UNIVERSITATEA „……….

” DIN ………
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE, ȘTIINȚELE
EDUCAȚIEI ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific:
……………………

Absolventă:
……………………

IULIE
2022
 UNIVERSITATEA „…………” DIN ………..
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE, ȘTIINȚELE
EDUCAȚIEI ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

INTEGRAREA PERSOANELOR
CU DIZABILITĂȚI PE PIAȚA
MUNCII

Coordonator ştiinţific:
………………………

Absolventă:
………………………

IULIE
2022
 Cuprins

Introducere.......................................................................................................................4

Capitolul I – Fundamentarea teoretico – metodologică...............................................5

I.1 Definirea dizabilităților...............................................................................................5
I.2 Tipurile de handicap....................................................................................................6
I.3 Modele de definire ale invalidității.............................................................................9
I.4 Stereotipuri, prejudecăți și percepții cu privire la persoanele cu dizabilități............11
I.4.1 Discriminarea - problema socială pentru persoanele cu dizabilităţi în
ocuparea unui loc de muncă...............................................................................12
I.4.2. Discriminarea persoanelor cu dizabilităţi din punctul de vedere al Modelului
Psihologic – Cultural - Structural............................................................................13
I.5 Evoluția legislativă ca factor de influență în percepția angajatorului asupra angajării
persoanelor cu dizabilități................................................................................................15
I.6 Dizabilitatea și munca în țările europene și în România...........................................18

Capitolul II – Cercetare aplicativă privind percepția angajatorului cu privire la

angajarea persoanelor cu dizabilități..........................................................................23
II.1 Scopul, obiectivele și ipotezele cercetării................................................................23
II.2 Universul cercetării..................................................................................................24
II.3 Metodele și instrumentele cercetării........................................................................25
II.4 Intervenția socială individuală.................................................................................39

Concluzii.........................................................................................................................49

Bibliografie.....................................................................................................................50

Anexe..............................................................................................................................53
 Introducere

Vom începe demersal nostru, prin a face referire la citatul filosofului chinez Lao
Tzu, “Dă-i unui om un peşte şi va fi sătul întreaga zi; învaţă-l să pescuiască şi va fi sătul
întreaga viaţă!”, putem spune că persoanele cu dizabilităţi trebuiesc luate în considerare
prin prisma unor factori precum: creşterea autonomiei şi independenţei; punerea bazelor
pentru adaptarea la mediu, în felul acesta favorizându-le accesul la o viaţă normală. Deși în
ţara noastră există o lege care menţionează egalitatea tratamentului în privinţa încadrării în
muncă şi ocuparea forţei de muncă (Legea nr. 448 / 2006), realitatea demonstrează că
numai 4.2% din totalul persoanelor cu dizabilităţi (600.000 persoane) ocupă un loc de
muncă. Conform cercetării realizate de de Fundația ”Pentru Voi” 1, în cadrul programului
denumit “Pune-te în locul meu”2 au fost monitorizate condiţiile care ajută persoanele cu
dizabilităţi să acceseze locurile de muncă în cadrul diferitelor instituţii și s-a ajuns la
concluzia că din cele 401 de obiective prezentate în anul 2006, doar câteva erau parţial
accesibile, însă niciunul dintre acestea nu erau complet accesibile.
Motivația alegerii acestei teme de licență are la bază experiența marcantă pe care
am avut-o, în interacțiunea mea cu aceste persoane. Marginalizarea, infrastructura și bazele
legislative par să lase o mâhnire adâncă pe fața acestor oameni. Din fericire, sistemul de
învățământ românesc, a făcut un salt uriaș în integrarea persoanelor cu dizabilități, în
momentul în care a creat locuri speciale în școli, licee și facultăți pentru aceste persoane.
Constatăm însă, că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană, ca număr de
persoane cu dizabilități, angajate conform raportului întocmit de Fundația ”Pentru Voi”3.
Lucrearea de față își propune să analizeze amănunțit percepția pe care o au
angajatorii față de persoanele cu dizabilități și totodată să răspundă la două întrebări
primordiale în integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii: reprezintă aceste
persoane o resursă valoroasă pentru angajator, sau sunt considerate nepotrivite pentru
ocuparea unui loc de muncă? Există un anumit tipar după care angajatorii se ghidează când
angajează persoane cu dizabilități, sau o fac doar pentru beneficiile fiscale?

