Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte ale Educatiei, Stiinte Sociale si Psihologie

Specializare : AS
Anul: II ,Sem. II

ASISTENTA SOCIALA A SOMERILOR

Masuri active implementate pe piata muncii

Coordonator: Student: Oprea Iuliana

conf.univ.Dobre Raducu Mozoc Adriana
 Daca somerul poate fi definit ca o persoana fara loc de munca,in cautarea unui
serviciu,locul acestuia in structura sociala este din ce in ce mai greu de definit.Indivizii ramasi
fara loc de munca sunt dispersati in straturi sociale diverse,pentru fiecare existand drepturi si
obligatii speciale,in ceea ce priveste veniturile si,mai ales,cautarea unui loc de munca.Cu toate
acestea,dincolo de diversitatea conditiilor si modurilor de viata,aspiratia catre gasirea unui loc
de munca si caracterul central al valorii muncii raman constante.

Restructurarea sistemului socioeconomic romanesc,in concordanta cu cerintele economiei

de piata,a produs profunde si importante schimbari la nivelul pietei muncii,intre care si
aparitia somajului ca fenomen de masa.Somajul,fenomenul social nedorit,a determinat in
randul anumitor categorii socioprofesionale reducerea castigurilor materiale (uneori saracie
accentuata) si modificari complexe la nivelul statuturilor si rolurilor sociale.
Fenomen negativ al spatiului social-economic,factor principal de instabilitate economica si
ca urmare de conflicte sociale,somajul nu este de necontrolat si nici nu are sens unic-de
crestere-daca se actioneaza competent prin promovarea unor masuri adecvat corelate.
In prezent,pe piata muncii din Romania se regasesc politicile pasive,concretizate in ajutoare
financiare acordate somerilor si politicile active .
Politicile active constituie cea mai eficienta modalitate de asistenta sociala a
somerilor pentru ca:
- urmaresc sa contracareze imperfectiunile pietei,inclusiv ineficientele asociate cu acordarea
ajutoarelor financiare;
- ajuta populatia afectata de somaj sa gaseasca locuri de munca prin actiuni de consultanta
profesionala;
- contribuie la incurajarea mobilitatii fortei de munca prin finantarea pregatirii profesionale;
- reprezinta o cale eficienta de stopare a abuzurilor la nivelul pietei fortei de munca;
Politicile active (consilierea,reconversia profesionala) sunt mai costisitoare decat ajutoarele
in numerar,dar pot sa reduca rata somajului si sa sporeasca productivitatea
socioeconomica.Aceasta constituie o solutie la probleme complexe ale pietei muncii din tarile
unde economia,in general,si industria,in special,se afla in declin.

Masurile de protectie de tip activ din tarile de economie de piata imbraca forme ce pot fi
intalnite adesea in practica in maniera combinata:
1
 1.programe pentru crearea de locuri de munca prin incurajarea dezvoltarii activitatii
antreprenoriale,creditare sau facilitati financiare acordate firmelor la angajarea somerilor;
2.programe de consultanta si calificare,extinse si asupra persoanelor care au loc de munca.

Romania,in privinta politicilor de suport al somerilor de tip activ,a dezvoltat programe

focalizate pe segmente de populatie cum sunt:tineri someri sau care inca urmeaza o forma de
invatamant,someri pe termen lung,persoanele cu handicap.
Dintre masurile de protectie de tip activ,programele de calificare/recalificare desfasurate in
vederea imbunatatirii sanselor de angajare ale celor ramasi fara un loc de munca reprezinta un
element de baza,dezvoltat si la noi in tara.Pentru toti somerii,participarea la aceste cursuri este
gratuita si obligatorie.
In ,,Raportul asupra implementarii Proiectului privind forta de munca si protectia
sociala”,finantat din imprumutul acordat de Banca Mondiala a Romaniei,se arata ca paleta
masurilor active furnizate in cadrul programului a cuprins in mod concret:
1.servicii de ocupare-mutare-o varietate de servicii de ocupare si mutare au fost oferite
clientilor eligibili pentru acest tip de servicii,incluzand consilierea privind cariera,informarea
privind piata muncii,asistenta in cautarea unui loc de munca,servicii de plasare si asistenta
pivind mutarea;
2.servicii de calificare si recalificare;
3.ocuparea in servicii publice;
4.programe de asistenta si consultanta pentru dezvoltarea de mici afaceri-servicii juridice,de
marketing,comerciale,financiare si de consultanta;
5.programe de asistenta privind dezvoltarea de incubatoare de mici afaceri;
6.servicii de planificare a dezvoltarii economice locale-acest program a avut ca scop
finantarea costului evaluarilor economice locale,seminarelor,studiilor si materialelor
(,,Raportul asupra implementarii Proiectului privind forta de munca si protectia
sociala”,2004).
Referitor la masurile active implementate,in conformitate cu „Bilantul de ocupare pentru
anul 2005”,acestea au constat mai ales in:
1.informare si consiliere profesionala;
2.medierea muncii;
3.formare profesionala;

