Universitatea “Ovidius” din Constanța

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Specializarea Managementul Institutiilor Publice

PROBLEMATICA SOCIALA
IN ROMANIA
SOMAJUL

Coordonator ştiinţific:
Disciplina:
Managementul Programelor/Proiectelor Sociale

Masteranzi:

Constanța
2018

1
 CUPRINS

SOMAJUL……………………………………………………………………….3

FENOMENUL SOMAJULUI IN ROMANIA………….………………...…….5

COMBATEREA SOMAJULUI…………………………………...…………….6

CONCLUZII……………………………………….…………………………….8

BIBLIOGRAFIE………………………..……………………………………….9

2
 SOMAJUL

Somajul este un dezechilibru al pietei muncii la nivelul ei national , un

excedent al ofertei fata de cererea de munca cu niveluri si sensuri de evolutie
diferite pe tari si perioade, ce are in prezent un caracter permanent, dar care nu
exclude definitiv existenta starii de ocupare deplina a fortei de munca.
Problematica ocuparii si a somajului a fost tangential abordata in analiza
tranzactiilor de pe piata muncii, unde se manifesta ca o discrepantza dintre
cererea si oferta de munca. In fond, ea constituie un aspect major al echilibrului
macroeconomic si este strans legata de realizarea cresterii economice actuale si
potentiale si din acest considerent reprezinta o componenta importanta a politicii
macroeconomice avand implicatii atat economice, cat si sociale.
Ocuparea resurselor de munca reprezinta o actiune rationala complexa,
specifica managementului resurselor umane, prin care se stabilesc si se
realizeaza proportii optime privind structura, repartizarea, distribuirea si
incadrarea la diferite locuri de munca a oamenilor, in functie de calificare, de
cerintele locurilor de munca respective, de retribuire, de scopul final al
angajatorului, tinandu-se seama de legile pietei muncii concurentiale, de
normele juridice, etnice si cele ale echitatii sau justitiei sociale statuate pe plan
intern si international. Ocuparea tine de mecanismul de functionare a pietei
muncii care poate fi caracterizata prin starea de echilibru sau dezechilibru,
reflectand subocupare sau chiar supraocupare.
Ocuparea deplina reflecta nivelul, structura si calitatea utilizarii resurselor
de munca in mod optim, adica favorizeaza maximizarea efectului util,
concretizat in bunuri economice pentru satisfacerea nevoilor oamenilor si
comunitatilor umane.

3
 Astfel, ocuparea deplina implica si ocuparea eficienta a resurselor de
munca, fiind compatibila cu rata naturala a somajului, cu somajul normal.
Ocuparea este un proces multidimensional, adica presupune imbinarea
organica a unor elemente de natura economica, demografica, educativ-
formativa, social-comportamentala si juridic-institutionala. In acelasi timp,
ocuparea este mai cuprinzatoare decat aria muncii salariale propriu-zise,
deoarece include toate genurile de activitati si structuri ocupationale care
definesc un loc de munca, un venit retribuit, stimulativ pentru om si pentru
evolutia mediului de afaceri in care el actioneaza. De asemenea, in procesul
globalizarii economiei se poate ajunge la „externalizarea” sau
“internationalizarea” ocuparii, cu efecte favorabile pentru unele persoane si mai
putin favorabile pentru altele. In functie de sensul fluxului ocuparii, in contextul
globalizarii, ocuparea devine purtatoare de dumping social.
Atingerea tintelor ocuparii depline trebuie sa se obtina concomitent cu
accentuarea competitivitatii si cu inaintarea ferma pe traseele unei noi societati,
adica societatea intemeiata pe cunoastere si creativitate informationala.
Ocuparea, ca finalitate complexa, nu inseamna insa ca se evalueaza doar
la incheierea ciclului economic, ci, ea se determina ex-ante, avandu-se in vedere
rezultatele ce trebuie sa se intregistreze ex-post. Se intelege de aici ca pentru
predeterminarea ocuparii se iau in calcul noile exigente de calificare si de
structurare profesionala generate de tipul avansat de progres tehnic si
tehnologic, concomitent cu aplicarea masurilor privind: atenuarea imbatranirii
demografice a ofertei de munca; prevenirea somajului juvenil si a celui de lunga
durata; sporirea ratei de ocupare de catre femeile apte de munca; mentinerea pe
piata muncii a persoanelor varsnice in relatie cu marirea varstei de pensionare
etc.1

1
Anghelache Constantin, Starea economica in procesul integrarii, Ed. Economica, 2008, p.7-8
4
 FENOMENUL SOMAJULUI IN ROMANIA

