Universitatea Babe-Bolyai

Facultatea de Sociologie i Asisten Social

Secia : Asisten Social, anul III

Suportul social si reteaua sociala intre sanatate si boala

~ referat stiintific ~

PRELIMINARII TEORETICE SI METODOLOGICE

PROBLEMATICA STIINTIFICA ABORDATA SI SCOPUL CERCETARII

Problema stiintifica abordata o reprezinta suportul social si reteaua sociala intre sanatate si
boala di anume reactiile fata de boala , cat si valoarea ce se acorda sanatatii ca fenomen
social.

Definirea conceptelor
Termenul de suport social este adesea utlilizat cu sens de retea sociala ,cat si de integrare
sociala . Reteaua sociala reprezinta baza obiectiva a integrarii sociale si a suportului social .
Suportul social il reprezinta numarul de persoane din mediul individului care ar putea furniza
suport pentru acesta.
Integrarea sociala se refera la structura si numarul relatiilor sociale ale unui individ , si
frecventa interactionarii acestuia cu acesteia ,insa in anumite cazuri se poate refera la
perceptia subiectiva a apartenentei la reteaua respectiva .
Suportul social se produce in cadrul unui proces interactiv si este strans legat de altruism,
sentimentul obligatiei si perceptia reciprocitatii . De asemenea suportul social tine de
functionalitatea retelei sociale .
Concepttele de sanatate si boala sunt concepte evaluative , fiind anturate de credinte ,
atitudini si practici specifice diferitelor societati si sunt apreciate in functie de naumite
standarde normative . De acea vor exista diferentein cea ce priveste statutul bolnavului ,
considerata normala sau patologica si nivelul de dezvoltare la care a ajuns acesta prin natura
starii . (Lupu Iustin , Zanc Ioan , Sociologia medicala , Teorii si aplicatii , 1999).

Scopul acestui referat stiintific consta in prezentarea structurii si functionarii retelei sociale si
prezentarea tipurilor de suport social specific in diferite situatii problematice .

IMPORTANTA , ACTUALITATEA SI OPORTUNITATEA DEMERSULUI DE

CERCETARE .
Dimensiunile acestei teme abordatereprezinta rezultate ale cercetatorilor privind retelele
sociale si suportul social, Kasl si colaboratorii acestuia fac primele cercetari asupra relatiei
dintre stres , boala si procesele psihosociale . ( Baban , 1992 , p.110 ).
Astazi exista mai multe studii care investigheaza suportul social ,numarul acestora fiind in
continua crestere , din momentul in care OMS (organizatia mondiala a sanatatii) a stabilit
faptul ca a avea retele sociale puternice aduce beneficii asupra starii de sanatate.
Ell , ( 1984, cf . Gary M. Nelson , et al. , 1995, p. 88-103) concluziona : ca legaturile sociale
cresc nivelul bunastarii individuale , dar ele par sa influenteze insasi cresterea imunitatii la
bolile fizice si psihice , par a avea un rol in mentinerea capacitatii de decizie si rezolvare de
probleme . Legaturile sociale suportive contribuie la mentinerea echilibrului intre solicitarile
mediului si resursele personale , echilibru ce influenteaza , la randul sau , rezistenta fata de
factorii de risc , (boala si stres ) . ( Denizia Gal , Suport de curs Asistenta sociala pentru
persoanele de varsta a treia , 2009 ) .
Cohen si McKay afirmau in 1984 ca, in special studiile centrate pe analiza retelelor de
prieteni se evidentieaza un efect principal a suportului social care opereaza indiferent daca
exista un factor de stres sau nu . (Argyle , 1992 )
Conform acestui model , suportul social actioneaza pozitiv asupra starii de sanatate a unei
persoane , producand un efect benefic asupra acesteia , Prin urmare suportul social poate fi
privit ca o actiune de protectie asupra sanatatii ,indiferent daca exista sau nu un factor stresor.
INCADRAREA PARADIGMATICA SI TEORII SPECIFICE RELEVANTE IN
DOMENIU
imi incadrez acest referat stiintific in paradigma dezvoltarii comunitare si anume pe
rolul suportului social ,privit in contextul grupului de apartenenta . Dezvoltarea
comunitara este definita ca fiind activitati organizate pentru promovarea bunastarii
sociale . Oamenii au nevoi care trebuie satisfacute.
METODE , INSTRUMENTE SI TEHNICI