2
4.consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea
unei afaceri;
5.completarea veniturilor salariale ale angajatilor;
6.stimularea mobilitatii fortei de munca;
7.subventionarea locurilor de munca;
8.acordarea de credite in conditii avantajoase;
9.facilitati acordate angajatorilor (Monitorul Oficial,nr.554,2005)

În acelaşi scop ANOFM organizează la nivel naţional bursa locurilor de muncă adresate
persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Pentru o mai bună corelare între cererea şi
oferta de forţă de muncă la nivelul agenţiilor judeţene s-au înfiinţat 136 de centre de consiliere
şi informare privind cariera unde persoanele în căutarea unui loc de muncă pot obţine
informaţii cu privire la tendinţele pieţei muncii pot să se autoevalueze din punct de vedere
profesional şi sunt informate cu privire la măsurile active care se derulează şi la care pot avea
acces. De asemenea s-a creat prin intermediul internetului, Serviciul Electronic de Mediere a
Muncii (SEMM), unde agenţii economici îşi pot anunţa locurile de muncă vacante, iar cei
care doresc să se angajeze pot consulta lista ofertelor disponibile.
Politicile guvernamentale în ceea ce priveşte problematica integrării tinerilor în piaţa
muncii au cunoscut o accentuare deosebită în ultima vreme, prin adoptarea unor măsuri active
de stimulare a inserţiei profesionale şi creării de noi locuri de muncă. În egală măsură,
guvernul a fost preocupat de adoptarea şi implementarea prevederilor legislaţiei Uniunii
Europene în domeniul politicii sociale. Efectele pozitive s-au făcut simţite în numărul de
ansamblu al somerilor, în special cel al somerilor de lungă durată cunoscând o scădere
semnificativă. Cu toate acestea, tinerii au încă o pondere însemnată în rata generală a
somajului, iar aceste eforturi de sprijinire a accesului tinerilor pe piaţa muncii trebuie
continuate. Faptul că România aderă şi participă la proiectele europene de dezvoltare
comunitară în domeniul politicilor de ocupare a forţei de muncă începe să aibă ca efect
rezultate în ceea ce priveste diminuarea ratei somajului structural în rândul tinerilor care
beneficiază de aceste măsuri.
In prezent,piata muncii din Romania este profund afectata de o serie de crize complexe,la
nivelul acesteia evidentiindu-se urmatoarele tipuri de someri:
a)in functie de nivelul pregatirii profesionale,someri competitivi (care au schimbat pana

3
 la data intrari in somaj unul sau mai multe locuri de munca si au experienta in meseria
pentru care s-au pregatit);someri noncompetitivi (cei care sunt in cautarea primului loc de
munca,persoane fara experienta in meserie,cei care sunt slab pregatiti ori au intrerupt o
perioada mai lunga de timp activitatea);
b) dupa experienta si aspiratii,someri activi (care manifesta un comportament activ in cautarea
unui loc de munca;nu sunt dezamagiti de situatia in care se afla si fac tot posibilul sa o
depaseasca);someri descurajati (se incadreaza pe o spirala descendenta si,dupa dezamagiri
succesive,se resemneaza si accepta situatia ca atare);someri „retrasi” (faptul ca au devenit
someri nu-i ingrijoreaza prea mult,deoarece au alte preocupari extraprofesionale,in afara
pietei normale a muncii:educatia copiilor,studii);
c) in functie de posibilitatea de a fi plasati,someri usor de plasat (isi reiau lucrul dupa scurt
timp,prin angajare obisnuita si masuri de instruire);someri ce pot fi plasati cu dificultate (dar
dupa insusirea pregatirii profesionale de baza);someri care,potential,sunt imposibil de plasat
(cei care acced cu dificultate pe piata obisnuita a muncii).

