Universitatea „..................” din ......................

Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative

Programul de studii universitare de licență
Drept

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific:
....................................................

Absolvent:
..................................

........................
2022
 Universitatea „............” din ..............................
Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative
Programul de studii universitare de licență
Drept

SISTEMUL DE ORDINE PUBLICĂ

DiN DANEMARCA

Coordonator ştiinţific:
.................................................

Absolvent:
...................................

....................
 2022

Cuprins

Introducere............................................................................................................................3

Partea I. Cercetare teoretică privind sistemul de ordine publică din Danemarca.........4

I. Noțiuni generale.................................................................................................................4
I.1. Sistemul de guvernare din Danemarca.....................................................................4
I.2. Ordinea pulbică și securitatea națională din Danemarca........................................6

II. Sistemul de ordine publică din Danemarca...................................................................9

II.1. Organizarea administrației publice locale...............................................................9
II.2. Curtea regală..........................................................................................................10
II.3. Ministerul Afacerilor Externe................................................................................12
II.4. Poliția daneză..........................................................................................................15
II.5. Politica internă și externă......................................................................................18

Partea II. Cercetarea aplicativă privind sistemul de ordine

publică din Danemarca. Intervenția poliției pentru restaurarea ordinii publice în
cazul protestelor împotriva măsurilor Covid...................................................................25

Concluzii finale....................................................................................................................30

Bibliografie..........................................................................................................................31
 INTRODUCERE
Ordinea publică este ansamblul de norme juridice care reprezintă baza de funcționare
a unui stat de drept. Dispozițiile de ordine publică, ce privesc în special ordinea politică,
econimică sau socială, prezintă un caracter imperativ și nu pot suferi modificări sau înlăturări
prin convenții particulare.
Ordinea publică îți are originea în conceptul de securitate a cetățenilor, concept ce
datează din secolul al XVIII-lea, la începutul erei contemporane. Acesta reprezintă un concept
liberal și apare pentru prima dată în art.10 al Declarației Drepturilor Omului și Cetățeanului
din 1789, articol ce reprezintă documentul fundamental al Revoluției Franceze: „Nimeni nu
poate fi deranjat de opiniile lor, chiar și de cele religioase, atâta timp cât manifestarea lor nu
modifică ordinea publică stabilită prin lege”.
Danemarca reprezintă una dintre cele mai dezvoltate state membre ale Uniunii
Europene, atât modelul econimic cât și cel administrativ poate fi un exemplu de urmat pentru
țările aflate în dezvoltare, așa cum este și România.
Statul danez este prezentat ca fiind o monarhie constituțională și având un sistem
parlamentar reprezentativ. Țara este reprezentată de un șef de guvern – primul ministru și de
un șef de stat – monarhul. Monarhul este cel ce păstrează oficial puterea executivă,
îndatorările acestuia fiind strict ceremoniale și reprezentative. Pe lângă statul în sine, regatul
danez mai cuprinde două tări autonome, acestea nefiind membre ale Uniunii Europene, și
anume Insulele Feroe și Groelanda, ambele fiind situate în Oceanul Atlantic. Având capitala
la Copenhaga, Danemarca a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 1973 și
stat membru al spațiului Schengen la 25 martie 2001. Este de subliniat faptul că odată cu
aderarea la Uniunea Europeană, Danemarca a negociat o clauză de neparticipare la zona euro,
fapt ce se transpune în pastrarea monedei naționale denumită coroană daneză.
Așa cum precizam anterior, din puct de vedere economic statul danez este superior
multor țări membre ale Uniunii Europene. În anul 2020, cele mai importante sectoare
econimice erau reprezentate de administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența
socială. Din punct de vedere al exporturilor, Danemarca efectuează 52% din acestea în cadrul
comunității europene, preferate fiind Germania (14%) și Suedia (9%). Aceasta tendință se
păstrează și în cadrul importurilor, 69% din volumul total fiind realizat în interiorul Uniunii
Europene și doar un procent mic dinspre țări precum China (8%) sau Norvegia (4%).
Lucrarea de față este intitulată „Sistemul de ordine publică în Danemarca”, iar în
cadrul acesteia mi-am propus să analizez structura și responsabilitățile acestui sistem. Astfel,
lucrarea este structurată în două părți, cercetare teoretică și cercetare aplicativă. În cadrul
cercetării teoretice mi-am propus să prezint chestiuni referitoare la sistemul de guvernare,
ordinea publică și securitatea națională. De asemenea, voi prezenta organizarea administrației
publice locale, curtea regală, ministerul afacerilor externe, structura poliției, politica internă și
politica externă. Cercetarea aplicativă va fi reprezentată de o analiză amanunțită cu privire la
structura sistemului de ordine publică și a îndatoririlor reprezentaților acestuia. Lucrarea se va
încheia cu secțiunea rezervată concluziilor finale, urmată de bibliografie.
Motivația alegerii acestei teme este datorată înclinației mele către ordinea publică,
considerând că numai excelând la acest capitol putem deveni o țară dezvoltată care, pune
accent pe calitatea vieții și a dezvoltării durabile. Datorită intenției mele de a urma o carieră
profesională în acest domeniu, am ales să analizez sistemul de ordine publică al unei țări care
are o medie crescută privind calitatea vieții, asigurând populației un trai decent, un venit peste
media europeană și servicii publice de calitate. Toate acestea sunt îndeplinite cu brio de către
țările nordice, dintre acestea sistemul danez fiind cel mai fascinant datorită și istoriei sale
bogate. Astfel, sub atenta îndrumare a profesorului meu coordonator, Conf. Univ. Dr.
Buzescu Gheorghe am elaborat teza de licență care, sper ca pe viitor să reprezinte un
îndrumar potrivnic proaspeților stundenți care își doresc o cariera în aparatul administrativ.
3
 PARTEA I. CERCETARE TEORETICĂ PRIVIND SISTEMUL
DE ORDINE PUBLICĂ DIN DANEMARCA

