intervenein refacerea

acesteih;in acestscopel intervinecu o atitudine

suportiva,de spijinireemotionala,de refacerea dispozitieiaffective
a echilibruluiemotional,de
inclinataspredepresie,de recastigare
de
autonomiei,a sentimenfului
recapatare
a stimeide sine;redobandirea
securitate,de dezvoltarea unei atitudinipositivefata den capacitatilesale.
Pentruaceastaasistentulsocialva intervenepentrudiminuareaanxietatii,
pentruafirmareaidentitatiipe calede a fi pierduta;in sfarsita-l ajutade a
seimplicape planprofessional,
de arctraisatisfactiisi de a-sivalorifica
experientapozitiva.

problemelor(ajutorarea
clientului
1.Ajutorareaclientilorin identificarea
sa-sispunapropriapoveste).
2. Dew oltarcaprogramelorpentruo schimbareconstructiva.
problemei: clientuleste
scopurilorsi solutionarea
3. Implementarea
satisfacut,stareade spirit pozitiva,multumitde stadiulin carea ajuns.
pentruconsilier, la incheiere,o constituieutilizareaacestui
Provocarea
stadiual consilieriiin beneficiulmaximdl clientului.

CONSILIERE- definitii
"Inseamnasfatuire, a daun aviz, a da un sfat,, a facerecomandari".
aivtape alta carearedificultati
"Reprezintaun dialog in careo pergopn?,
semnificativ importante".

"Este o cale de a relationa;I a raspundealtei personae,astfel incat cel

consiliat este ajutat sa isi explorezegandurile, emotiile si
comportamentulpentru o mai buna intelegerede sine, pentru a lua decizii
adecvate".

Persoanavarstnica, po masura ce ii diminua capacitatile functionale ,

pierderi in stareade sanatatecrestesperantasa in suportul social.

Calitateade mediator, comparativecu cea de consilier, presupune

interventiesi in conflicte, negociere,interventii la autoritati diverse in
favoarea beneficiarului.
Rolul asistentuluisocial in refacereastructurii socio-umane:
Unii varstnici, afectati de varsta inaintatasi de proceselede regresiecare o
de depresie,izolare si
insotesc,de bolile coroice,de dependenta,
discriminaresi marginalizare,isi pierd identitatea,se desocializeaza,ntr
mai relationeaza,isi pierd de asemeneastima de sine; cu alte cuvinte
structurasocio-umanaesteafectata.Rolul asistentuluisocial estede a

Consiliere sociala si psihologica

Consilierea sociala reprezintdaceametodautilizatd de asistentulsocial
avdndtreapta de competenldspecialist sauprincipal si care const[ in
utilizareacu abilitate si principialitatea relafiei asistentsocialbeneficiar/varstnic,precum gi a unor tehnici de comunicarespecifice.
Consiliereasociala rcprezintasprijin si ajutor acordateunor personae
aflate intr-o situatie de criza sau momentede schimbarecare necesitao
adaptarela noile conditii de viata. (boala : accident, imobilizare,dementa)
Astfel, beneficiaruleste ajutats[ iqi identifice problemele,nevoile, sd le
exploreze,s[ identifice solulii pentruacestea,s[ ipi conptientizeze
abilitdfile,resurselegi s[ le utilizeze optimal in vederearezolvdrii
pentruo mai buna adaptaregi
problemelorpersonaleqi interpersonale,
integraresociala.
Consilierea psihologica sepo?tg rcalizqdecatreunpsiholog cu libera
practica si are ca scop optimizarea,autocunoastereasi denroltarea
personalasauin scopulremiterii problemeloremotionale,cognitive si de
comportament(depresie,atacde panicaetc)
_

l ,

: . . .