1
https://www.galasocietatiicivile.ro/stiri/servicii-de-asistenta-sociala/pune-te-in-locul-meu-ziua-mondiala-a-
persoanelor-cu-sindrom-down-15159.html
2
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pentru_Voi#Unitatea_protejat_Pentru_Voi%
3
https://pentruvoi.ro/rapoarte-anuale/raport-anual-fundatia-pentru-voi-2020/

4
 Capitolul I – Fundamentarea teoretico – metodologică
I.1 Definirea dizabilităților

O persoană cu dizabilități se afla în inferioritate, în dezavantaj, ca urmare a unei

deficienţe care limitează sau nu permite executarea unei activităţi sociale, acest lucru fiind
raportat la gen, vârstă, cadrul cultural sau social. Termenul de dizabilitate a devenit din ce
în ce mai cunoscut, termenul de handicap fiind schimbat prin aplicarea O. U. nr.14/2007,
care modifica și completează Legea nr. 448/2006. Specialiştii în domeniu (Alois Gherguț,
Luciana Frumos, Gabriela Raus, 2016, p. 37) au prezentat o nouă definiţie, care trasferă
accentul de la incapacităţile persoanei spre necesitatea de adaptare la mediu, aceştia fiind
concentraţi pe principiul integrării şi dobândirii autonomiei şi discutând despre: indivizi
aflaţi în dificultate; care suferă de anumite dizabilităţi; care au nevoi speciale; care necesită
o educaţie specială4.
O altă definiție este oferită de ”Organizația Internațională a Persoanelor cu
Dizabilități” care susține că dizabilitatea reprezintă ”rezultatul interacțiunii dintre o
persoană care are o infirmitate și barierele care țin de mediul social și atitudinal de care se
poate lovi”5. Rămânând la definițiile dizabilității la nivel internațional, constatăm că
Organizația Mondială a Sănătății propune următoarea definiție: ”Dizabilitatea este
reprezentată de orice restricție sau lipsă (rezultată în urma unei infirmități) a capacității
(abilității) de a îndeplini o activitate, la nivelul considerat normal pentru o ființă umană”6.
Organizația Națiunilor Unite, prim prisma Convenției privind Drepturile
Persoanelor cu Dizabilități, a prezentat următoarea definiție: ” Persoanele cu dizabilități
includ persoanele care au deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată,
deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și
efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți”7.

4
Gherguț A.; Frumos L.; Raus G., Educație specială.Ghid metodologic, București, Editura Polirom, 2016, p.
51;
5
http://www.dpi.org/presidents-speeches/international-day-of-person.html
6
https://www.prostemcell.ro/articole/dizabilitate.html
7
https://sites.google.com/site/consilieresisprijin/batranetea-periodizare/handicapul