Metode , instrumente si tehnici pe care le-am folosit in demersul de cercetare cu privire la

suportul social si reteaua sociala intre sanatate si boala au constatat in : metoda teoretico
-bibliografica , analiza literatueii de specialitate , instrumentul fiind textele literare tiparite si
articole de specialitate . O alta metoda pe care am utilizat-o a fost cea a analizei secundare
aplicand studii si cercetari realizate de specialisti in domeniu.
PREZENTAREA REEZULTATELOR

ORIGINEA FENOMENULUI
Incepand din anul 1970 s-a inregistrat o crestere majora a interesului asupra
conceptului de suport social si aunume in sensul in care acesta afecteaza sanatatea si
bunastarea .
Conceptul de suport social a inceput sa retina atentia in anii 70 , in special datorita
activitatii lui Antonovsky ( 1974) , Cassle (1974), Caplan (1974), Weiss (7974) , si
Cobb ( 1976) , ei au fost cei care au analizat factorii ce pot ameliora efectele negative
ale evenimentelor de viata negative (Rice2000) . Cobb a analizat suportul social
definindul ca fiind , atat sentimentul unei persoane de a fi : ingrijita , iubita , stimata si
valorizata , cat si acela de apartenenta la retelele de comunicare cu rol de sprijin
(Cobb , 1976 , apud Cockerham et al. 1998 ).
In anii 80 , din ce in ce mai multi cercetatori incep sa isi focalizeze atentia asupra
conceptualizarii suportului social . Khan si Antonucii (1980) au fost interesati in
special de rolul retelelor sociale , in timp ce House (1981) analiza rolul acesteia in
adaptarea la stresul profesional , cat si importanta anumitor forme de suport ,
Wortman (1984) , acesta a fost interesat de componentele suportului social , si in mod
special , de adaptarea la stresori de tipul cancerulyi (DUNKEL Schetter si
Wortman , 1982 apud Rice , 2000).
PREZENTAREA FENOMENULUI
In continuare voi prezenta cateva dintre conceptualizarile suportului social .
In viziunea lui Dolbier si Steinhardt (2000) suportul social reprezinta procesul prin care se
ofera sau se schimba sprijin cu alte persoane in scopul facilitarii uneia sau mai m,ultor

obiective ale adaptarii . In anul 2000, Cohen defineste suportul social ca fiind existenta unor
posibilitati de a avea contacte sociale ce reprezinta resurse care stau la dispozitia unei
persoane in favoarea acesteia. (Kratz 2002).
Suportul social este esential pentru a mentine sanatatea fizica si mentala a unui individ.
Acesta teoretic intervine atunci cand este situatie de criza si in perioade de stres psihosocial ,
avand rolul de a integra individul sicial si de a-l ajuta sa se simta confortanil in societate .
Suportul social reprezinta o resursa centrala pentru dezvoltare si bunastarea umana .O
dimensiune majora a comportamemtului social situata la interfata dintre individ si sistemul
social din care acesta face parte . ( Orford 1998) . Unii teoreticieni leaga suportul social de
perceperea lumii sociale proprii individului sau deprinderile si competenta sociala a
individului , in timp ce altii il considera o caracteristica mai de graba a unor retele sau
comunitati decat a indivizilor.
Inca din anul 1897 , Durkheim a publicat in studiul sau Sinuciderea relatia dintre ratele
sinuciderilor din cauza deficitului de integrare a individului in retaua relatiilor sociale .
Aceastaa asociere dintre integritate a sociala si starea de sanatate si bunastare a fosta studiata
indeaproape ani in anii ce au urmat .
O alta preocupare a cercetatorilor ce au analizat suportul social vizeaza masurarea acestuia .
Datorita complexitatii sale , masurarea conceptului de suport social tine cont de aspecte
precum : cantitate , calitatea , specificitatea globalitatea suportului social , masurarea acesteia
sau modul in care aceste este primit perceput. Se face insa distinctie intre aspectul cantitativ
si cel calitativ a suportului social.
Aspectul cantitativ este in legatura directa cu marimea retelei sociale si implicit cu sanse mai
ridicate a disponibilitatii acestetuia in termeni de spatiu si timp, pe cand suportul calitativ este
in directa legatura cu densitatea si gradul de adecvare a suportulyi primit, chiar daca
dimensiunile retelei sociale sunt reduse .
In vremurile timpurii asa numitele retele sociale au fost masurate cantitativ prin evaluarea
anumoitor favtori cum ar fi , gradul in care cineva participa in cadrul activitatilo rdintr-un
grup sau organizatie sau numarul de membrii ai familiei prietenilor din prezent (Rozanski et
al. , 1999).
Marimea suportului social face referire la numarul de persoane incluse de o persoana in
reteaua sa sociala , tinand seama de criterii precum : sa se cunoasca dupa nume , sa aiba o
relatie personala curenta sau sa intre in contact cel putin odata pe an . In masurarea acesteia o
distinctie necesara apare atunci cand trebuie sa luam in considerare perceptia persoanei cu
privire la resursele de suport social de care dispune , ca si primirea efectica a acestora .