I. NOȚIUNI GENERALE
Politica neutră aplicată de Danemarca a asigurat țării o trecere ușoară prin Primul
Război Mondial, fapt ce nu s-a mai putut realiza în cadrul celui de-al Doilea Război Mondial
când, țara a fost ocupată de armata germană timp de 5 ani, între 1940 și 1945. În anul 1949,
Danemarca a fost una dintre principalele țări fondatoare a NATO, în 1972 votând inclusiv
aderarea la Uniunea Europeană ( denumită până în anul 1993 Comunitatea Europenă). Contrar
dimensiunii terestre reduse, Danemarca reprezintă astăzi unul dintre actorii activi ai șcenei
politice internaționale.
În cadrul național, Danemarca desfășoară o politică externă activă, îmbinând cu succes
valorile fundamentale ale democrației cu drepturile omului și legislația țării 1, având inițiativa
de a se implica și acționa în favoarea populației. Bazată pe aceste valori, îngrijorările actuale
ale țării sunt reprezentate de creșterea securității și stabilității internaționale, asigurând cele
mai mari progrese posibile în domeniul economiei, democrației și a drepturilor omului. De
asemenea, un progres remarcabil are loc și in cadrul guvernării țării. Dezvoltarea țării
calculate la PIB pe cap de locuitor, este printre cele mai mari din lume. Datorită dimensiunii
reduse și a economiei deschise bazate pe cooperarea multilaterală, Danemarca a reprezentat
mereu un interes pentru restul țărilor, cele mai mari organizațiii internaționale având sediul pe
teritoriul danez. Totodată, Danemarca se implică în mod activ și constructiv în cadrul
organizațiilor precum UE, ONU, NATO și OMC, acestea reprezentând pietrele de temelie ale
angajamentului internațional al statului2.