5
 I.2 Tipurile de handicap

Tipurile de handicap conform Legii 448/2006 privind protecția și promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare sunt: fizic,
vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
Handicap fizic
Deficienţele fizice reprezintă modificările morfologice sau de structură mai mult
sau mai puţin accentuate, care au loc în forma şi structura corpului şi manifestate printr-o
încetinire în creştere sau o creştere excesivă, printr-o tulburare a dezvoltării sau o
dezvoltare disproporţionată, prin deviaţii, deformaţii sau alte defecte de structură, urmate
sau precedate de tulburări funcţionale. După criteriul anatomo-fiziologic /funcţional,
rezultă două categorii mari de handicapuri fizice: morfologice sau de structură; funcţionale
sau de activitate.
În raport cu întinderea şi profunzimea afecţiunii, handicapurile se grupează în:
globale (generale sau de ansamblu); parţiale (regionale sau locale). Caracteristicile
deficienţelor morfologice globale8 sunt:
 deficienţe de creştere: hiposomie şi nanosomie (statura mult inferioară celei medii)
hipersomie şi gigantism (statura foarte înaltă), dizarmonii, disproporţionalităţi;
 deficienţe de nutriţie: obezitatea (cu ţesut adipos abundent), debilitatea fizică
(dezvoltare subnormală, însoţită de dezechilibru nutritiv);
 de atitudine: rigiditate (dată de tonus muscular exagerat), poziţie asimetrică (dată
de dezvoltarea asimetrică a sistemului osos şi a articulaţiilor), atitudine global
insuficientă (dezvoltarea insuficientă a sistemului osos, muscular şi a articulaţiilor);
 deficienţe ale tegumentelor: culoarea neadecvată (palide, vineţii, cicatrici etc.);
 deficienţe ale musculaturii - poate fi redusă sau foarte redusă, cu tonus normal,
scăzut sau crescut;
 deficienţe ale oaselor: subţiri sau groase, lungi sau scurte;
 deficienţe ale articulaţiilor: deformate, cu mobilitate redusă sau exagerată.

8
Lăzăreanu C. G., Asistența socială și religiozitatea la persoanele cu handicap, București, Editura Lumen,
2020, p.47;

6
 Bibliografie

A. Cărți
 Alois G., Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, București, 2013;
 Bulgaru M.; Dilion, M., Concepte Fundamentale ale asistenței Sociale. Chișinău,
Universitatea de Stat din Moldova, 2000;
 Bultmann U., Siegrist J., Manual de dizabilitate, muncă și sănătate. Manhattan:
Editura Springer, 2020;
 Cairns V., Confruntarea cu handicapul. Leicester: Editura Troubador Publishing,
2019;
 Ciubotaru V., Avram E., Neuroștiința dizabilității. București: Editura Universitară,
2009;
 Dicu S., Dimensiuni ale discriminării în plan socio-profesional a persoanelor cu
dizabilități din România. București: Editura Tritonic, 2018;
 Dumitrescu D., Imaginea persoanei cu handicap în presa scrisă. Iași: Editura
Lumen, 2005;
 Gherguț A., Managementul instituțiilor și serviciilor pentru persoane cu cerințe
speciale. Iași: Editura Polirom, 2018;
 Gherguț A., Psihopedagogia personelor cu cerințe speciale. Iași: Editura Polirom,
2011;
 Gherguț A.; Frumos L., Raus G., Educație specială. Ghid metodologic, București,
Editura Polirom, 2016;
 Hathazi A., Comunicarea în contextul deficienței multipre. Cluj-Napoca: Editura
Presa Universitară Clujeană, 2012;
 Lazăr T., Bîrneanu A., Baciu L., Noi forme și condiții de reabilitare prefoesională
a grupurilor vulnerabile. Timișoara: Editura de Vest, 2015;
 Lăzăreanu C. G., Asistența socială și religiozitatea la persoanele cu handicap,
București, Editura Lumen, 2020;
 Lăzăreanu C., G., Asistența socială și religiozitatea la persoanele cu handicap.
București: Editura Lumen, 2020;
 Manea L., Protecția socială a persoanelor cu handicap. București: Editura Șansa,
2000;
 Moteț D., Psihopedagogia recuperării handicapurilor neuromotorii. București:
Editura Humanitas, 2001;

