Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare

Facultatea de Litere
Specializarea Asistentă Socială

SEMINAR

POLITICI SOCIALE

POLITICI DE COMBATERE A ȘOMAJULUI ÎN

UNIUNEA EUROPEANĂ

COORDONATOR: STUDENTE:

Belea Simion Ardelean Denisa Ruhama

Iluț Cătălina Andreea
 Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare
Facultatea de Litere
Specializarea Asistentă Socială

DEFINIȚIE:

„Șomajul se poate caracteriza ca o stare negativă a economiei care afectează o parte din
populația activă disponibil prin neasigurarea locurilor de muncă. Șomeri sunt toți acei apți de
muncă, dar care nu găsesc de lucru și care pot fi angajați, parțial sau în întrgime, numai în
anumite momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezintă, un surplus de forță de muncă, în
raport cu numărul, celor angajați, în conditii de rentabilitate impuse de economia de piață.” 1

ISTORIC:
De la sfârșitul delui de-Al Doilea Război Mondial, până la sfârșitul anilor 1960, rata
șomajului în Europa a fost foarte scăzută. La începutul anilor 1970 a început să crească. Creșterea
a continuat până în anii ”90, atunci când a atins un nivel înalt și constant. Șomajul are un nivel
ridicat și în zilele noastre , deși media Europeană a șomajului ascunde un grad mare al
eterogenității între țări.
Aceasta a fost o experiență dificilă de învățare, atât pentru econmiști cât și pentru cei ce
făceau politică. La începutul anilor ”70, conceptul unei rate naturale a șomajului a fost proaspăt
apărut, și departe de a fi operațional.2
Cu toate că au existat extrem de multe teorii cu pivire la șomaj, elaborate în decursul mai multor
ani, niciuna nu este completă, ba mai mult putem spune că aplicarea tuturor soluțiilor găsite de
promotorii acestor teorii în aceeași pedioadă nu a adus o scădere semnificativă în rata crescută a
șomajului în Europa.

Numărul șomerilor din Uniunea Europeană în ansamblu a fost de peste 18 milioane în anul 1994,
adică aproape 11% din forța de muncă și, deși perspectivele pentru următorul an sau chiar doi au
prezis o oarecare creștere a ocupării forței de muncă, numărul șomerilor era foarte puțin probabil
să scadă în viitorul apropiat.
Deși problema șomajului este una comună pentru Uniune, amploarea și caracteristicile acesteia
variază mult între țări și între regiuni din interiorul țărilor.3

România, se confruntă cu o varietate a ratei șomajului pe teritoriul țării. În zona sud-estică

a țării numărul șomerilor este semnificativ mai mare decât în alte zone. Acest lucru nu se
datorează unei cauze exacte, precise, știm doar că sunt extrem de mulți factori care influențează
rata șomajului, precum oferta de muncă disponibilă, accesibilitatea la locul de muncă,
remunerația, dorința de a avea un salariu și un loc de muncă stabil etc.

1
SCRIgroup, Șomajul – Politici de combatere a șomajului, https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/Somajul-
POLITICI-DE-COMBATERE-72755.php , accesat pe 6 Ianuarie 2023.
2
Traducere proprie din Oliver Blanchard, Charles Bean, Wolfgang Munchan, „European unemployment: the
evolution of facts and ideas”, vol 21, nr. 45, Oxford University Press, 2006, p.7.
3
Novib Contains, European Union: unemployment and poverty,„Social Watch”.
Accesat în 06.ianuarie 2023. https://www.socialwatch.org/node/11330
 Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare
Facultatea de Litere
Specializarea Asistentă Socială

Anul 2022 a adus cu sine o scădere semnificativă a ratei șomajului, un lucru extrem de
surpinzător având în vedere faptul că ne confruntăm cu un război, iar o criză economică poate
izbucni în orice moment.

În iunie, 6,6% din populația activă din zona euro era în șomaj. Acest indicator este la cel mai
scăzut nivel de când oficiul european de statistică a început să elaboreze această serie, în
aprilie 1998. Pe an, în iunie, rata șomajului a scăzut cu 1,3 puncte în zona euro și cu 1,2 în
Uniunea Europeană. În termeni absoluți, circa 12,93 de milioane de bărbați și femei erau fără loc
de muncă în cele 27 de țări din UE, din care 10,92 milioane în cele 19 țări care au adoptat
moneda unică (față de 12,882 milioane un an în urmă). Câteva nuanțe, totuși: printre tineri (sub
25 de ani) rata șomajului a crescut în iunie cu 0,4 puncte comparativ cu luna mai în zona euro și
cu 0,3 puncte în Uniunea Europeană, stabilindu-se la 13,6% în UE și în zona euro.