Consilierea de criza reprezintaun domeniu de interventie ce tine

strict de competentapsihologului.
Acest domeniuimplica cunostinte,metodesi tehnici de interventie
de specialitate.Un asistentsocial sausociolog,nu poseda
competentelesi experientanecesaraunor astfelde interventii.
Consiliereain asistentasocialapoatefi numita procesde consilieresi
incepecu un procesde evaluare.
Orice activitatecare implica schimbareapoatefi descrisaca un
proces.
Sensulfundamentalal consilierii: preocuparcapentru schimbare.
Procesulconsilierii estestructuratin trei mari stagii:

Forme de maltratare si neglijenta:

- fizice: lovifuri, bruscat,violenta ftzica, arsuri, viol, a lega
bolnavul(contentiafizica) fortarea pt a manca
- psihologice: infantilizarea' persoaneivarstnice, ignorata,
limbaj insultant- neadecvat,nerespectarcatabieturilor, al
ritmului persoanei varstnice, nerespectarea intimitatiitoaleta,schimbulde pampers,tutuirea
- medicale: medicatie excesiva, durerea nu este luata in
considerare,ignorata, ou se stie ce medicamentese
administreaza,
- financiare: escrocati, procuri abuzive, pensia, casa in
ateniia abuzatorilor
- civice: drepturile (tutela, protectiejuridica etc.), sa nu ii
interzic| sa nu iiprivezi de de ceva,tutore, cazier...
- neglijarea:lipsa de ingrijire: masa, toaleta, imbaierea,
schimbarea)
Consimtamantul varstnicului
document.

este cel

m+

important

Sanu tutuim niciodatavarstnicul!!!

Etica, morala, religia, toate au in comun ,regula de aur" care
Spune:,,TRATEAZA-I PE ALTII ASA CUM VREI TU SA FII
TRATAToo(Confucius),la noi la romani estevarianta:"cetie nu-ti
place,altuia nu-i face"
Filmul "L'AmoLtr" ....devazut

13. Detectiv- investigheazaposibilelerele tratamenteaplicatede

anturaj,inclusiv de familie carede regulasunt ascunse,incearcasa
descopereinteresematerialeale anturajului.

Existenta unui profesionist specializat in domeniul asistentei

socialein spitale(cronici, acuti) reprezintaun mare avantajfiindca
degreve
aza mediciide problernelesocialeale pacientuluivarstnic,
in felul acestamedicul ocupandu-sede problemelemedicaleale
acestuia.Existenta asistentilorsociali in directiile de asistenta
sociala si legatwa medicului de familie cu acestia este un alt
avarrtajpentru medicul de familie dar mai ales pentru pacientul
varstnicde a careicalitatea vietii trebuiesa fim responsabili.

6 principali factori de risc in maltratarea varstnicului:

- slabiciunea( fragilit atea)victimei
- necunoasterea
nevoilor
- ignorareabunelorraspunsuri
- tacerea(victimei, amartorilor) ,
- izolareapersoaneivulnerabile
- factori umani neintetionati (culpabilizarea) si intentionati
(puterea,perversiunile)
Desprepractici de bune tratamenteaplicatevarstnicilor ( r.r semai
folosesteexpresia:,,rele tr atarnente
aplic atevarstnici lor")

posibilitatile locale (locuintele camin, camine/casepensionari,

centrede zi, servicii de lunga duratalcaminespital).
Rolul asistentuluisocial
l.Muncitor de teren - caremergein comunitatepentru a identifica
o nevoiesi urmeazareferinteledatein contextulserviciului;
2. Mediator- cunoasteserviciiledisponibilesi se asiguraca acei
aflati in nevoieajung la ele.
3. Avocat - ajutaclienti specificisa obtinaanumiteserviciicarein
mod obisnuit le-ar fi refuzate;ii informeaza pe varstnici despre
drepturilelor si cum pot sa le obtina/reclameetc.
4. Evaluator-evalveazanevoile si resursele,
sugereazaalternativele
pentruindeplinireanevoilor si ia decizii;
5. Invatator- invatapersoanelevarstnice- educatie
6. Mobilizator -ajuta Ia dervoltareade noi servicii;
7. Persoanacaredeterminaschimbaride comportament- schimba
anumiteaspectedin comportamentulbeneficiarilor
8. Consultant- lucreazacu alti profesionistipentru a-i ajutasa fie
mai eficientiin asigurareadeserviciisocialevarstnicilor
9.Indrumatorpentru comunitate-ajutagrupuri din comunitate.
10. Purtatorde grija - asiguraservicii de intrajutorarepentru aceia
carenu pot sa-sirczolvesinguriproblemelesi nevoileproprii;
11. Manqger informational -colecteazasi analizeazainformatiile
cu scopulde a putealua decizii;
I 2.Adrninistrator- executaactivitatilenecesarepentruplanific area
si implementareaunor programede servicii.