Cercetarile epidemiologice au conceptualizat suportul social traditional ca suport primit

( exemplu : interactiunile cu prietenii, participarea in diferite grupuri sociale cum ar fi ,
biserica , munca inafara gospodariei , statutul marital , etc. ) In acelasi timp cercetatorii sustin
ca suportul social cognitiv este perceptia conform careia o persoana este sprijinita de altii ,
acuratetea perceptiei nefiind foarte importanta.
Cercetatorii disting mai multe functii principale ale caracteristicilor specifice pe care trebuie
sa le aiba relatiile sociale pentru a fi considerate suportive si pentru a putea influenta starea de
bunastare a unei persoane in mod pozitiv. (Orforg , 1998) .
De-a lungul timpului , au fost elaborate numeroase conceptualizari , cu privire la formele
suportului social , cele mai multe dintre acestea includ componente ce implica sprijinul fizic
si cel emotional in relatiile semnificative. In 1974 , Weiss , pune accent pe aspectele
emotionale ale relatiilor semnificative , se stabileste ca dimensiune caracteristica suportului
social de atasament , integrarea sociala si aprecierea (Rice, 2000 ).
Khan si Antonucii au diferentiat trei forme ale suportului social :
material : sprijin direct instrumental , sub forma bunurilor , banilor si informatiilor.
emotional : experimentarea sentimentului de grija , respectul si iubirea.
apreciativ : constientizarea oportunitatii sau justetii anmumitor actiuni.
Asadar suportul social poate acoperi o varietate de nevoi precum :n materiale,
informationale , emotional-efective , de ingrijire , de recunoasterer si afirmare de consiliere ,
de de interactiune sociala pozitiva.
Functiile suportului social stabilite de Jim orford in 1998 , asa cum sunt prezente in tabelul
intai sunt cea emotionala , de apreciere , informationala sau cognitica si cea materiala sau
instrumentala .
Tabelul 1. Functiile suportului social
Emotional Expresiv, suport afectiv, ingrijire
De apreciere Afirmare, suport valoric, recunoatere
Informaional Consiliere, suport cognitiv, indrumare
Material Concret, suport instrumental, ajutor
Colegial Interactiune sociala pozitiva
Sursa: Psihologia comunitii, Jim Orford, 1998, p. 118
Functia emotionala a suportului social este functia care ofera confort si stima de

