Persoanele fara adapost

Fenomenul oamenilor fără adăpost include persoanele care duc lipsă de o

reşedinţă regulată şi adecvată pe timp de noapte sau se confruntă cu violenţă
în propriile case şi se extinde şi asupra celor care sunt în pericol de a deveni
persoane fără adăpost.
Persoanele fara adapost sunt acei indivizi care nu au o locuinta stabila din
cauza conditiilor materiale precare, iar in cazul tinerilor fara familii, acestora
le lipseste un mediu stabil si sigur, in care se pot dezvolta.
Persoanele fara adapost sunt reprezentate asadar si de copiii si tinerii care
impart aceeasi locuinta cu alte persoane de cele mai multe ori din cauza
unor situatii financiare precare,excluderii acestora din mediul familiei, sau
chiar pierderea locuintei proprii ; indivizii fara adapost sunt cei care
locuiesc in campusuri, centre de plasament sau camine; sunt cei care sunt
lasati in spitale, care locuiesc in adaposturi provizorii sau sunt in grija unor
parinti adoptivi.
Copiii si, in general, tinerii fara adapost nu fac parte din stereotipurile
societatii. Din pacate, ei sunt exclusi, marginalizati, uitati. In lipsa unei
locuinte, multi dintre ei se adapostesc la prieteni sau rude, colegi sau
cunoscuti, dorm pe strada sau in masini abandonate.
Principalele locuri de adăpostire peste noapte sunt, potrivit studiului, scările
de bloc, parcurile, gările şi pieţele, în funcţie de sezon parcurile fiind
înlocuite cu adăposturi improvizate sau scări de bloc.
Principalele surse de supravieţuire pentru aceste persoane sunt cerşitul,
pensia, veniturile ocazionale sau vânzarea materialelor refolosibile.

Problemele persoanelor fără adăpost, identificate de către specialişti,

indică neacoperirea unor nevoi de bază:
o lipsa educaţiei - nu au o anumita cultura , aceasta fiind un ingredient
esenţial al vieţii civilizate; le lipsesc, de asemenea, calificările, pregătirea
profesională;
o nu au un loc de munca, nu au un venit stabil;
o lipsa hranei;
o sănătate precară - pot apărea unele boli din cauza lipsei de hrana,apa,
îmbrăcăminte,
o condiţii greu de suportat, din cauza lipsei adăpostului;
o lipsa acceptării caracterului indezirabil al situaţiei în care se află
Ceea ce este interesant pentru descrierea modului de viaţă al persoanelor fără
adăpost sunt răspunsurile referitoare la soluţiile de adăpostire. Astfel
Analizele de clasificare multicriterială arată că avem mai multe categorii de
persoane fără adăpost: 1) cei care au stat în spitale, la rude, la cunoştinţe, 2)
cei care au dormit în spaţii improprii pentru locuit, dar oarecum protejate şi
cu acces îngrădit (locul de muncă, vagoane, case părăsite etc.) şi 3) cei care
dorm în spaţii mai puţin protejate precum subsolurile blocurilor, parcurile,
sălile de aşteptare etc. Cele trei categorii ilustrează trei grade de înzestrare
cu resurse sociale (relaţii) pentru a obţine acces la adăposturi. Este posibil ca
aceste grade de dotare socială să fie corelată şi cu posibilităţile de reintegrare
socială.

Tipuri de persoane fara adapost :

- copii
- tineri
- persoane bolnave mental
- persoane dependente de alcool si substante psihoactive
- persoane dezinstitutionalizate
- victime ale abuzurilor
- refugiati

Principalele cauze :