7
 Neil T., Anti - Discriminatory practice, 2nd edition, Editura Macmillan, Cambridge
University, 1997;
 Ponea S., O lume diferită, o lume la fel. Integrarea socială a persoanelor cu
dizabilități locomotorii. București: Editura Lumen, 2009;
 Preoteasa A. M., Cercetarea politicilor sociale. București: Editura Lumne, 2009;
 Roșca A., Calitatea vieții și conceptul de dizabilitate în psihiatrie, București,
Editura Universitară Carol Davila, 2018;
 Rusu C.; Carantina, D., Deficiența, incapacitate, handicap, București, Editura Pro
Humanitate, 1997;
 Rusu D., Integrarea socială a persoanelor cu dizabilități. Suport de curs. Cluj
Napoca: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, 2011;
 Salloum M., Psihopedagogia persoanelor cu dizabilitate de auz. Cluj – Napoca:
Editura Presa Universitară Clujeană, 2017;
 Tudor Ghe., Cerceloiu M., Responsabilitate și marketing organizațional în
asistența socială a persoanelor cu handicap. București: Editura Eikon, 2019;
 Vasilescu D., Oameni asemenea. Persoanele cu handicap din România. București:
Editura Compania, 2001.

B. Legislație
 Legea 448/2006, Art. 2

C. Rapoarte și cursuri de specialitate

 Ciumageanu, M., Politici de Ocupare pentru Persoanele cu Dizabilitati- rezultate,
directii, recomandari. Cercetare cantitativa si calitativa privind situatia integrarii pe
piata muncii a persoanelor cu dizabilitati, Bucuresti, 2010, disponibil la
https://ro.scribd.com/doc/46609523/Politici-de-Ocupare-Pt-Pers-Cu-Dizabilitati ;
 Ciumageanu, M., Politici de Ocupare pentru Persoanele cu Dizabilități- rezultate,
direcții, recomandări. Cercetare cantitativă și calitativă privind situația integrării pe
piață muncii a persoanelor cu dizabilități, București, 2010;
 Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a libertăților fundamentale,
disponibil la https://www.echr.coe.int/documents/convention_ron.pdf ;
disponibil la https://www.yumpu.com/ro/document/read/35726227/raport-de-
cercetare-calitativa-privind-adaptarea-fundaaia-estuar ;
 Inclusion of people with disability in Italy, disponibil la
https://www.puntocometa.org/wpcontent/uploads/2021/09/Preliminaryanalysis_in_
Italy_v3.pdf ;

8
 Manual de drept european privind nediscriminarea, disponibil la
https://fra.europa.eu/sites/default/files/fra_uploads/1510FRA_CASE_LAW_HAND
BOOK_RO.pdf ;
 Raport referitor la punerea în aplicare a Directivei 2000/78/CE a Consiliului de
creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește
încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă în lumina CRPD 2020, disponibil
la https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-9-2021-0014_RO.html#title1
 Raport transnațional cu privire la atutudinea față de dizabilitate în contextul
ocupării forței de muncă – 2020 disponibil la
https://www.awareness4changeproject.org/uploads/1/2/3/6/123661942/raport-
ro.pdf ;
 Rusu, D., Integrarea socială a persoanelor cu dizabilități. Suport de curs. Cluj
Napoca: Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, 2011 disponibil la
https://socasis.ubbcluj.ro/wp-content/uploads/Rusu_ASISTAREA-
PERSOANELOR-DIZABILITATI.pdf .

D. Resurse web
 https://www.galasocietatiicivile.ro/stiri/servicii-de-asistenta-sociala/pune-te-in-
locul-meu-ziua-mondiala-a-persoanelor-cu-sindrom-down-15159.html;
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pentru_Voi#Unitatea_protejat%C4%83_
%E2%80%9EPentru_Voi%E2%80%9D ;
 https://pentruvoi.ro/rapoarte-anuale/raport-anual-fundatia-pentru-voi-2020/ ;
 http://www.dpi.org/presidents-speeches/international-day-of-person.html ;
 https://www.prostemcell.ro/articole/dizabilitate.html ;
 https://sites.google.com/site/consilieresisprijin/batranetea-periodizare/handicapul ;
 http://www.shiftvieti.ro/ ;
 http://www.old.mmpsf.gov.md/docs/buletin/RAPORT_Invalid_2007_ROM.pdf ;
 http://www.dgaspcbihor.ro/dgaspcbh.ro/legislatie/HG%20nr.%20655%20din
%202016%20Strategie%20persoane%20cu%20dizabilitati%202016-2020.pdf ;
 https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=23940&langId=en .

9
10