(sotul/sotia),copii, pribtenii.Familiile suferade un amestecde

de a nu puteafacefatatufuror
disperaresi de vinovatie:dispet&te;?
pe carele produce
tulburarilor(in specialcelorcomportamentale)
boala si vinovatia de a trebui sa-si puna problema
institutionalizafii. Medicul de familie, prin experienta s4
impreunacu asistentulsocial trebuie sa sprijine familia sa se
care le apartine.Sa ai
ze de situatiade disperare/suferinta
distante
acasao ruda varstnica dementaeste o situatie permanenta,
genera o
tensiune psihica
a
susceptibila de
insuportabila.Bunavointainitiala a familiei poatefi inlocuitain
timp de sentimentulepuizarii,disperaii, depresiei,fatade cel pe
care nu il mai suporta.Atunci este rezonabil sa se propuna
familiilor plasamentului
varstnicului,pentrua le descarcade toate
pentru a le permitereluarea
sarcinilecotidienesi de asemenea,
unuicontactmai calmcu ruda,pe timpul vizitelorin institutie.
varstnicecu dementanu
Mentinerealadomiciliua persoanei
exclude institutionalizareasau invers, institutionaleizarea,nu
excludeingrijirea la domiciliu a varstnicului.Deciziile sunt in
functiede stadiulevolutival dementeisi de conditiileexistentela
domiciliu.

Care sunt structurile institutionale geriatrice care pot fi

propuse?
Aceasta alegere este intotdeaunasupusa contextului
geografic si,in consecinta,extremde variata. In masura
posibilitatilor,estepreferabilc.4,,lggtttutia
de primiresafie aproape
de vechiul domiciliu al varstnicului.Orice medic de familie ar
trebui sa aiba, o evidentacu adreseledirectiilor de asistenta
socialede sector si a mun.Bucurestisau judet, in functie de

sa ramana acasa de tema unor agresiuni, a singuratatii sau de

teamade a devenio greutatepentruceilalti.
Invers, exista situatia cand, desi mentinerea la domiciliu
devine foarte dificila, varstnicul sa doreascasa tamanaacasacu
orice pret. In acestcaz rnediculde.familie impreunacu asistenful
socialtrebuie sa explice varstniculuica aceastaramanereacasanu
estein mod sigur ceamai bunasolutiepentru el.
Atunoi cand decizia institutionalizarii se impune, aceasta
trebuie sa fie, atat cat se poate,bine lamurita si ganditasi estede
fapt obligatorie cand acestaeste constient si are discernamant.
Obtinereaconsimtamantuluivarsnicului este solutia preferabila.
Cel mai adesea,plecarea intr-o institutie este pentru varstnic
ultima cotitura importanta din viata; de aceasta se leaga
nelinistealteama, nemaintoarceriila domiciliu, ca este scos din
familie, indepartatde cei dragi.
In ceeace priveste dorinta familiei sau a arfturajuluitrebuie
evaluata cerereacelorlalti cu multa atentiesi mai ales in favoarea
persoaneivarstnicein functie de nevoileacesteia. ,a
Sunt situatii cand evaluarea medico-psiho-so
ciala si
dorinta exprimata de varstnic pledeaza pentru mentinerea la
domiciliu.Cerereade institutionalizarenu vine atunci nici de la
medic,nici de la varstnic,ci de la un tert. In acesttip de situatie,
generalistulse poate intreba daca varstnicul nu este, asa cum
spune Robert Moulias,"victima unui ordin de intemnitare
modern". Pentruca nu sunt rare cazurilecand varstnicul,resimtit
ca neglijabil, devine obiectul reglarilor de conturi legatede vechi
conflictefamiliale, financiare,deposedaride bunuri etc.
Cat se poate mentine la domiciliu un varstnic cu dementa?
'esentiala
Problema
care se pune aici este cea a maladiei
dementiale. Dementa este o drama pentru familie: familia