sine, suportul social emotional ocupand un loc central in cadrul conceptului suportului
social. Suportul emoional pare a fi cel mai important tip de sprijin n toate fazele unei
situaii problematice: criza, tranzitia si faza finala, cronica. Activitatile realizate de cei ce
ofer un astfel de suport pot include: asistenta sub forma de incurajare, exprimarea caldurii
personale i a empatiei, identificarea, denumirea i reflectarea emoiilor,
manifestarea dragostei si afectiunii pentru celalalt, comunicarea empatica, manifestarea
increderii si a sustinerii neconditionate, exprimarea placerii, admiratiei, a disponibilitatii
unei persoane de a dicuta problemele cele mai delicate.
Functia de apreciere a suportului social este concretizata in sprijinul axat pe stima
si pretuirea unei persoane, indiferent de ceea ce i se intampla sau de conditiile in care
traieste, ce consta in exprimarea preatuirii, admiratiei si respectului pentru celalalt,
contribuind la amplificarea preuirii de sine a persoanei (Zani, Manual de psihologia
comunitatii, 2003).
Funcia cognitiva sau informationala a suportului social este funcaia prin care se
ofera informatii si sfaturi necesare rezolvarii unor probleme in cazul unei bolii de exemplu
sau se invata anumite deprinderi ce pot fi necesare unei persoane pentru rezolvarea unei
probleme cu care se confrunta.
Functia material-instrumentala a suportului social se refera la acea forma de
ajutor direct i material adresat unei persoane aflata intr-o situatie de dificultate ce
presupune incapacitatea de a-si satisface o nevoie i consta in furnizarea de bani, bunuri
ai servicii ce pot ajuta o persoana sa rezolve unele probleme practice. De exemplu asistenta
unei persoane pentru munca din gospodarie cand bolnavul nu se mai poate deplasa,
ingrijirea copiilor, acordarea unor imprumuturi sau donati in bani cand se confrunt cu o
boala pe termen lung si nu mai isi permite anumite medicamente, transportul, ingrijirea unei
gospodarii in lipsa proprietarului, oerirea de bunuri materiale(mobila, carti, masina de
spalat, haine etc.)
Sursele suportului social
Conceptualizarile suportului social ce incorporeaza dimensiunile retelelor sociale reflecta
mai degraba structura acestora decat proprietatile functionale ale acestora . Retelele sociale

au fost descrise ca fiind convoaie ce insotesc o persoana de a lungul vietii , si care aparen
intr-un context specific unei situtatii percepute sau identificate ca fiind una stresanta. (Rice ,
2000)
Sursele suportului social pot fi de doua tipuri :

surse informale ( familie , preteni , colegi , vecini , cunostinte )

surse formale ( specialisti asistenti sociali , consilier , psiholog , medic , etc. su
institutii si servicii sociale , grupuri comunitare de suport. )

S-a constatat ca oamenii care au legaturi sociale puternice tind sa faca fata bolilor mai
bine decat cei care nu au asemenea legaturi . De asemenea , ei tind sa fie mai fericiti ,
mai sanatosi si sa traiasca mult .
Retelele , increderea si cooperarea , sunt termenii cei ami folositi atunci cand vine vorba
despre capitalul social. Legaturile sau retelele sociale se normele

de reciprocitate

constitue nucleul capitalului social .

Capitalul social
Poate fi definit ca stocul sau cumulul de retele sociale si informale pe care individul le
foloseste pentru a produce sau aloca bunuri si srvicii .mRetelele pot fi atat constructive
cat si distructive in viata sociala , pot fi folosite deasemenea pentru caritate si sprijin dar
si pentru activitati mafiote , trafic de persoane , droguri sau prostitutie.
Retelele sociale se bazeaza pe urmatoarele : -informatie
-

putere
comanada

Capitalul social depinde de fiecare persoana individual de a-si asigura beneficii in virtutea
calitatii lor de membrii in retele sociale. ( Cockerham , William C. , Social causes of health
and disease , Polity Press , 2007 ).
In sociologia Medicala Bryan Turner (2004) se refera la capitalul social ca investitii pe care
oamenii le fac in societate , precum persoanele lor de aparteneta in grupuri formale sau
informale , retele si institutii. Cu cat un om investeste mai mult in viata sociala , cu atat acesta
e mai integrat intr-o societate iar starea lor de bunastare si sanatate este unamai buna.
Izolarea sociala sau dpresia este intalnita la oameni cu un capital foarte scazut su chiar
inexistent.

