Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, sectia Asistenta Sociala

Referat stiintific: realizat in cadrul seminarului de Psihologia Sanatatii si Sanatate Publica Profesor: Eugen Baican Influenta statusului socio-economic in sanatate si boala

Intocmit de:Ardelean Dana, grupa A, an III

Cuprins

1. Preliminarii teoretico-metodologice 1.1. Problema stiintifica abordata si scopul lucrarii 1.2. Importanta si relevanta stiintifica, actualitatea si oportunitatea demersului de cercetare 1.3. Incadrri paradigmatice i teorii relevante n domeniu, precizri conceptuale 1.4. Metodele, instrumentele si tehnicile utilizate in demersul de cercetare

2. Prezentarea demersului de cercetare 2.1.Care sunt nevoile de sanatate ale populatiei ? 2.2. Bolile specifice saraciei 2.3. Factorii saraciei

3. Evaluarea rezultatelor obtinute 3.1. Concluzii

1. Preliminarii teoretico-metodologice 1.1 Problema stiintifica abordata si scopul lucrarii

Problema stiintifica abordata ce face obiectul acestei lucrari vizeaza influenta statusului socio-economic asupra sanatatii si bolii. Scopul lucrarii consta in prezentarea unor idei despre cum influenteaza statusul economic sanatatea si boala, nevoile de sanatate ale populatiei, care sunt bolile sociale pentru populatia marginalizata, stratificarea sociala intre bogati si saraci, mediul de viata si nutritia. 1.2. Importanta si relevanta stiintifica, actualitatea si oportunitatea demersului de cercetare In prezent medicina are un profund caracter comunitar, in cea mai mare parte a statelor lumii. Starea de sanatate este legata de bunastarea comunitatii, de standardele ei de viata, de tot ceea ce expertii denumesc calitatea vietii. Posesia unei stari de bunastare reprezinta unul din drepturile fundamentale ale fiintelor umane indiferent de rasa, etnie, religie, conditie economica si sociala. Boala nu este numai o problema biologica umana, ci si o importanta problema sociala dependenta pe de-o parte, de factorii si conditiile mediului social, iar pe de alta parte de comportamentele, normele sau valorile sociale, de deprinderile, obiceiurile si stilurile de viata practicate de o anumita populatie. Din punct de vedere sociologic, boala are un veritabil rol social, care implica o conduita distincta si are numeroase consecinte asupra vietii individului si a colectivitatii in care acesta traieste. Sanatatea este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, este o stare de bine, completa din punct de vedere fizic, mintal si social, ea nu inseamna absenta bolii sau infirmitatii (Organizatia Mondiala A Sanatatii) In Declaratia Universala a Drepturilor Omului, dreptul la sanatate este definit stfel : Orice persoana are dreptul la un nivel de viata corespunzator

asigurarii sanatatii sale, bunastarii proprii si a familiei cuprinzand : hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala precum si serviciile sociale . Ceea ce este tragic pentru evolutia omenirii in ceea ce numim calitatea vietii este criza deosebilrilor dintre favorizatii soartei (bogatii) si dezavantajatii (saracii), stare care in continuare prezinta o crestere a amploarei ca fenomen mondial. Saracia afecteaza in sens negativ sanatatea. Saracii au parte de inalte rate de boli infectioase . Fara o protectie decenta, multi dintre saraci sunt expusi vremii periculoase si severe, bacteriilor si virusilor purtati de alti oameni sau chiar de animale. De asemenea clasa de jos (saracii) nu sunt adeseori informati in privinta bolilor, cum ar fi tuberculoza care se transmite aerian, sau a bolilor cu transmitere sexuala. Se iau in vedere si bolile datorate malnutritiei, igienei precare si sanitatiei deficitare si accesului diminuat la sistemul ingrijirilor de sanatate. Bolile existente sunt sifilis, TBC-ul, alte maladii infectioase si parazitare, rahitism, au inca o pondere alarmanta in categoriile sarace ale populatiei. Fenomenul saraciei se manifesta si prin nivelul redus de venituri, de ocupare a fortei de munca, de afectarea bunastarii sociale, a stilului si calitatii vietii. Bunastarea contemporana are implicatii negative in planul sanatatii publice, prin mijlocirea stilurilor de viata aferente. In cea mai mare masura se are in vedere problema supraalimentatiei, asociata cu artificializarea hranei. Din aceasta cauza apare problema obezitatii, problema de mare amploare la nivelul civilizatiei.( 50% din populatia SUA sufera de obezitate). Tot aici se gaseste problema bulimiei si anorexiei, sedentarismului, medicatiei si supramedicatiei (prin utilizarea in exces a antibioticelor). 1.3. Incadrri paradigmatice i teorii relevante n domeniu, precizri conceptuale Paradigma interactionismului simbolic : ideea de baza aici este aceea ca atat sanatatea cat si boala reprezinta constructe sociale, rezultate ale interactiunilor