- evacuare fortata
- catastrofa naturala
- divort
- probleme familiale
- dependenta de alcool
- fuga din centre de plasament
Soluţii
Cele mai importante soluţii sunt:
Crearea unui adăpost
Locuinţe de închiriat la preţ redus
Subvenţii, prestaţii
Locuri de muncă
Să aibă acces la cantină socială
Să aibă acces la asistenţă medicală
Să aibă acces la consiliere economică, psihologică şi juridică
Persoanele identificate trebuie să aibă acte de identitate
Pentru adulţi trebuie să fie recalificare/reintegrare pe piaţa muncii; de exemplu prin
ateliere protejate.
Copiii sau persoanele fără adăpost să-şi refacă legăturile/relatiile cu familia,cu rudele; sa
aibă acces la serviciile sociale.
 Studiu de caz

Date biografice despre beneficiar :

Subiectul Y, este un barbat in varsta de 47 de ani si in momentul de fata

reprezinta o persoana fara adapost. Provine din mediul urban,nivelul
studiilor este mediu, a fost casatorit si are 3 copii .
Barbatul, vine dintr-o familie cu 2copii. Parintii,apartineau mediului
rural,mama era casnica,iar tatal era postas.Relatiile familiale erau relativ
bune,desi intampinau uneori dificultati financiare. Individul Y nu avea relatii
foarte bune cu fratele sau insa se bucura de suportul afectiv al mamei sale.
Din moment ce parintii au decedat intr-un accident tragic de masina,
Individul impreuna cu fratele sau au vandut casa, si au incercat sa-si faca
faca un rost in viata pe cont propriu.
La varsta 20 se insoara si se muta cu sotia intr-un apartament din Iasi
cumparat prin imprumutul unei mari sume debani in banca.Neavand studii
superioare,acesta nu si-a gasit usor un loc de munca,deoarece cele 10 clase
pe care le avea nu ii confereau un statut profesional deosebit,insa la un
moment dat a fost angajat ca sofer al unei firme de livrari. Sotia
acestuia,lucra ca infirmiera intr-un spital din apropierea locuintei . Acestia
au impreuna 3 copii,doua fete si un baiat iar cu timpul problemele financiare
incep sa prinda contur si situatia materiala a familiei devine din ce in ce mai
instabila. Pe fondul concedierii sale , banca a inceput sa faca
presiuni,avertizand si amenintand cuplul cu valorificarea
apartamentului,ceea ce ar fi insemnat ca familia sa ramana pe drumuri .
Datorita acumularii problemelor in familie, relatia de afectivitate dintre cei
doi se descristalizeaza,sotia reprosandu-i faptul ca nu face eforturi pentru a-
si gasi un loc de munca mai stabil, si care sa le permita achitarea tuturor
ratelor,intr-un final certurile intense dintre cei doi se concretizeaza prin
divortul cerut de sotia acestuia . Desi acesta tinde sa refuze, este fortat
juridic, si cei doi se despart. Cele doua fete mai mari vor ramane in custodia
mamei, iar baiatul cel mic decide sa ramana in prezenta tatalui . In aceste
conditii, sotul avand doar un ajutor de somaj , nu isi mai permite sa achite
toate datoriile, si in timp Banca ii va lua apartamentul ceea ce va avea drept
consecinte : pierderea custodiei baiatului,acesta fiind incredintat mamei,
faptul ca barbatul va ramane pe drumuri,toate acestea constituind inceputul
unei povesti dramatice a individului ramas fara adapost.
Istoricul vietii in strada