O externareadin spital: externarea dirijata se asigura de

in colaborare cu asistentul social
medicul curant
(recomandare completata in 3 exemplare, cu stampila,
parafa, diagnostic si recomandari, schema de tratament);
metodasi termenulde 'oexternaredirij ata" estedin ce in ce
mai uzitat de catre spitale si se impune a fi generalizatin
canil persoanelorvarstnicedependente,
Oacordareaserviciilorde ingrijiri la domiciliu esteaprobata
de CAS judeteana unde pacientuleste asiguratin vederea
decontariilorconformlegislatiei.
O Actele necesare: 2 exemplarede recomandare,completatede
medicul specialist,la externare,biletul de externare,o cerere
in care solicita aprobareaserviciilorde ingrijiri la domiciliu,
copie carte de identitate,si calitateade asigurat(pensionar,
salariatetc).

Tipuri de serviciide ingrijire la domiciliu:

O ajutormenajer
O ajutor infirmier
O ajutormedical
O consilieresi informare
O recuperarela domiciliu ( inca putin dezvoltatla noi)
O ingrijiri paliative (acoperireinegalaa nevoilor)
Dorinta persoanei varstnice
este foarte importanta,
pacientulfiind centrul insusi al decizieifinale.Dorintavarstnicului
intra adeseoriin contradictie cu evaluareamedico-psiho-so
ciala
rcalizata de medicul de familie. Anumiti batrani care ar putea
foarte bine sa ramana Ia domiciliu, la nevoie cu un oarecare
sprijir/ajutor, pot la fel de bine sa ceara sa traiasca intr-o
institutielcamin,pentru ca s-ar simti mai in siguranta.O asemenea
dorinta trebuie respectata. Trebuie sa ne ferim de dogma
mentineriila domiciliu cu oricepret.Anumiti varstnicinu mai vor

vasculare cerebrale si fracturile,.mai ales ac.eleaale colului

femural
Dar exista,de asemenea,plasamentein institutii care
rcnilta din procesemai previzibile, ca o boala dementialasau
neurologicace se agraveazavizibil..
Aici asistentulsocial si medicul generalistau un rol de
anticipare,pregatindei insisi bolnavul si anturajul sau in vederea
plasamentuluisi luand contact cu structura cea mai bine adaptata
pentrua primi persoanavarstnicadevenitadependentade ingrijiri,
terapiesi supraveghere.
Plecandde la situatiiledejaevocate,mediculde familie , care
isi cunoastebine pacientul este cel mai indreptatit sa sintetizeze
datele pentru decizia de plasament.In acelasi timp, medicul
poate sa se adresezeserviciilor medicalesuperioare in vederea
diagnosticului(laboratoareperformante, specialisti,comisii de
evaluare a handicapului etc) si eventualului tratament pentru
ameliorareasituatieisi pentrureusitaplasamentului.
.de
Medieului de familie ii revine sarcina
a cantari
beneficiulpotential al unei astfel de institutionalizari, in raport cu
riscul repercusiunilorasupra autonomiei, dispozitiei afective,
comportamentuluisi starii generalela carese expunevarstnicul.
In sfarsit,trebuie insistatasupra mentinerii la domiciliu a
varstnicului , de fiecare data cand aceastaeste posibila, pentru
evitarearupturii sociale,familiale si pierdereaidentitatii.

