice in domeniu, precizari conceptuale Metodele, instrumentele si tehnicile utilizate in demersul de cercetare

2.

Prezentarea rezultatului demersului de cercetare Evaluarea rezultatelor obtinute Concluzii sintetice Recomandari de ordin aplicativ

3.

4.

Bibliografie

1. Preliminari teoretico metodologice

Tema acestui referat stiintific este statusul marital si sanatatea. Prin prezentarea acestei teme urmresc s vorbesc att despre persoanele cstorite, celibatare i divorate, n special consecinele acestor status-uri asupra sntii din punct de vedere psihic i fizic. Precizari conceptuale : Statusul reprezint locul pe care l ocup un individ ntr-un sistem dat i la un moment dat. Unii sociologi folosesc termenul poziie pentru a desemna statusul. Actualmente, statusul cuprinde i poziia individului n celelalte sisteme: sistemul vrst-sex, sistemul familial, sistemul activitilor specializate, sistemul grupurilor asociative. http://www.scribd.com/doc/13730103/Cap-3-Status-Si-Rol Conceptul poate fi incadrat in teoria cognitiv-comportamentala in sensul in care traiul familial, celibatul genereaza importante deosebiri pe planul confortului psihic si al satisfactiei . Metodele utilizate in demersul de cercetare sunt analiza critica a literaturii de specialitate, analiza documentelor speciale, analiza secundara( preluari statistice suplimentare) analiza tematica, analiza interpretative.Instrumentele utilizate consta in carti de specialitate si surse electronice.

2. Prezentarea rezultatului demersului de cercetare Casatoria


Pentru nceput n prezentarea demersului de cercetare voi defini cstoria care este vazuta ca uniunea intre doua persone de sex diferit instituita cu respectarea formelor prevazute de lege sau de cutumu si care confera persoanelor in cauza drepturi si obligatii particulare ( uniunea conjugala). O alta definitie ar fi : act solemn formal prin care o persoana contracteaza o casatorie, potrivit legilor, cutumei sau traditiei din tara respectiva. ( incheierea casatoriei). ( Eusebiu Tihan, Laura Tihan- ,, Casatoria vs Divort, Ghid de analiza). In lucrarea sa ,,Cum sa iubesti pentru a fi iubit, Paul Hauck evidentiaza patru aspecte pentru care oamenii se casatoresc: o companie placuta, o viata sexuala in deplina siguranta si convenabila, intemeierea unei familii si stabilirea unui mod de viata propriu. Se pare ca in societatile moderne nici unul din motivele enumerate mai sus nu mai sunt suficient de puternice pentru a-i determina pe tineri sa isi assume responsabilitatea intemeierii unei familii. Potrivit INS, n 2009 s-au nregistrat 134.275 cstorii, cu 15.164 cstorii mai puine dect n anul anterior. Rata nupialitii a fost de 6,3 cstorii la 1000 locuitori, fa de 6,9 n anul 2008. Aadar, mai puini au fost cei care s-au ncumetat s spun "Da" n faa ofierului de Stare Civil. Scderea numrului de cstorii s-a nregistrat att la romnii de la ora, ct i la cei de la sat, rata nupialitii nregistrnd o scdere de 11,0 % n urban i 9,3% n rural, potrivit INS. Scderea numrului de cstorii din mediul urban a fost de 2,3 ori mai mare dect n mediul rural. Cele mai multe cstorii (16,9%) s-au ncheiat ntre brbaii cu vrste ntre 25 i 29 de ani i femeile din grupa de vrst 20-24 ani, urmate de cstoriile ncheiate de brbaii din grupa de vrst 25-29 ani cu femeile din aceeai grup de vrst (14,1%). n anul 2009, vrsta medie la data cstoriei a fost de 30,9 ani la brbai i 27,5 ani la femei, relev datele. (Ziarul Gandul, art. Romncele se cstoresc la 27 de ani i divoreaz la 36. De ce au nceput s fug de mriti, 2010)

Divorul

Celibatul
Desi a existat din totdeauna, celibatul a dobandit in ultimii ani forme care l-au transformat intr-o axa majora a schimbarilor din societatea actuala. Viata de unul singur, atunci cand tine de optiune, se bazeaza pe notiunile de a fi tu insuti si de a-ti conduce propria existenta. Celibatul trebuie inteles ca pe un fenomen caracteristic al timpurilor moderne: fiecare decide pentru viata sa si isi orienteaza viitorul dupa cum doreste. Celibatul este o alternativa la casatoria institutionalizata, aleasa ca stil de viata atat de persoane care au trecut prin experienta unei casatorii, divortand ulterior In general, celibatul nu reprezinta o marca a suferintei, ci, dimpotriva, mai multa libertate de miscare si o varietate de optiuni fara constrangeri, spun celibatarii.