Momentan, individul Y ,nu are nici un venit, traieste de pe o zi pe alta, din

mila oamenilor care din cand in cand ii asigura posibilitatea de a-si cumpara
cel putin o paine. Au trecut 5 ani de cand a ramas pe drumuri si de cand
incearca sa supravietuiasca zilnic .Locuieste in diverse locuri, fiind intr-o
continua mobilitate a inceput cu subsolul unei scari de bloc, insa a fost
alungat de catre vecinii sai . Cu timpul a inceput sa doarma oriunde i se
permitea si unde nu era prea frig . Pe timpul verii a dormit in aer liber,prin
parcuri,pe banci ,insa pe timp de iarna acesta locuia in canale pentru a nu
muri efectiv de frig. Cu toate acestea, locurile aparent prielnice nu erau
intodeauna primitoare, datorita faptului ca de cele mai multe ori trebuia sa-si
imparta “ locuinta provizorie” cu un alt om al strazii, fiind adesea
agresat,maltrat ba chiar abuzat de catre tinerii aflati in aceasi situatie cu a
dansului. Toate acestea au avut repercusiuni asupra sanatatii fizice si mentale
a individului . Pe fondul acestor conditii extreme , traiul greu
lipsa unei locuinte,cu alte cuvinte lipsirea totala de relatii sociale si ruperea
brusca de societate l-au adus pe acesta intr-o situatie din care cu greu mai
poate iesi .
PLAN DE INTERVENTIE

Activitatea unui grup interdisciplinar de Asistenta sociala din Iasi ,a facut

posibila implementarea unui proiect care vizeaza reintegrarea sociala a
persoanelor fara adapost. In acest scop,asistentii sociali au urmarit apelurile
facute la Directia de Asistenta Comunitara Iasi, ce solicitau asigurarea unor
locuinte sociale,totodata au demarat actiuni de identificare a persoanelor fara
locuinte.Astfel Individul Y a intrat in atentia asistentilor sociali,care au luat o
serie de masuri in vederea reintegrarii acestuia in societate .
Deoarece acesta prezinta grave probleme de sanatate ( mai ales cu plamanii
si rinichii ) are nevoie de îngrijire medicală şi urmarea unui tratament care
să-i amelioreze situaţia. In acest sens poate fi ajutat de o fundaţie care se
ocupă cu cazuri sociale. Tot in aceasta categorie a solutiilor urgente si pe
terment scurt intra si plasarea acestuia intr-un adapost al directiei de
asistenta comunitara Iasi. In vederea obtinerii unui adapost acesta trebuie sa
intocmeasca un dosar care va trebuie sa contina :
 cerere

 adeverinta medicala de la medicul de familie

 copie B.I./C.I.

 ancheta sociala efectuata de asistentii sociali din cadrul D.A.C.

 radiografie pulmonara, analiza singe (HIV sifilis), coprocultura (D.A.C. ajuta la

efectuarea acestor analize in regim de urgenta si in mod gratuit)

Totodata,la fel de important este si suportul psihologic al acestuia din partea

unui specialist sa-l ajute sa-si stapaneasca starile de anxietate,pesimism,prin
intermediul unor consilieri psihologice .
O alta masura luata de asistentii sociali este reprezentata de incadrarea
beneficiarului intr-un centru social,prin intermediul caruia sa poata beneficia
de un adapost stabil si de un loc unde sa poata lua masa , sa poata apela la
asistenta medicala si consiliere psihologica atunci cand este necesar,sa
respecte un program de activitati, si sa aiba acces la o viata sociala in cadrul
centrului respectiv care sa ii redea abilitatile de comunicare cu ceilalti.Acest
lucru i-ar permite sa participe la activitati cu alte persoane,care sa ii redea
increderea in fortele proprii si sa redobandeasca respectul de sine pierdut in
timp.
Asistentii sociali il vor determina de asemenea pe beneficiar sa-si gaseasca
un loc de munca stabil prin apelarea unor servicii de intermediere de locuri
de munca, si ulterior ii vor oferi consultanta in vederea unei distribuiri
eficiente a veniturilor pentru chirie, alimente si imbracaminte.
De asemenea daca este posibil se va incerca reinnodarea relatiilor de familie
intrerupte.
 BIBLIOGRAFIe

Doru Buzducea “ cetati si ruine “ ,polirom,iasi,2003.

Culic, I., 2004, Metode avansate în cercetarea socială, Polirom, Iaşi.
Daragiu, L., Hatos, A., Pop, I., 2004, „Persoanele fără adăpost din Oradea”, în volumul
colectiv Combaterea sărăciei şi promovarea incluziunii sociale, Editura Universităţii din
Oradea, 2004, pp. 385-396.