Serviciile de ingrijiri Ia domiciliu se acorda pe baza

recomandarilor facute de medicii de specialitate, alegerea
tipului de ingrijiri in conformitatecu nevoile, asacum reiesesi
din anchetelesocialeefectuatede asistentulsocial

I Cum evaluampersoanavarstnica
Exista grile cu o folosire (aplicare) usoara,carepermit o
evaluare a nivelului general de autonomie a persoanei
varstnice.Deexemplu,in strainatatese fo losesc:
- scala ADL a lui Katz
- scala IADL -anexa 1 (InstrumentalActivities of Daily
Living)a lui Lawton,care evalueazaactivitatile instrumentaleale
vietii cotidienea subectilorcu o autonomieputin alterata.
- Grila AGGIR -anexa 2-in care evalueaza:"Dependenta
persoanelor
varstnice".
Evaluareaglobalaesteun ajutorpretiosin luareadeciziilor
medicului de familie (generalisti)pentru ca acestaeste cel care
trebuie sa ramana stapanul situatiei. Sfatul pe ^care el este
susceptibilsa-l dea in vedereaunui plasamentintegreazadatemult
mai complexe decat simpla evaluare.Doar el stapanesteaceste
date, in special pentru ca el conduce actiunea diferitilor
interventionisti.De cele mai multe ori, deciziase ia in echipasub
conducereamedicului de familie, echipain careasistentulsocial
are un rol foarte important.
In sfarsit trebuie sa ne ferim sa reducemvarstnicul la o suma de
deficite(deficiente).
Cum organtzamplasamentul?
Exista plasamentein institutii care sunt greu de pregatit , cu
promptitudineanecesara, deoareceele sunt consecintaproceselor
morbide brutale. Printre cele mai banale se pot cita accidentele

'copiilor,
tinerilor, adultilor, in spiritul
varstnicilor, educatia
respectului pentru varstnici si al pregatirea pentru propria
imbatranire.
- sensibilizarea autoritatilor, nationale, locale, precum si a
membrilor comunitatii cu privirg la problematica varstnicilor.
Mobilizareaaltor resursealaturi de profesionisti,acesteaputandfi
familia, voluntarii, biserica,scoala,prin urrnarecomunitatea.
Cu atat mai mare esteimpactul cu cat pensionareaareo cauza
patologica.Aici asistentulsocialar fi cel mai reprezentativ
profesionistca sa indrumesi sa consiliezeacestibolnavi, desi
prezentaluiar fi foarte importantain spitale.[Jn pensionarpe caz
de lucru, fapt ce intervinein
de boalaisi pierdebrusc capacrtatea
financiaraa
mod agresivatatpeplan economic(situatia
familiei),catsi pe plan psihic(sentimentul
de inutilitate).De
pensionareamai poatefi un evenimentgeneratorde
asemenea,
crizacand aceastasurvine ca uffnare a restructurarilorfacute la
lucul de munca, atuncicandpentrua preveni somajulse recurge
mult mai rapid la pensionare.Tot in plan socialse pierd anumite
roluri si statutecareQ.u:fost
c-astigate
de-alungul vietii, ceeace
poateduce lacfize de adaptare,manifestate
mai frecventin randul
batranilor aflati panain acel moment in functii importante.
Femeilepar mai putin afectatede pensionare(ele preluandalte
roluri - menaj,ingrijire nepoti),dar pot treceprin crizede
anxietategandindu-sela aceasta.