În spatele acestor medii, nu toate țările au aceeași situație. Ratele șomajului cele mai scăzute au
fost înregistrate în Republica Cehă (2,4%), în Polonia (2,7%) și în Germania (2,8%), în ciuda
unei economii care a încetinit puternic în trimestrul al doilea. La polul opus, Spania a înregistrat
rata cea mai ridicată de 12,6% în iunie, alături de Grecia (12,3%). Urmează Italia (8,1%), Suedia
(7,6%). Franța se situează chiar imediat mai jos, dar deasupra mediei europene, având 7,2% din
populația activă în șomaj, potrivit datelor Eurostat. Printre consecințele acestei rate scăzute
istoric, țările se confruntă cu tensiuni de recrutare. Într-adevăr, multe sectoare au dificultăți în a
găsi mână de lucru, precum HORECA sau transporturile.4

Migrația în masă spre Europa de Vest a oamenilor a influențat semnificativ rata șomajului. În
țările slab dezvoltate precum Serbia, Bulgaria, România etc, rata șomajului a fost întotdeauna
destul de mare. Datorită numărul mare de persoane care au sperat la un trai mai bun peste
hotare , țările gazdă au înregistrat o rată a șomajului mult mai mică decât țările amintite anterior

POLITICI DE COMBATERE A ȘOMAJULUI:

I. Politici active: constau din măsuri care contribuie la reintegrarea șomerilor în diferite
activități și revenirea șomajului în rândul celor ocupați.

Principalele acțiuni de promovare a politicilor active sunt cele de a:

4
Rador, Rata șomajului în Europa - la un nivel istoric scăzut, „Euractiv. Ro”, 02, august, 2022.
Accesat în 06.ianuarie 2023. https://www.euractiv.ro/extern/rata-somajului-in-europa-la-un-nivel-istoric-scazut-
30127
 Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare
Facultatea de Litere
Specializarea Asistentă Socială

 prevedea recalificarea șomerilor în conformitate cu structura profesională a ocupațiilor,

precum și cursuri de calificare pentru cei care intră pe piața muncii fără calificarea
corespunzătoare;
 a stimula agenții economici prin pârghii economico-financiare, în extinderea activității
economice ;
 a încuraja investiții prin acordarea de facilități pentru a stimula creșterea economică și
crearea de noi locuri de muncă;
 furnizarea de servicii întreprinderilor care angajează atât tineri absolvenți, cât și șomeri;
 apariția angajării neconvenționale, inclusiv munca la domiciliu, munca independentă,
munca cu fracțiune de normă, munca temporară și alte tipuri de angajare.

In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri,

actuini, ca :

 acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la

alta, de la un sector de activitate la altul(indemnizatii de transfer, locuinte, etc.);
 incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu ;
 racordarea invatamantului la tendintele ce se contureaza in diviziunea muncii
interne si internationale;
 formarea si specializarea tinerilor in domenii de perspectiva indelungata care sa le
ofere o mobilitate profesionala ridicata ;
 dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de : producerea de instalatii,
utilaje de depoluare, reciclarea materiilor utile;
 introducerea de restrictii privind imigrarea.5

Măsurile active au în plan reducerea pericolul șomajului, eforturile proactive fiind direcționate
către persoanele angajate. Pericolul ca persoanele relevante să-și piardă locul de muncă este
diminuat de adaptabilitatea forței de muncă angajate la cerințele în continuă schimbare ale unității
în care își desfășoară activitatea.

II. Politici pasive: acestea se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor
involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta. Politica pasiva
raspunde la cele doua cerinte in masura in care, pe de o parte, stimuleaza crearea de
noi locuri de munca, si, pe de alta parte, fixeaza un cuantum al venitului incitator la
munca.