dintre indivizi, a atitudinilor si valorilor acordate de societate sanatatii si bolii. Desigur se recunoaste ca sanatatea si boala reprezinta o problema biologica, dar se adauga ca ele reprezinta si o conventie culturala. In acest fel este vizibila relativitatea normalului si a patologicului in perspectiva interactionismului simbolic. Paradigma ecologica (sistemic-ecologica) : ce priveste sanatatea si boala la nivel individual, dar si la nivel de grup, de comunitate, de societate, de mediul fizic, de univers. Paradigma conflictului social : care se bazeaza pe ideea inegalitatii accesului la serviciile medicale si pe contradictia dintre orientare spre profit a medicilor si scopurile umaniste ale profesiei lor. Aceasta paradigma poate fi explicata datorita discriminarii aflata intre clasa de sus, cei bogati si clasa de jos, cei saraci. Sanatatea este vazuta : -ca servicii pentru populatie ; -ca valoare a fiintei umane, a individului si grupului de populatie ; -ca echitate pentru diminuarea si/ sau eliminarea insuficientei si discrepantelor in organizarea si subventionarea perimetrului sanatatii ; -ca parte a existentei sociale, economice, cultural-educative, a traditiilor si incadrarii ocupationale ; -ca parte de prioritate a starii de bine, fizice, mintale si sociale ale populatiei ; (Radulescu Sorin- Sociologia Sanatatii si a Bolii) La nivel psihologic, sanatatea este privita ca acord intre comportamentul cotidian al persoanei si atitudinile care ii fundamenteaza viata, respectiv ca integritate cognitiva, emotionala si comportamentala a fiintei umane, ca stare subiectiva de bine determinata de atitudinea pozitiva fata de viata si de asumarea controlului asupra vietii proprii. La nivel social sanatatea este vazuta ca si capacitate individuala necesara pentru a juca rolurile sociale curente in viata socioprofesionala.

(Eugen Baican- Psihologia Sanatatii si Sanatate Publica) Boala este o tulburare functionala corporala, intelectuala (la om), senzoriala a organismului care influenteaza negativ capacitatea normala a organismului bolnav. 1.4. Metodele, instrumentele si tehnicile utilizate in demersul de cercetare Metodele utilizate sunt: analiza critica a literaturii de specialitate, analiza secundara (prelucrari), analiza tematica si analiza interpretativa. Instrumentele cercetarii pe care le-am folosit au fost carti de specialitate si elaborarea personala. 2. Prezentarea demersului de cercetare 2.1.Care sunt nevoile de sanatate ale populatiei ? Nevoi (trebuinte) : stare in care se afla un individ sau un grup, caracterizata prin lipsa unui obiect obligatoriu sau util, fie pentru viata sa interna, fie pentru viata sociala, in raport cu alti indivizi sau grupuri. Au caracter biofiziologic, social-istoric si psihosocial. (Petru Panzaru) Maslow le imparte in : -nevoi fiziologice : (hrana, adapost, repaos, sexuale) ; -nevoi de securitate : (echilibru emotional in activitatile de munca, viata) ; -nevoi sociale : (de afiliere si apartenenta la variate grupuri sociale) ; -nevoi psihosociale : (stima de sine, prestigiu, consideratie) ; -nevoi de autorealizare personala in activitati creative, cognitive, estetice ;

2.2. Bolile specifice saraciei Tuberculoza, HIV- SIDA, parazitozele si bolile dermato-venerologice, reprezints exemple tipice de boli sociale, care sunt cauzate de conditiile nefaste de la domiciliu si de la serviciu, lipsa normelor igienice de calitate, boli care se agraveaza in cazul unei alimentatii proaste sau chiar subalimentatii, plus la toate trebuie sa mentionam iresponsabilitatea si lipsa culturii sanitare a populaiei. TBU-ul :este o infectie bacteriana care este localizata cel mai des in plamani (TBC pulmonar), dar care se poate raspandi in alte parti ale organismului (TBC extrapulmonar). Din plamani, TBC este raspandit cu usurinta altor persoane prin tuse sau stranut. Tuberculoza este cunoscuta sub denumirea de boala a saraciei. Majoritatea persoanelor care fac parte din clasa de jos detin aceasta boala din cauza ca locuiesc in medii rurale aglomerate, consuma bauturi alcoolice, droguri si traiesc intr-un mediu neadecvat. Subnutritia : Riscul de mbolavire este cu atat mai mare cu cat platforma socio-economica este mai joasa. La nivel mondial, peste un miliard de oameni sunt subnutriti. Dintre acestia 96 % se afla n tari n curs de dezvoltare.Un sfert din populatia subnutrita se afla in Africa Subsaharian si mai mult de doua treimi n Asia i Pacific. Saracii traiesc in conditii care le pot afecta sanatatea,ei beneficiaza de un aport nutritional scazut, ceea ce favorizeaza mbolnavirea.Un alt motiv l constituie faptul ca saracii sunt mai putin in masura, sa recunoasca ca sunt bolnavi si sunt nclinati sa neglijeze controalele medicale curente. Cei saraci neglijeaza acest lucru de multe ori din cauza banilor. HIV/ SIDA : Saracia este o cauza a raspandirii acestei boli. Este intalnita frecvent la clasele de jos, datorita lipsei de informare, lipsa banilor, conditiilor de locuit, contactului sexual neprotejat.

2.3. Factorii saraciei Factorii saraciei (ca problema sociala) sunt urmtorii: ignoranta, boala , apatia , lipsa de onestitate si dependenta . Ei sunt considerati doar ca simple conditi fara nici o evaluare morala: acesti factori nu sunt considerati ca fiind rai sau buni, ei doar exista. Daca decizia unui grup de oameni intr-o societate sau comunitate este de a reduce sau a elimina saracia, acel grup va trebui sa-si realizeze obiectivul fara a judeca ci doar prin a observa si identifica factorii care duc la saracie pentru a-i putea elimina.

3. Evaluarea rezultatelor obtinute 3.1. Concluzii Combaterea saraciei reprezinta un pas spre redresarea starii generale de sanatate a populatiei si evident diminuarea cazurilor noi de boli sociale.

Bibliografie :

1. Radulescu S. Sociologia sanatatii si a bolii, Bucuresti, Editura Nemira, 2002 2. Vulcu L.- Sanatate publica, vol I, Editura Universitatii Lucian Blaga , 2005 3. Vulcu L.- Medicina sociala. Parte componenta a sanatatii publice, Sibiu, Editura Universitatii Lucian Blaga , 2005 4. Eugen Baican- Psihologia sanatatii si sanatate publica, Cluj-Napoca