I.1. Sistemul de guvernare din Danemarca

Forma de guvernare a statului danez este este reprezentată de monarhia constituțională

iar funcția de șef al statului este reprezentată de monarh și de prim-ministru. Puterile regale
sunt limitate de multă vreme, având doar rol ceremonial, monarhul nerăspunzând pentru
acțiunile sale. Actualmente, funcția de monarh este ocupată de
regina Margareta a II-a, iar fotoliul de prim-ministru este
ocupat de Lars Lokke Rasmussen.
Parlamentul este denumit „Folketing” și are structură
unicamerală. Parlamentarii sunt în numă de 179, dintre aceștia
175 fiind aleși în cadrul țării, ceilalți patru fiind aleși câte doi
de către Insulele Feroe și Groelanda. Dintre aceștia, 135 sunt
desemnați pe baza votului uninominal, în circumscripții, restul
de 40 fiind aleși pe baze proporționale. În prezent, la guvernare
există 8 grupuri de parlamentari și numai doi independenți. Din
punctul de vedere al Guvernului, acesta are atribuții executive
și este condus de prim-ministru3.
După înfrângerea din cadrul alegerilor generale din
iunie 2015, Helle Thorning, șefa partidului social democrat, a
demisionat fiind înlocuită de liberalul Rasmussen. De subliniat este faptul că Rasmussen

1
Legislația statuli danez, disponibil la https://www.legislationline.org/countries/country/34/Denmark/show;
2
Mungiu-Pippidi Alina, În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte țări de corupție, Editura Polirom, Iași,
2017, p.132;
3
Gilia Claudia, Instituții politice și administrative în statele nordice, Editura Pro Universitaria, București, 2020,
p.53;

4
conduce un guvern ce este format în întregime din miniștrii ce aparțin aceluiași partid politic,
fapt ce reprezintă o premieră din punct de vedere al componenței.
Gradul de transparență și responsabilitatea clasei guvernamentale este reflectată prin
nivelul ridicat de încredere a populației, totodată Danemarca fiind considerată de către
majoritatea organizațiilor internaționale ca fiind una dintre cele mai puțin corupte țări din
lume. Fiind cea mai veche monarhie din Europa, statul danez a îmbrățișat constituționalitatea
în 1849. Monarhul a devenit șeful simbolic al statului, iar puterea executivă i-a revenit
cabinetului de miniștrii. Astfel, prim-ministrul este considerat egalul monarhului, fiind
cunoscută sintagma „primus inter pares”4. Din puctul de vedere al justiției, puterea
judecătorească este deținută de Curtea Daneză. Alegerile parlamentare au loc odată la 4 ani
însă, prim-ministru poate cere alegeri anticipate. Daca parlamentul oferă un vot de
neîncredere către prim-ministru, guvernul este obligat să demisioneze în totalitate. De
asemenea în Danemarca este practicat votul universal și în toate chestiuniile politice legea
conferă egalitate între sexe.
Din puctul de vedere al regalității, monarhia daneză datează de peste 1000 de ani
astfel, actuala regină Margareta a II-a poate număra printre descendeții ei regi precum Gorm
the Old sau Harald Bluetooth. Danezii respectă și apreciază enorm monarhia regală, regina
fiind lăudată pentru abilitățile sale artistice ca de exemplu ilustrator, set designer pentru teatru
și artist textil. De asemenea, aceasta a realizat traduceri ale unor lucrări, împreună cu prințul
Consort, din limba daneză în cea franceză și invers. Monarhia daneză este diferită de celelalte
din Europa, aceasta fiind constituțională. Deși monarhul are dreptul și obligația de a semna
anumite acte politice, acestea sunt valabile numai după contra-semnarea acestora de către un
minustru de cabinet. Actuala regină daneză ocupă această funcție grație Actului de Succesiune
care, intrat în vigoare la 27 martie 1953, oferă posibilitatea inclusiv femeilor de a accede la
această funcție5.
În ceea ce privește executivul, acesta este numit de regină și desemnat de partidul
câștigător din respectivul scrutin electorial. Dacă privim în urmă, putem observa că partidele
aflate la guvernare au fost în general minoritare însă, executivul prezintă o stabilitate crescută
datorită sprijinului venit din partea partidelor parlamentare. Pentru a putea accede în
parlament orice electorat trebuie să obțină minim 2% din numărul total al voturilor populației.
Analizând constituția actuală, nu putem să nu subliniem importanța art.20 care,
legiferează chestiuni legate de aderare și cooperare în cadrul diferitelor organizații
internaționale. Astfel, legea menționează faptul că pentru a putea accede la o astfel de
organizație, decizia trebuie votată cu o majoritate calificată de 5/6 din numărul total de
paralamentari. În caz contrar, decizia poate fi luată numai prin organizarea unui referendum.
Aceasta lege face subiectul unei chestiuni sensibile legate de zona euro, mulți parlamentari
actuali având intenția de a organiza un referendum pe acest subiect, fiind vorba de o a doua
încercare de aliniere la moneda europeană6.
Analizând puterea judecătorească, obsevăm ca aceasta este compusă din 82 de
tribunale regionale, acestea judecând procesele pe fond, apoi din doua Curți de Apel unde se
pot ataca sentințele finale oferite de tribunale, iar ca ultimă instanță există Curtea Supremă.
Judecătorii sunt desemnați prin concurs organizat de către Consiliul Judiciar, ca mai apoi să
fie numiți în funcție de către regină la recomandarea Ministrului Justiției. Consiliul Judiciar
este compus dintr-un judecător apraținând Curții Supreme, din doi judecători reprezentanți ai
celor două Curți de Apel, de un avocat și de doi reprezentanți ai stării civile. De subliniat