Asadar cand cineva nu reuseste sa-si rezolve problemele problemele si apeleaza la alte
persoane in care are incredere , cand are nevoie de ajutor fie acesta material sau de alta natura
,acesta apeleaza la una dintre sursele de suport social ce-i stau la dispozitie : familie prieteni ,
cecini colegi specialisti , (asistenti sociali , consilieri psihologi ...) , sau grupuri de suport
comunitare .
Alte studii arata diferentele existente dintre cea ce priveste beneficiile in functie de perceptia
cu privire la cea ce ofera suportul social.( Underwood ,1986, apud Rice ,2000) .
Astfel sursele de suport pot fi percepute diferit in functie de forma de suport pe care sunt
capabile sa le ofere . de exemplu , s-a demonstrat ca sprijinul din partea familiei si prietenilor
poate fi valoros , cu toate ca acestea nu trebuie sa detina cele mai bune resurse informationale
necesare facilitarii adaptarii eficiente , intr-o anumita situatie cum ar fi sa se confrunte cu o
boala. In aceste Cazuri sursele profesionale pot juca un rol mai important .
Pe de alta parte rolurile de vecini , cetatean , iubit , sot , sotie , parinte , etc. trebuie
indeplinite intr-un mod confortabil , cu placere fara a provoca repercusiuni negative altora.
Sanatatea , afirma Parson , poate fi drept capacitatea optima a unui individ de a indeplini
eficient rolurile, sarcinile pentru care a fost socializat.
Modelul psiho- social a bolii
1. Bola afecteaza relatiile interumane cum ar fi : viata de cuplu, relatia cu familia
2. se caracterizeaza prin tulburarea vietii normale a grupului de exe,plu prin delicventa.
3. Factori multiplii implicati in patologie.
Sursa : Lupus Iustin , Zanc Ioan , Sociologia medicala- Teorii si aplicatii , 1999 .
Consecintele starii de boala depasesc disfunctiile biologice si psihologice , afewctand
intreaga viata sociala si personala. Persoana bolnava pierzand controlul asupra
activitatii sociale normale cu particularitati in diferite tipuri de boala . Ca situatii de
impas existential ( I. B. Imadescu , 1997,,) ,boala antreneaza o sreie larga de
servituti si restricii modoficand astfel stilul de viata a individului .
Acestea privesc aspecte ca :
Modificarea relatiilor interpersonale in sensul diminuarii a contactelor cu cei

apropiati ( Aceasta modificare apare in special in cazul bolnavilor spitalizati )

Dereglarea raporturilor familiale sau conjugale
Dependenta fata de ceilalti mai ales in cazul unei infirmitati

Din perspectiva sociala boala are drept consecinta pierderea a unui stil de viata
si comportament obisnuit .
Bolnavul nu mai colaboreaza cu societatea si are un impact negativ imediat
asupra celor apropiati . (rudele , familia.)
Parsons arata cum pot fi tulburate rolurile familiale datorita interventiei unei
boli asupra unui membru de familie , deregland astfel orarul biologic normal a
acestora si marind tensinea dintre membrii , in special boala mamei deoarece
acesta dezorganizeaza restourile generale ale familiei. In schimb fapt
interesant de observat ca , boala tatalui creaza relatii discrete din partea
celorlalti membrii ai familiei , incarcate de tentativa de a-l retine mai mult in
stare de dependenta (in pat) si de a i se uzurpa rolul autoritar . (Schiopu ,
1997)
Prezenta unui bolnav varstnic inntr-o familie nucleara poate perturba intr-o
masura semnificativa rolurile celorlalti membrii ai familiei , deoarece acesta
este dependent de ajutorul permanent al familiei.
A fi bolnav nu este doar o stare biologica ci o stare sociala alterat ce este
privita de multi datorita lui Parsons ca devianta si nedorit. (Iustin Lupu si
Ioan Zanc sociologie medicala Teorii si aplicatii , 1999 ).
In concluzie se poate constata ca sursele de suport social sunt de doua tipuri |:
1. Surse informale precum : familia colegii , prietenii, vecinii
surse formale ca : grupuri si organizatii de suport social.
In primul rand familia , ca sistem ai ingrijirii de-a lungul vietii unui individ
,functioneaza ca o sursa de informatii , credinte si semnificatii ,ele pot oferi un
suport emotional imens , in momentele de criza in special sau schimbari
majore cum ar fi moartea , boala , divortul , incercarea , sau schimbarea unui
domiciliu , dar toate aceste pot avea si un efect invers negativ , cel de a slabii
relatiile interfamiliale.
Suportul social oferit de familie este adesea interpretat ca fiind un suport
instrumental , emotional si informational . Indeplinirea unor sarcinii/datorii ,
precum cele asociate cu traiul zilnic , acesta este perceput ca fiind suport
material , suportul emotional ofera unei persoane sentimentul de iubire ,
ingrijire , pe cand suportul informational este cel de oferirea unui sfat , unei
informatii cu privire la starea de sanatate . ( Campbell si McDaniel , 2001
apud Crane si Marshal , 2006 )
Studiile care arata numeroase modalitati prin care suportul social influenteaza
starea de sanatate a cerscut considerabil in ultimii ani . Pentru numerosi