Factori determinanti in alegerea celibatului


Celibatul nu presupune excluderea relatiilor sexuale, dar aduce o nuanta diferita de intimitate. Astfel, majoritate celibatarilor apreciaza ca au o viata sexuala mai intensa si mai implinita, in conditiile unor intalniri mai putin frecvente si sablonizate, dar mai spontane si pasionate. Un alt factor important in alegerea celibatului este cariera, foarte multe femei se vad constranse de a renunta la indeplinirea visurilor lor cand se casatoresc, pentru ca sunt nevoite sa acorde mai multa atentie sarcinilor casnice si cresterii copiilor. Statisticile arata ca preferintele femeilor cu studii superioare se indreapta spre celibat. In schimb, barbatii cu studii superioare tind spre casatorie. Ei considera ca pot sustine financiar o familie si sunt mult mai increzatori in sansele lor de reusita daca se incadreaza in modelul traditional de familie. Si tulburarile de natura sexuala cu care se confrunta unele persoane sunt un element important care poate sa incline balanta in favoarea celibatului. Astfel, unele disfunctii sexuale precum: anorgasmia, vaginismul, impotenta, lipsa erectiei sau ejacularea precoce, sunt probleme serioase care afecteaza calitatea unei relatii.

Casatoriti si celibatari in relatie cu sanatatea


Intr-un amplu articol, aparut in New York Times in luna aprilie a acestui an, se arata ca cercetarile pe aceasta tema dateaza inca din 1858; de-atunci cand un epidemiolog britanic pe nume William Farr si-a propus sa studieze ceea ce el numea conditia conjugala. Cercetatorul a purces prin a imparti populatia adulta in trei categorii distincte: casatoritii, celibatarii (cei fara nicio casatorie la activ) si vaduvii (cei trecuti prin experienta mortii unui sot). Cu toate acestea, in cei 150 de ani care au trecut de la studiul lui Farr, cercetatorii au continuat sa documenteze avantajul mariajului, demonstrand iar si iar faptul ca oamenii casatoriti, in medie, sunt mai sanatosi si traiesc mai mult decat cei necasatoriti. Studii realizate recent au aratat de exemplu ca persoanele casatorite au mai putine probabilitati de a se imbolnavi de pneumonie, de a face operatii chirurgicale, cancer sau stop cardiac. Fata de cei casatoriti persoanele necasatorite au un risc de a muri prematur din cauza bolilor cardiovasculare de doua ori mai mare si de sapte ori sporit cand e vorba de pneumonie. Faptul ca, nefiind angajati in responsabilitatile de a avea grija de sotie si copii, duc o viata dezordonata isi neglijeaza sanatatea . ( Petru Ilut- Sociopsihologia si antropologia familiei). S-a asociat a fi casatorit sau a coabita cu cineva unui risc scazut de dementa ; ba chiar, un studiu asupra a 24 de cauze ale mortalitatii a conchis ca in aproape toate cazurile de moarte violenta, de la omucidere si accidente de masina pana la anumite forme de cancer, celibatarii reprezinta categoria cu cel mai ridicat grad de risc. Celibatarii sunt mai putin sanatosi decat cei casatoriti, anul trecut, o echipa de cercetatori a tras concluzia ca cei care n-au fost casatoriti niciodata se bucura de o stare mai buna de sanatate decat cei care au fost casatoriti si au divortat. Unul dintre cele mai recente studii cu privire la relatia dintre casnicie si sanatate este si cel condus de un cuplu de cercetatori de la Ohio State University College of Medicine:

