Șomajul

Buzduga Dimitrie Andrei Grupa 1703 A

Clasificarea JEL:M32, A10

Cuvinte cheie: economie financiară, echilibru, finanțe

Conținut articol

Instrumente active ale politicilor de adaptare a ofertei de muncă la cerere sunt orientate în
zilele noastre spre stimularea integrării celor mai noi, în piața muncii sau spre reintegrarea
șomerilor de lungă durată. Aceste instrumente au ca scop facilitarea relocării muncitorilor pe
piața muncii în noi locuri de muncă, măsura ce va duce la noi dezvoltări ale pieței.(Cojuhari,
2015 p. 135)

Cum ne zice (Hoyer et al. , 2021, p.384) într-un studiu, ce a urmărit persoane din mai multe
clase sociale: cei din clasa business erau preocupați de posesia bunurilor care simbolizau
istoria lor personală si autodezvoltarea, pe când șomerii erau preocupați de bunurile care
aveau o valoare utilitară. În plus, consumatorii care tind spre o clasă socială mai înaltă, pot
folosi bunuri particulare pentru a se asocia cu clasa lor socială, chiar denaturarea acelor
produse pentru a susține imaginea personală de apartenență la clasa socială.

Conform lui (Kotler, Kartajaya și Setiawan, 2021, p.39) polarizarea are loc numai în plan
ideologic și comunitar, alegerile dar și preferințe ale stilului de viață. Ideea din spatele
minimalismului este de a trăi cu mai puține lucruri pentru a scădea stresul, eliberează poveri și
oferă mai multă libertate pentru a urmări ceea ce contează cu adevărat. Dificultățile financiare
aduse de pandemia COVID-19, i-a făcut pe cei rămași șomeri să ducă un stil de viață simplu,
modest. Punând mai mult accent pe cele esențiale și mai puțin pe cele mai puțin necesare.
Până și indivizii mai înstăriți aleg un stil de viață mai modest și evită cheltuielile excesive,
conștienți de puterea financiară proprie, empatici de sărăcia globală, ajungând la
îmbrăcăminte durabilă și calatorii practice și responsabile.

Șomajul crescut în zonele rurale se datorează și slabei dezvoltări a acestora. Zonele rurale sunt
și intru-un mare dezavantaj în relație cu zonele urbane privind dotările cu facilități și servicii
infrastructura lei de bază de exemplu: drumuri, apă potabilă, canalizare, școli, spitale,
protecție publică, transport etc. Nu sunt doar insuficiente aceste facilități, dar și prost
organizate. Ca rezultat, locuitorii din zonele rurale, sunt condamnați generație după generație
la educație de o calitate slabă, sănătate precară, șomaj și sărăcie. Pentru scăderea șomajului ar
putea să intervină instituțiile responsabile de dezvoltare rurală, prin ocuparea forței de muncă.
Șomajului rural este un obiectiv, iar mijloacele de realizare pot fi: alocări bugetare de fonduri,
granturi pentru ong-uri, credit instituțional și subvenții pentru achiziționarea de bunuri ce pot
genera venit și oferi consultații tehnice pentru șomeri. (Rusali, 2013, pp.39-43)

Dezvoltarea zonelor urbane se poate realiza prin dezvoltarea economiei locale și implicit prin
crearea unor noi locuri de muncă, care să ducă la reducerea șomajului, la creșterea puterii de
cumpărare a locuitorilor, creșterea veniturilor provenind din impozite și taxele locale, dar nu
în ultimul rând reducerea numărului de ajutoare sociale acordate și totodată îmbunătățirea
condițiilor de trai. (Dincă și Dumitrică, 2020, p.23)

În plus, legături stabile există între procesele economice, odată cu creșterea ratei șomajului, se
observă și diminuarea volumului la nivel global de producție, creșterea prețului produsului
fără a fi schimbată calitatea, diminuează competitivitatea lui; emisia unei mase de monedă
exagerat de mari duce la diminuarea puterii de cumpărare; mărirea volumului de producție a
unui bun duce la subproducția altui bun, creșterea costului de oportunitate, conform (Sorocean
și Filip, 2005, pp.40-43).