bolnavi ( pacienti ) studiile arata ca cele mai influente relatii sunt cele avute cu
membrii familiei. De aic provine si faptul ca , boala unui membru al familiei
devine boala familiei , deoarece adaptarea la boala are loc acasa in familie si
trebuie sa se adapteze atat bolnavul la el cat si restul membrilor.
Lary Fisher si asociatii sai au sugerat patru motive pentru care familia unui
pacient are rol important in imbunatatirea starii de sanatate a acestuia :
1. In mare parte procesul de adaptare la boala are loc acasa in familie.
2. Familia este sursa celor mai intime relatii si totodata si cele mai influentabile
ale unei persoane .
3. Membrii familiei sunt nevoiti sa se acomodeze cu situatia noua si sa adopte un
nou stil de viata si sa il schimbe pe cel vechi partial sau in intregime deodata
cu bolnavul , ( alimentatie , exercitii fizice , supravegherea sanatatii ) tote
acestea influentand partial comportamentul bolnavului . Totodata au
responsabilitate partiala pentru acesta si pentru asiggurarea bunastarii
acestuia . (cumpararea si pregatirea alimentelor , sunt instrumente in
schimbarea pe termen lung a obiceiurilor. )
4. Familia are influenta necesara de a schimba atitudinile si practicile culturale
ale acestuia .
De asemenea cei care locuiesc cu alte persoane au grija mai mare de acestia ,
fie datorita faptului ca ceilalti ii tin deparet de a se abate de la comportamente
sanatoase , fie din responsabilitate fata de ceilalti .
Calitatea relatiei materiale , o dimensiune speciala a suportului social ce a
primit o atentie deosebita in ultimul deceniu. In timp ce adultii casatoriti au o
rata a morbiditatii si mortalitatii mai redusa in comparatie cu adultii singuri ,
beneficiile de a fi casatorit sunta mai mari la barbati , in timp ce calitatea
relatiei materiale apare ca fiind predictiva pentru sanatatea femeilor. Berkman
et al. ,1992 ; Coyne et al , 2001 ; Martikainen si Valkonen , 1996 ; OrthGomer et al. . , 2000). In anul 1987, Glaser si colaboratorii sai au afirmat
faptul ca femeile casatorite care sunt puternic atasati de soti au un sistem
imunitar activ mai puternic.
Acest fapt poate explica de ce oamenii casatoriti si cu copii traiec mai mult .
In concluzie se adevereste din nou faptul ca Suportul familiei are cel mai
puternic impact asupra sanatatii si starii de sanatate , in special pentru femei.
( Argyle , Social Psychology of everyday life , 1992).
Stresul, apare atunci cand abilitatile de copinga ale femiliei sunt inadecvate
pentru a corespunde asteptarilor societatii. Spre exemplu in momentul