4
Borish Steven, The land of living: the Danish folk high schools and Danemark’s non-violent path to
modernization, Editura Blue Dolphins Press, California, 1999, p.280;
5
Popescu Oana, România și Danemarca în prima jumătate a secolului XX, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște,
2010, p.19;
6
Bărbulescu Iordan Gheorghe, Noua Europă. Volumul II: o istorie politică a (re)unificării europene, Editura
Polirom, București, 2022, p.413;

5
 BIBLIOGRAFIE
A. Cărți, tratate, cursuri, monografii

1. Aguja Mario, Born Hans, Rolul parlamentului în guvernarea poliției, Editura DCAF,
Geneva, 2017;
2. Alastair Thomas, Danemarca de la A la Z, Editura Scarecrow, Maryland, 2010;
3. Alastair Thomas, Dicționar istoric al Danemarcei, Editura Scarecrow, Maryland,
2009;
4. Anane Ivan, Managementul organelor de urmărire penală, Editura Pro Universitaria,
București, 2014;
5. Bărbulescu Iordan Gheorghe, Noua Europă. Volumul II: o istorie politică a
(re)unificării europene, Editura Polirom, București, 2022;
6. Borish Steven, The land of living: the Danish folk high schools and Danemark’s non-
violent path to modernization, Editura Blue Dolphins Press, California, 1999;
7. Buzescu Gheorghe, Sisteme comparate de ordine publică, Editura Sitech, Constanța,
2020;
8. Gheorghe Sandra, Vlad Ioan-Luca, Monarhiile secolului XXI, Editura Curtea Veche,
București, 2013;
9. Gilia Claudia, Instituții politice și administrative în statele nordice, Editura Pro
Universitaria, București, 2020;
10. Gilia Claudia, Instituții politice și administrative în statele nordice, Editura Pro
Universitaria, București, 2020;
11. Holmberg Lars, Stereotipuri de poliție: Studiu calitativ al muncii de polițist în
Danemarca. Mobilitatea și modificarea normelor, Editura Galda Verlag, Berlin, 2003;
12. Iancu Diana – Camelia, Uniunea Europeană și administrația publică, Editura
Polirom, București, 2010;
13. Jura Cristina, 271 de organizații inernaționale interguvernamentale, Editura
C.H. Beck, București, 2013;
14. Miloiu Silviu, O istorie a Europei Nordice și baltice. Volumul II: De la
Războiul Rece la era globalizării, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2006;
15. Mungiu-Pippidi Alina, În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte țări
de corupție, Editura Polirom, Iași, 2017;
16. Munteanu Răzvan, Țîbrigan Nicolae, Păduraru Mihail, Pop Irina Ionela, NATO
pe întelesul tinerilor, Editura Top Form, București, 2020;
17. Nord Douglas, Consiliul Arctic: Guvernarea în Nordul îndepărtat, Editura
Routledge, Londra, 2016;
18. Popescu Oana, România și Danemarca în prima jumătate a secolului XX,
Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2010;
19. Redder Gitte, Palshoj Karin, Danemarca regală, Editura Lindhardt și Ringhof,
Copenhaga, 2022;
20. Rottem Svein, Soltvedt, Guvernarea Arctică: Energie, resurse și transport
maritim, Editura Bloomsbury, Londra, 2019;