cei doi soti au studiat raportul dintre functionarea sistemului imunitar si viata conjugala, demonstrand ca acele cupluri de certareti sunt mult mai expuse la boli, intrucat certurile amplifica stresul, iar acesta scade rezistenta sistemului imunitar. Ceea ce este foarte interesant este faptul ca efectele negative ale unei casnicii nereusite asupra sanatatii sunt si permanente. In ceea ce priveste riscul de infarct, acesta este de trei ori mai ridicat la cei care se afla intr-o relatie maritala conflictuala decat la cei aflati intr-o relatie fericita, potrivit unei cercetari comunicate in Journal of the American Medical Association. Oamenii cstorii se mbolnvesc mai rar de pneumonie, prezint un risc mai mic s aib nevoie de o intervenie chirurgical, de a dezvolta cancer sau de a avea atacuri de inim, arat studiile recente. De-a lungul timpului, cercettorii au indentificat numeroase beneficii ale cstoriei asupra sntii oamenilor, dar aceste avantaje nu se extind si la relaiile dificile, relateaz New York Times. Oamenii de tiin olandezi au constatat ca indiferent de cauzele morii, celibatarii sunt mai expui la pericole dect cuplurile cstorite. Aceste studii au influenat politica general i activitile organizaiilor non-guvernamentale care au ncercat s promoveze cstoria n rndul tinerilor O csnicie stresant i poate afecta inima, la fel de mult ca obiceiul de a fuma n studiul despre cstorie realizat de soii Glaser, 76 de femei, dintre care jumtate erau cstorite, iar celelalte divorate sau separate de soii lor au completat chestionare i au fcut analize de snge pentru a observa dac o relaie nefericit le afecteaz sntatea. Rezultatele cercetrii au demostrat ca femeile nefericite n viaa personal, aveau imunitatea mai sczut fa de femeile fericite n csnicie sau dup ea. O ceart cu soul sau soia nu i afecteaz doar relaia de cuplu, dar i sntatea. Persoanele care sunt implicate n csnicii cu probleme sunt mai susceptibile s se mbolnveasc dect cuplurile fericite. Un studiu suedez, n care au fost implicate 300 de femei cu probleme cardiace, a descoperit c pacientele care sufereau de stres marital erau de trei ori mai expuse la riscul unui al doilea infarct dect femeile care erau stresate din cauza unui job stresant.

3.Evaluarea rezultatelor obtinute Concluzii si recomandari de ordin aplictiv


In cele prezentate mai sus mi-am propus sa fac o corelatie intre statusul de persoana casatorita si statusul de persoana necasatorita in ceea ce priveste sanatatea. Pentru inceput am incercat sa definesc notiunea de status , casatorie si celibatar In majoritate toate datele cu privire la nivelul de sanatate dintre persoanele casatorite si cele necasatorite am reusit sa le adun din documentatia mea din numeroase studii publicate in reviste stiintifice ( New York Times si Journal of the American Medical Association) de universitatii si institute de cercetare, din toate colturile lumii, O concluzie importanta care reiese din toata documentatia mea in realizarea acestui referat stiintific este urmatoarea si anume atunci cand departajam casniciile fericite de cele nefericite aflam ca este relatia si nu institutia cea care conteaza. Beneficiile cstoriei sunt uneori exagerate , iar simplu fapt de a fi cstorit nu i protejeaz sntatea. Nu instituia cstoriei este cheia unei viei lungi i fericite, ci o relaie bun cu partenerul. Erikson( 1963) sustinea ca esecul in stabilirirea intimitatii induce sentimentul izolarii, situatie in care o persoana se retrage in sine, neimpartasind cu nimeni emotii, impresii idei, etc, si nici nu exista sentimentul de intrajutorare. In Romania este vizibila aceasta tendinta spre celibat Explicatii: ponderea vaduviei, marirea varstei medii la casatorie etc. (in 2002, barbatii celibatari erau in proportie de 18%; femei, 10,6% - o parte di ei coabiteaza, dar sunt putine sanse sa se casatoreasca. Avantajele casatoriei sunt o certitudine dovedita de numerosi oameni de stiinta si de numeroase studii efectuate. Chiar si in cazul cancerului. Oamenii cstorii au o rat de supravieuire mai mare 63% anse de a supravieui minimum cinci ani de la declanarea maladiei, n timp ce n cazul persoanelor care triesc singure ansele de supravieuire sunt doar de 45%. Astfel, dragostea i sprijinul partenerului de via este un factor important n lupta mpotriva Cu toate acestea inca mai sunt persoane care aleg cealalta varianta si anume celibatul chiar daca conform studiilor in ceea ce priveste sanatatea aceasta este mai precara din unele privinte decat in cazul persoanelor casatorite.

4. Bibliografie:

1. Dr. Paul Hauck, Cum sa iubesti pentru a fi iubit, Bucuresti, Editura

Polimark, 1995
2. Eusebiu Tihan, Laura Tihan, Casatoria vs. divort- Ghid de analiza ,

Bucuresti Editura Focus Opinfo, 2004


3. Petru Ilut, Sociopsihologia si antropologia familiei, Eitura Polirom,

2005
4. http://jama.ama-assn.org/ 5. http://www.nytimes.com/