diagnosticarii unei boli cronice , este important sa cunoastem ciclul normal al

vietii de familie si etapa dezvoltarii fiecarui membru al familiei nu doar a celui
bolnav , deoarece boala cronica a unui membru poate influenta profund
obiectivele de dezvoltare a unui alt membru ( de obicei a copiilor ) , pentru ca
adaptarea membrilor familiei nu se intampla uniform ci , fiecare individ se
adapteaza diferit si necesita interval de timp diferit si depinde si de rolul pe
care acesta il indeplineste in familie.
Prietenii , colegii si suportul social
Un al doilea tip de suport social este cel oferit de grupurile si retelele de
prieteni si colegi. Relatiile acestea sunt de obicei mai putin intense . Prietenii
se implica in activitati comune de timp loiber, discuta mult , in timp ce colegii
coopereaza si ajuta unul pe celalalt la locul de munca .
studiile arata ca si aceste ralatii , chiar daca sunt mai putin intense decat cele
familiale sunt importante si au beneficii pozitive asupra sanatatatii , indiferent
daca stresul este prezent sau nu. Acesta este important atat pentru adulti ,
varstnici , a caror sanatate este , deseori afectata de pierderea relatiilor de
prietenie de colegialitate , cat si a tinerilor carre valorizeaza foarte mult aceste
relatii. Unul din beneficiile unei relatii de prietenie este acela ca petrecerea
timpului liber cu acestia se considera una dintre principalele surse de bucurie
traite de o persoana. In acelasi timp relatia de prietenie reduce eotiile negative
ca depresia si anxietatea, faciliteaza activitatile de cooperare , recreere ,
satisfacand astfel nevoia de integrare sociala , de acceptare din partea societatii
si desigur autoacceptarea.
Efectele suportului social asupra sanatatii
Cum influenteaza suportul social starea de sanatate si ce efecte are acesta
asupra sanatatii ?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare , cercetatorii au constatat ca starea de
sanatate a oamenilor care experimenteaza niveluri ridicate de stres varieaza in
functie de nivelul primit sau de acces la suport.
O serie de studii sublinieaza efectele benefice ale suportului social perceput in
detrimentul suportului social primit.
Suportul social perceput : a fost evaluat intreband oamenii in ce masura cred
ei ca persoanele din anturajul lor ( prieteni , colegi, familie ...) sunt dispuse sa
ii ajute in rezolvarea unei probleme sau la depasirea unei probleme de

sanatate. Acasta evaluare masoara de fapt perceptia individului la suportul

social disponibil din grupul social din care acesta face parte.
Suportul social primit : reprezinta ajutorul propriu zis pe care o persoana o
primeste de la grupul sa de suport .
Thoits , in 1985 afirma ca lipsa unei surse de suport reprezinta o situatie de
risc potential patogena si in conditiile lipsite de stres. ( Zani si Palmonari ,
2003) .
Sursele de suport cunoscute de o persoana pot facilita accesul la ingrijire
medicala sau orice alt tip de ingrijire .
Cum au fost explicate efectele suportului social in general ?
Im literatura de specialitate au fost propuse doua modele explicative ale
suportului social asupra starii de bunastare biopsihosociala.
1. Efectul principal
2. Efectul de amortizare a stresului , numit si efectul tampon ( buffer efect)
(Zani ,2003) .
Acest lucru este argumentat , pornind de la faptul ca suportul social este un
beneficiu capabi sa reduca si sa elimine stresul , sa intervina in redefinirea
suferintei sau a altor reactii la stres astfel sa creasca abilitatile unei persoane de a
face fata situatie solicitante. Membrii unui grup social (retele sociala0 ajuta
individul sa recunoasca si sa evalueze factorii stresori , si il ajuta in gasirea
solutiilor pentru depasirea situatiei de criza. In acelasi timp acestia pot sa-i ofere si
suport emotional cu rol in contracararea sentimentului de singuratate si neputinta,
si sa il ajute pe acesta sa treaca peste probleme cu mai multa usurinta , prin
atenuarea stresului prin reducerea tensiunii , anxietatii si a reactiilor depresive.
Aceasta retea sociala ofera individului ajutor mutual , posibilitate de comunicare
si descarcare emotionala prin impartasirea problemelor si trairilor cu ceilalti,
confera sentimentul de integrare, apartenenta , si sens , face posibila
compasiunea , acceptarea si iubirea precum si existenta stimei de sine prin feedback-ul existent in relatiile interpersonale. ( Baican Eugen , Suport de curs ,
Psihologia sanatatii si sanatate publica ).
Cohen si Wills considera ca sunt doua etape in care suportul poate exercita o
functie de moderator. In primul rand evenimentul stresant si reactia la aceasta ,
deoarece gandul ca altii pot sa oferi resurse ajuta la atenuarea redidefinirea
cognitiva a situatiei care e considerata mai putin amenintatoare si intarirea
gandului ca noi insine suntem capabiliu sa ii facem fata.