6
21. Sluis Annelou, Sisteme de poliție contestate: Schimbări în sistemele de poliție
din Belgia, Danemarca, Anglia și Țara Galilor, Germania și Țările de Jos, Editura
Eleven International, Haga, 2013;
22. Sluis Arie, Cachet Lex, Jochoms Theo, Ringeling Arthur, Sisteme de poliție
contestate: schimbări în sistemele de poliție în Belgia, Danemarca, Anglia și Țara
Galilor, Germania și Țările de Jos, Editura Eleven International Publishing, Haga,
2013;
23. Stănciulescu Gabrila, Sisteme europene de administrație publică, Editura
Uranus, București, 2006;
24. Thisted Kirsten, Gremaud Ann-Sofie, Danemarca și Noul Atlantic de Nord:
Narațiuni și amintiri dintr-un fost imperiu, Editura Aarhus University, Aarhus, 2020;

B. Articole, lucrări și conferințe

1. Burcea Iohana – Georgia, Regiunea Arctică – între cooperare, competiție și

militarizare, publicat în Revista de studii de securitate și informații pentru apărare
Infosfera, Nr.4, p.19, disponibil la: https://www.ceeol.com/search/article-detail?
id=1007289
2. Holmberg Lars, În slujba adevărului? O evaluare a Autorității Daneze de Reclamații
ale Poliției, publicat în revista Jurnalul European de Criminologie, vol.16, p.592,
disponibil la https://doi.org/10.1177%2F1477370819856514
3. Manda Anton, Perspectiva Danemarcei în mediul de securitate regională, publicat în
Revista de Științe Militare nr.4, p.128, disponibil la
https://www.ceeol.com/search/viewpdf?id=522403 ;

C. Legislație

1. Codul Penal al Regatului Danemarcei,

disponibil la http://codexpenal.just.ro/laws/Cod-Penal-Danemarca-RO.html
2. Constituția Regatului Danemarcei,
disponibilă la
https://www.legislationline.org/download/id/6481/file/
Constitution_Denmark_am2009_eng.pdf

D. Resurse web

1. Guvernul și politica daneză

https://denmark.dk/society-and-business/government-and-politics
2. Marea Britanie, Belgia și Danemarca se alătură coaliției împotriva ISIS
https://www.newsweek.com/britain-belgium-and-denmark-join-global-coalition-
against-islamic-state-273570
3. Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca, Evaluarea evacuării daneze din
Afganistan
https://um.dk/en/foreign-policy/evaluation-of-the-danish-evacuation-from-afghanistan

7
4. Prezentarea generală a poliției din Danemarca
https://polis.osce.org/country-profiles/denmark#overview
5. Autoritatea de Reclamații ale Poliției daneze
https://politiklagemyndigheden.dk/
6. Educat în cadrul armatei ca instructor K9
https://danishk9.com/k9s/
7. Politica internă a Danemarcei
https://www.danishnet.com/government/domestic-politics-denmark/
8. Raportul de țară an Danemarcei din 2020
https://www.sgi network.org/docs/2020/country/SGI2020_Denmark.pdf
9. Planul național de acțiuni al Danemarcei
https://www.ohchr.org/sites/default/files/Documents/Issues/Business/NationalPlans/
Denmark_NationalPlanBHR.pdf
10. Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca, Noua strategie de politică externă și de
securitate
https://www.regeringen.dk/nyheder/2022/regeringen-praesenterer-ny-udenrigs-og-
sikkerhedspolitisk-strategi/
11. Politica externă a Danemarcei
https://um.dk/udenrigspolitik/lande-og-regioner/mellemosten-og-nordafrika/
danmarks-politik-i-regionen
12. Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca, Noua strategie de politică externă și de
securitate
https://www.regeringen.dk/nyheder/2022/regeringen-praesenterer-ny-udenrigs-og-
sikkerhedspolitisk-strategi/

8
9