Conform lui Stana și Roșca (2016, pp.120-122), în funcție de cauzele de care este determinat
se împarte în următoarele tipuri de șomaj:

 Șomajul ciclic, cauzat de crizele economico-financiare care sunt trecătoare, dar ce se

repetă la intervale de timp.

 Șomajul structural, determinat de modificarea structurii economiei pe activități, ramuri

sau subramuri sub incidența evoluției nevoilor, crizei energetice sau a revoluției
tehnico-științifice.

 Șomaj tehnologic, cauzat de înlocuirea tehnicilor vechi și a tehnologiilor cu altele mai

noi.

 Șomaj intermitent, care apare în urma practicării contractelor de atragere de scurta

durata din cauza incertitudinii unui anumit număr de unități economice.

 Șomaj de discontinuitate, cel care afectează în mod deosebit femeile, fiind cauzat
de întreruperea activităților din motive familiale și de maternitate.

 Șomaj sezonier, cauzat de întreruperea activităților puternic dependente de factori

naturali cum ar fi, agricultura, construcțiile, lucrările publice sau activitățile
desfășurate în sezonul estival.

În funcție de durata sunt trei categorii:

 Șomaj de scurtă durată (până la 6 luni);

 Șomaj de durată medie (la 6 până la 18 luni);
 Șomaj de lungă durată mai mult de 18 luni;

După cum notează Bădulescu (2006, pp.73-76) știm că șomajul nu afectează egal toate
categoriile de oameni; tinerii au fost întotdeauna categoria cea mai vulnerabilă față de
șomaj, ponderea șomerilor sub 25 de ani din totalul șomerilor a avut o evoluție
fluctuantă dar conform analizelor, o tendință de reducere de a lungul perioadei. Rata
mai ridicată a șomajului în rândul tinerilor, precum și faptul că perioada necesară
pentru a găsi un loc de muncă este cu atât mai redusă cu cât nivelul de instruire al
acestora este mai ridicat, conferă o mai mare importanță diplomei la începutul carierii
decât pe parcursul acesteia. Deținerea unei diplome de absolvire a unei forme de
învățământ chiar și superioară, nu garantează ocuparea unui loc de muncă, ci doar le
mărește șansa de ocupare a unuia.

În concluzie, putem constata că factorii menționați mai sus împreună cu toate ideile
autorilor ne arată o imagine mult mai clară a situației privind șomajul în zilele noastre,
chiar dacă poate unii dintre noi nu am avut simțit acest fenomen.
Bibliografie:

Bădulescu, A. (2006), Șomajul în România. O analiză retrospectivă (1991-2005),pp.73-75.

disponibil la: http://store.ectap.ro/articole/40.pdf, (accesat la 7 decembrie 2022)

Cojuhari, A. (2015), abordări conceptuale privind ocuparea forței de muncă, p.135.

disponibil la: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/127-135_6.pdf (accesat la 8
decembrie 2022)

Dincă, D., și Dumitrică, C. (2020) Dezvoltare și planificare urbană, ediția a II-a, București,
Editura Economică

Hoyer, W., D., Macinnis, D., J., Pieteres, R., Chan, E., Northey, G., (2021). Consumer
Behaviour, Ediția a II-a, South Melbourne, Editura Cengage

Kotler, P., Kartajaya, H., Setiawan, I., (2021) Marketing 5.0, New Jersey, Editura Wiley

Rusali, M., A., (2013), Dezvoltarea economică a ruralului în România. Concepte și evaluări,
Cluj, Editura Digital Data

Sorocean, O., Filip, O., (2005) Introducere în teoria economică, Chișinău, Editura ASEM

Stana, G., Roșca. P,. (2019) Șomajul, Consecințele lui și măsurile de combatere, București,
Editura Economică