Somajul exista si a existat dintotdeauna,este probabil cel mai temut fenomen al timpurilor
noasttre si afecteaza toate categoriile sociale.Consecintele somajului se masoara in termenii
productiei pierdute pentru intreaga economie si in cei ai afectarii indivizilor in cauza care pot
deveni,,oameni deziluzionati”,ce au renuntat sa incerce sa se incadreze in sistem si care
contribuie la nelinistea sociala;ei ar trebui sa fie o problema serioasa de preocupare atat pentru
bogati,cat si pentru saraci.Somajul inseamna pierderea locului de munca,suferinta cauzata de
pierderea castigului ce asigura securitatea materiala a individului si a familiei sale. „Somajul
nu loveste numai indivizii,pentru o anumita limita,el submineaza intreaga societate.Munca nu
este doar mijlocul de a-ti castiga viata,ci este si un mod de a te identifica.Somerul poate
oricand sa-si ocupe timpul,dar el nu mai are un loc definit in societate.Victima a unei
concedieri economice,se considera adesea si victima a unei concedieri sociale.Teama de
somaj bulverseaza comportamentele sociale si atitudinea fata de munca.Asociind munca unei
reprezentari negative a viitorului,ea creaza reflexe de ingrijorare,de protejare a situatiilor deja
cucerite si conduce la cresterea suplimentara a rigiditatii economice care contribuie si mai
mult la cresterea somajului”

Putem afirma,in concluzie,ca protectia sociala a somerilor a inregistrat,din 1990,progrese

din mai multe puncte de vedere:
4
- legislatia actuala prevede o indemnizatie de somaj care variaza in functie de nivelul
cotizatiei la asigurarile de somaj;
- somerii care,in timpul perioadei legale de somaj cu indemnizatie,reusesc sa se angajeze
primesc in continuare 30% din indemnizatie si dupa angajare pana la expirarea celor maxim
12 luni legale de somaj;
- cursurile de recalificare raspund mult mai bine,cantitativ si calitativ,nevoii de calificare a
fortei de munca (Baciu,2007,122)

Pe langa aceste masuri de protectie putem constata,ca schimbare pozitiva,o mai mare
mobilitate a fortei de munca in afara granitelor tarii,precum si scaderea progresiva a ratei
anuale a somajului pana in 2009.Noi provocari din perspectiva politicilor sociale de protectie
impotriva somajului au aparut inca din 2009,provocari ce sunt inca de actualitate.
Major (2009),analizand cheltuielile statului roman pentru protectia sociala a
somerilor,constata ca,in comparatie cu alte tari,Romania aloca sume relativ mici pentru
acestia si ca buna parte din ele sunt orientate spre masurile de tip pasiv.
Printre masurile necesare intr-o strategie coerenta si consistenta a politicilor de ocupare,le-
am putea aminti pe cele creionate de Nica (2007),respectiv revigorarea economica prin
crearea de noi unitati de productie,cresterea numarului de locuri de munca in cercetare-
inovare si invatamant,stimularea progresului tehnologic pentru desfasurarea unor activitati de
productie competitive,formarea unei clase manageriale pregatite sa faca fata conditiilor tot
mai dure ale economiilor globalizate,dezvoltarea economiei rurale si altele.
Consideram ca provocarilor ridicate de protectia sociala a somerilor li se poate
raspunde,printre altele,prin dezvoltarea sustinuta a sectorului economiei sociale.

BIBLIOGRAFIE:
1.Buzducea,D.(2010), „Asistenta sociala a grupurilor de risc”,Editura Polirom,Iasi
2. .Buzducea,D.(2013), „Economia sociala a grupurilor de risc”,Editura Polirom,Iasi
3.Neamtu,G.,(2016), „Enciclopedia asistentei sociale”,Editura Polirom,Iasi