folosesteabilitatile de strangerede fonduri, pe4tru a dispunede

resursefinanciaresuplimentare,in situatiile in care varstnicul nu
este eligibil pentru nici un fel de suport din partea serviciilor
comunitare.
- realizeazalegaturacu alte servicii existentein comunicatesaucu
alti profesionisti din domenii diferite(medic, psiholog,
kinetoterapeut, terapist ocupational, logoped, ortofonist,
dietetician,preot), in functie de nevoilevarstnicului.
Prin intermediulsuportuluiformal oferit de servicii
sociale din comunicare, in cate asistenful social ate un rol
esential,la care daca se adaugasi suportul informal (oferit de
familie,prieteni,vecini), estemult mai usor ca nevoilevarstnicilor
sa poata fi satisfacutesi implicit, calitateavietii lor sa poata fi
imbunatatita.
Toate acestea pot fi rcalizate daca se pune accent pe
denroltareade servicii,caresa vizeze:
-facilitarea accesului la informatii si institutii specializate in
activitateacu persoanevarstnice- a posibililor beneficiari si a
familiilor.
-crestereaofertei de servicii alternativeinstituti onalizarii (ingrij ire
la domiciliu,centrede zi,cluburipentruvarstnici).
- demersuri pentru acordarcadrepturilor de asigurari sociale
(pensie,ajutorsocial,ajutorde hamdicap) potrivit legii.
-educareacontinua a persoanelorvarstniceprivind prevenireasi
instalareadependentei,notiuni de autoingrijire.
-asigurareaalimentatieila domiciliu sau la cantina sociala,dupa
caz:,,masape roti" , ajtrtoarealimentare.
- initierea de activitati intergenerationaleintre varstnici si copii,
adolescenti,tineri, adulti, cu beneficii reciproce- ajutorul acordat

In munca pe care o desfasoara,in cadrul acestor servicii,

asistentiisociali au de indeplinito multitudinede atributii,pe eare
incercamsa le prezentamin celece urrneaza:
-evalueazasi identifica nevoile psiho-sociale ale varstnicului,
recunoasterea
dificultatilor in carese afla acesta.
- prioritizareaproblemelorpersoaneievaluate

-oferaun domeniu larg de servicii de sprijin precum consilierea,

vizite, convorbiri
- realizeaza planul de ingrijire al beneficiarului, in vederea
imbunatatirii situatiei varstnicului ce solicita suport social in
colaborarecu retelele de suport formale (reteauamedicala si cea
de asistentasociala)si informale( cea formatadin familie, rude,
vecini,prieteni)
- incearca sa maximizeze functionarea independenta
si
promoveazamentinerea demnitatii varstnicilor, c:nform unuia
dintreprincipiile asist'entei
sociale.
- evalueazaposibilitatile financiare ale varstnicului, firesti,
de
sprijin afectiv si material, tensionate, abandon, izolare, rele
tratamente.
- identifica existenta (sau non-existenta)familiei, relatiilor
cu
:
aceasta
- stabileste relatii cu diverse institutii publice
si
nonguvernamentale,
in vedereaidentificarii si selectariiserviciilor
optime pentru situatia fiecarui caz in parte; efectueaza in acest
scopanchetesociale,necesare
acestorinstitutii.
- dez:rolta strategii privind combaterea tendintelor
de
matginalizeazasociala,stigmatizare, etichetarea varstnicilor, isi

Atributii ale asistentuluisocialin furniz area de servicii de

suport
pentru persoanelevarstnice
Desprerolul asistentuluisocialin furn izarcaacestorservicii si in
mod deosebitvom discutadespreconsiliere:definitii, consiliere
socialasi psihologicasi desprerefacereastructuriisocio-umane
Asistenta sociala reprezirrtao mare diversitate in practica
ofeririide servicii.
Existanumeroaseserviciisocialein careasistentulsocial isi
poate desfasura activitatea: servicii comunitare (centre de zi,
ingrijire la domiciliu); servicii de ingrijire a sanatatii
(spitale,centre
socio-medicale);servicii de ingrrjire pe termenlung
(centrede ingrijire si asistentarezidentiale,camine
de pensionari).
Asistenta sociala trebuie sa raspundanevoilor specifice
persoanelorvarstniceceeace presupunepregatireade profesionisti
in acest domeniu al asistenteisociale, persoane specializatein
astivitateacu aceastacategoriede beneficiari,varstnicii.

Enumeramaici pricipiile ingrijiri comunitare:

- respectpentru demnitateabeneficiarului,pentru intimitate
si confid entialiate;
- orientareaserviciilorspresporireaautonomieipersonale;
- respectarca dreptului de a lua decizii in cunostinta
de
cauza;
- libertatea de a exprima sentimente si opinii personale
desprecalitateaserviciilor.