5
SCRIgroup, Șomajul – Politici de combatere a șomajului, https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/Somajul-
POLITICI-DE-COMBATERE-72755.php , accesat pe 6 Ianuarie 2023.
 Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare
Facultatea de Litere
Specializarea Asistentă Socială

Sprijinurile financiare pentru piața muncii, cunoscute adesea sub denumirea de măsuri
pasive, sunt intervenții care oferă oamenilor ajutor financiar, direct sau indirect, pentru
persoanele defavorizate economic de pe piața muncii. De pe urma acestui tip de asistență
beneficiază șomerii care caută activ de lucru, precum și pensionari anticipați. Trebuie subliniat că
cei care beneficiază de acest tip de intervenție pot, de asemenea, să urmărească activ un loc de
muncă.
Persoanele care sunt capabile să muncească și sunt disponibile să lucreze, dar nu își
găsesc un loc de muncă acceptabil, primesc indemnizații de șomaj, care ajută la compensarea
salariului pierdut. Persoanele care nu au mai lucrat până acum sunt, de asemenea, eligibile pentru
aceste beneficii. Această secțiune include indemnizațiile de șomaj, care sunt plăți efectuate către
angajații care au îndeplinit cerința de a contribui la fondurile de asigurări de șomaj. Conform
Legii nr. 76/2002, indemnizația de șomaj a fost creată ca o sumă lunară, fixă, neimpozabilă, egală
cu 75% din salariul de bază minim brut pentru fiecare națiune în vigoare la data înființării, plus o
sumă procentuală bazată pe pe vechime. Beneficiile acordate persoanelor care fie nu au contribuit
la fondul fiduciar al asigurărilor pentru șomaj, fie care și-au epuizat valoarea alocată a
indemnizațiilor de șomaj sunt denumite asistență pentru șomaj. De obicei, prestațiile de șomaj se
bazează pe venit (INSSE, 2012).6

Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă

Strategia europeană de ocupare a forței de muncă, care a fost înființată în 1997 și este în
prezent parte a Strategiei Europa 2020, este executată prin semestrul european și urmează un
proces anual în patru etape:

 Guvernele naționale acceptă, iar Consiliul adoptă orientările propuse de Comisia

Europeană pentru ocuparea forței de muncă (scopuri și obiective comune pentru politica
de ocupare a forței de muncă);
 Comisia publică și Consiliul aprobă un raport comun privind ocuparea forței de muncă;
 Pentru a garanta aderarea la Strategia Europa 2020, guvernele naționale își prezintă
Comisiei propriile programe naționale de reformă (PNR);
 Comisia evaluează inițiativele naționale de reformă, evaluează politicile economice și
sociale ale statelor membre și face sugestii adaptate fiecărei națiuni.

Șomajul de lungă durată

Planul de locuri de muncă, creștere și investiții al Comisiei Europene are o provocare

semnificativă în combaterea șomajului pe termen lung. Consiliul a aprobat o recomandare
privind integrarea șomerilor de lungă durată pe piața muncii la 15 februarie 2016.
6
Anca Maria E.O., Politici de reducere a șomajului și de creștere a gradului de ocupare în românia,
https://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewfile/524/521, p.79, accesat la data de 6 Ianuarie 2023.
 Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare
Facultatea de Litere
Specializarea Asistentă Socială

Recomandarea vizează creșterea ratelor de reangajare a șomerilor de lungă durată, în

conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020. prin încurajarea înregistrării acestora la un
serviciu de ocupare a forței de muncă, evaluarea nevoilor și potențialul lor unic și punând la
dispoziție un acord de integrare în muncă după 18 luni.

 Statele membre și Comisia Europeană au elaborat un cadru privind indicatorii cantitativi

pentru a colecta date pe această bază, pentru a sprijini implementarea și monitorizarea
măsurilor luate. Constatările inițiale din 2017 oferă o cartografiere cantitativă
semnificativă a stării de fapt în statele membre. Au fost aduse o serie de îmbunătățiri în
timpul celui de-al doilea ciclu de colectare a datelor, care a început în martie 2018, pentru
a avea acces la date mai fiabile și comparabile. În paralel cu aceasta, Comisia a început un
program de doi ani privind ocuparea forței de muncă prin Rețeaua transnațională a
Fondului Social European în 2017. Mai multe state membre au participat la acest proiect
(Belgia, Bulgaria, Croația, Finlanda, Grecia, Irlanda, Lituania, Slovacia). , Slovenia și
Spania). Prin schimbul de cunoștințe între națiuni, inițiativa urmărește să creeze „pachete
de ajutor pentru șomeri pe termen lung” sub forma unor truse de instrumente portabile.

 În mai 2018, ca răspuns la propunerea din 2016, Comisia a deschis o consultare publică
pentru a solicita opinii cu privire la modul în care șomerii pe termen lung sunt sprijiniți de
la o varietate de actori (agenții publice, furnizori de servicii sociale și de ocupare a forței
de muncă, societate civilă, persoane fizice, etc.). Raportul Comisiei privind punerea în
aplicare a deciziei Consiliului, care evaluează evoluția în ceea ce privește asistența
persoanelor fără loc de muncă pe termen lung în găsirea unui loc de muncă, include
constatările consultărilor (aprilie 2019).