In al doilea rand intre experienta stresului si aparitia unor efecte patologice , in

masura in care suportul social poate atenua

impactul subiectiv al acestora

oferindu-le o solutie pentru problema in cauza reducandu-i importanta perceputa ,

activand emotii pozitive , reducandu-le pe cele negative , simuland astfel
raspunsurile active si adecvate. Zani B. , Palmonari A. , Manual 2003 )
Numeroase cercetari au afirmat existenta unei relatii intre suportul social si
sanatate , dar mecanismele ce stau la baza acestei relatii au beneficii de o
intelegere mai putin clara .
Studiile ce au examinat atat perceptia cat si disponibilitatea suportului , perceptia
acestuia pare a fi un predictor mai bun pentru efecte pozitive asupra sanatatioi
comparativ cu primirea efectiva a acestuia. (Cohen si Wills , 1985 apud Dolbier si
Steinhardt , 2000).
Explicatiile pentru care suportul perceput are

un efect mai puternic asupra

bunastarii individuale s-au centrat pe asertiunea conform careia asocierea dintre

suportul social si bunastarea individuala este medicala cognitiv , perceptia
existentei disponibilitatii suportului reducand evaluarea unei situatii solicitante c
fiind amenintatoare.
Totodata s-a demonstrat asocierea dintre suportul social si efectele negative ale
acestuia asupra sanatatii.
S-a constatat ca suportul social poate fi daunator in timp pentru ca poate crea
dependenta individului fata de acestasi in anumite grade , determina distres
psihologic si conduce la cresterea suportului . ( Helgeson, 1993 apud Dolbier si
Steinharddt , 2000 ) .

Concluzii
Consider c apartenena la o reea social este necesara pentru a putea
beneficia de aciuni de suport, n timp ce suportul perceput reflect n mare msur
relatiile interpersonale ale individului . Astfel, dei suportul social este o resurs
social, diferit de resursele individuale, totui nu trebuie sa lasam in afara vederii
faptul c suportul perceput i cel primit depind att de experienele anterioare ale
persoanei, ct i de caracteristicile de personalitatea acesteia.
Orice persoan social are nevoie de relaii, de comunicare i tocmai de aceea
suportul social poate duce la satisfacerea acestora, iar socializarea dintre acetia poate
contribui la bunstarea i sntatea fiecruia dintre indivizi.

Bibliografie
1. Cohen, Sheldon, Stress, Social Support, and Disorder. In F.Veiel ;I U.Baumann
(eds), 1992, The meaning and measurement of social support. NY: Hemisphere
Press, 1992
2. Zani B., Palmonari A. Manual de psihologia comunitii, Iai: Ed. Polirom,
2003
3. Rice Hill Virginia Handbook of STRESS, COPING and HEALTH.
Implications for Nursing Research, Theory and Practice, London: Sage
Publications, Inc. , 2000
4. Argyle, Michael, Social Psychology of everyday life. London: Routledge, 1992
5. Bban, Adriana, Stress si personalitate, Cluj-Napoca, Editura Presa
Universitar Clujean, 1998
6. Lupu Iustin i Zanc Ioan, Sociologia medical- Teorii i aplica ii , Ia i, Editura
Polirom ( Colecia BIOS), 1999
7. Sheldon C., Leonard S. (eds.), Social Support and Healt, San Diego, N.Y.
Academic Press, Incorporaded, 1985
8. Cockerham, William C. , Social causes of health and disease, Polity Press,
2007
9. Hobeab, Elena, Factori psihosociali cu rol n evoluia i combaterea
problemelor de sntate mental la deinui, Iunie, 2009, preluat la data de
10.11.2011
10. Eugen, Bican, Suport de curs pentru anul III, Psihosociologia Snt ii i
Sntate Public, Cluj-Napoca, 2009

11. Cobb, Sydney, Social support as a moderator of life stress, Psychomatic

Medicine, 1976,
12. Denizia Gal, Suport de curs anul III, Asisten a social pentru persoanele de
vrsta a treia, Cluj-Napoca,2009
14. Emile Durkheim Despre Sinucidere Institutul European. Colectia: Eseuri
de ieri si de azi. Anul aparitiei: 1993.