Reducerea riscului de șomaj: îmbunătățirea competențelor

 În lumina crizei financiare și economice din 2008, Strategia Europa 2020 a anunțat un
plan pentru noi competențe și angajare în 2010. Combaterea decalajelor de competențe
este unul dintre obiectivele principale ale agendei pentru a ajuta UE să își atingă
obiectivul de ocupare a forței de muncă pentru 2020.

 Comisia a adoptat o „Nouă agendă pentru competențe pentru Europa” la 10 iunie 2016,
pentru a promova o gamă mai largă de competențe (cum ar fi alfabetizarea, calculul,
competențele digitale și transversale) prin inițiative care includ încurajarea unei mai bune
utilizări a tuturor competențelor disponibile pe Piața europeană a muncii și luarea de
măsuri pentru a aborda deficitul de competențe în anumite sectoare economice. 7

7
Combaterea șomajului, https://what-europe-does-for-me.eu/data/pdf/focus/focus02_ro.pdf , p.6-7, accesat la data de
5 Ianuarie 2023
 Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare
Facultatea de Litere
Specializarea Asistentă Socială

Reangajare: Strategia Uniunii Europene

Cinci domenii-cheie de politică au fost subliniate de Consiliul European ca fiind de importanță
majoră pentru abordarea problemelor Uniunii privind ocuparea forței de muncă:

 îmbunătățirea oportunităților de angajare pentru forța de muncă prin promovarea

investițiilor în formarea profesională. Există o schimbare puternică pe termen lung în
structura locurilor de muncă de la mai puțin calificate la mai calificate.
 creșterea intensității ocupării forței de muncă a creșterii, în special prin

- o organizare mai flexibilă a timpului de muncă și a orelor de muncă

- o politică salarială moderată (sub creșterile productivității)
- promovarea inițiativelor, în special la nivel regional și local, care creează locuri de
muncă care țin cont de noile cerințe, de ex. în sfera mediului și a serviciilor
sociale.
 reducerea costurilor nesalariale cu forța de muncă
 introducerea de stimulente pentru ca individul să continue căutarea unui loc de muncă;
trecerea de la o politică pasivă la una activă a pieței muncii
 implementarea unor măsuri speciale de ajutorare a absolvenților școlii care practic nu au
calificări, oferindu-le fie locuri de muncă, fie formare.8

Însumând cele amintite anterior, putem observa faptul că șomajul reprezintă de departe una
dintre cele mai răspândite probleme sociale în Uniunea Europeană. Situația a fost și este destul de
gravă incluziv în prezent, iar politicile existente au ca scop principal reducerea semnificativă a
acestei probleme. Rezultatele încep să apară tocmai datorită contiuității, a insistenței și a
spiritului de reglare de care mulți actori sociali dau dovadă , iar alături de ei sunt și cetățeni care
au reușit să conștientizeze importanța unui loc de muncă, dar mai ales importanța independenței
financiare.

BIBLIOGRAFIE/WEBGRAFIE :

8
Novib Contains, European Union: unemployment and poverty,„Social Watch”.
https://www.socialwatch.org/node/11330 , accesat la data de 6 Ianuarie 2023.
Universitatea Tehnică Cluj Napoca – Centrul Universitar Nord Baia Mare
Facultatea de Litere
Specializarea Asistentă Socială

 SCRIgroup, Șomajul – Politici de combatere a șomajului,

https://www.scrigroup.com/afaceri/economie/Somajul-POLITICI-DE-
COMBATERE-72755.php

 Oliver Blanchard, Charles Bean, Wolfgang Munchan, „European unemployment:

the evolution of facts and ideas”, vol 21, nr. 45, Oxford University Press, 2006.

 Novib Contains, European Union: unemployment and poverty,„Social Watch”.

https://www.socialwatch.org/node/11330

 Rador, Rata șomajului în Europa - la un nivel istoric scăzut, „Euractiv. Ro”, 02,
august, 2022. https://www.euractiv.ro/extern/rata-somajului-in-europa-la-un-nivel-
istoric-scazut-30127

 Anca Maria E.O., Politici de reducere a șomajului și de creștere a gradului de

ocupare în românia, https://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewfile/524/521

 Combaterea șomajului,
https://what-europe-does-for-me.eu/data/pdf/focus/focus02_ro.pdf