Somerii reprezinta o componenta a ofertei de forta de munca, respective a

populatiei active.
Cunoasterea evolutiei fenomenului somajului este importanta pentru
stabilirea politicilor economice si sociale necesare echilibrarii cererii de munca
cu oferta de munca pe piata muncii.
Somajul genereaza efecte economice si sociale negative.
Efectele sociale negative sunt determinate de faptul ca persoana afectata
de somaj pierde sursa de venit, aspect care contribuie la scaderea nivelului de
trai in familie, adancirea saraciei sau aparitia si dezvoltarea fenomenelor
antisocial.
Sub aspect economic, fenomenul somajului determina o risipa a celui mai
important factor de productie – factorul munca.
Somajul contribuie la adancirea inegalitatilor economice si sociale dintre
personae, grupuri sociale si teritorii daca exista zone afectate de existent acestui
fenomen.
Somajul are un cost direct si unul indirect.
Costul direct al somajului consta in varsamintele financiare catre someri.
Costul indirect al somajului se manifesta sub forma productiei nerealizate, a
contributiilor fiscal si sociale neincasate, a pierderii de venit si de bunastare
colectiva.
Nivelul somajului reflecta puterea de ocupare a fortei de munca de catre
economie.2

2
http://www.rasfoiesc.com/business/management/resurse-umane/FENOMENUL-SOMAJULUI24.php

5
 COMBATEREA SOMAJULUI

Politicile economice care sa impulsioneze investitiile interne, sa mareasca

productia si cresterea economica in general au ca implicatii imediate in
utilizarea mai deplina a fortei de munca.
Masurile concrete in acest sens sunt:
• Cresterea cheltuielilor guvernamentale
• Cresterea venitului net al gospodariilor
• Actiuni de promovare a vanzarilor cu efecte asupra cresterii cererii
pe piata interna
• Devalorizarea monedei nationale
• Politici protectioniste(taxe vamale sporite pentru unele importuri)
• Şomajul determinat de conjunctură economică, când cererea se
reduce pe piaţa economică, se poate printr-o politică fiscală flexibilă de a
echilibra pierderile provocate prin reducea vânzărilor.
• măsură pentru combaterea şomajul structural, este stabilirea unor
tarife flexibile de salarizare, prin colaborare mai bună dintre sindicate şi
conducerea firmelor, ca tarifele să fie reglate în funcţie de gradul ratei de
inflaţie.
• Metoda prelungirii şcolarizării elevilor şi pensionarea timpurie a
angajaţilor s-a dovedit pe o perioadă mai lungă de timp ca o măsură costisitoare
şi neeficace. O altă măsură de reducere a şomajului a fost crearea serviciilor mai
scurte de 8 ore cu scopul ca un post să fie ocupat de doi angajaţi
Măsuri politice active pentru reducerea şomajului sunt:

6
 • la noii angajaţi este un timp de probă, timp în care primesc o
retribuţie mai mică, flexibilitate a timpului de lucru, uşurarea desfacerii
contractului de muncă şi tarife de salarizare flexibile după conjunctura
economică
• instruirea şi trenarea şomerilor în felul în care trebuie să-şi caute un
loc de muncă
• integrarea în acest proces a celor care trăiesc în ţară şi au o cetăţenie
străină
• ridicarea nivelului de calificare şi pregătire a şcolilor
În multe situaţii, măsurile active au ca efect sporirea numarului şi a
intensităţii barierelor de pe piaţa muncii, accentuând şomajul.
Eliminarea tuturor barierelor de pe piaţa muncii (normele specifice
legislaţiei muncii), ar avea drept consecinţă eliminarea oricarei forme de şomaj
involuntar, sporirea competiţiei dintre salariaţi pentru cele mai bune locuri de
muncă (salarii şi condiţii de muncă superioare), sporirea competiţiei dintre
angajatori pentru cei mai buni salariaţi, efectele fiind creşterea productivităţii
muncii, reducerea birocraţiei, creşterea generalizată a veniturilor reale ale
populaţiei şi va fi stimulată dorinţa oamenilor de a se instrui.3

https://www.scribd.com/search?content_type=documents&page=1&query=combaterea%20somajului
3

%20din%20romania
7
 CONCLUZII

Daca cresc cheltuielile guvernamentale, atunci cresc si investitiile paralel

cu cresterea cererii de consum, ceea ce duce la scaderea ratei somajului
Daca scade rata dobanzii, acesta duce la cresterea investitiilor si deci la o
scadere a ratei somajului
Daca se realizeaza o serie de facilitate privind investitiile, aceasta
presupune cresterea investitiilor si deci scaderea ratei somajului
Daca se aplica politici protectioniste, aceasta duce la cresterea pretului
importului, ceea ce inseamna o scadere a ratei somajului
Devalorizarea monedei nationale duce la o crestere a exportului, ceea ce
presupune o crestere a investitiilor in productia de marfuri substituibile si deci
la scaderea ratei somajului
Somajul ca fenomen rezulta din doua mari procese:pierderea locurilor de
munca de catre o parte din populatia ocupata si cresterea ofertei de munca
Costurile somajului reprezinta preocuparile decidentilor privind
conceperea politicilor economice in domeniul fortei de munca si domeniul
monetar
Abordarea lui Okun reprezinta interrelatia negativa somaj
Economistul F.Mankiw apreciaza ca mentinerea unui somaj scazut se face
cu pretul unei inflatii ridicate

8
 BIBLIOGRAFIE

1. Anghelache Constantin, Starea economica in procesul integrarii,

Ed. Economica, 2008.

2. www.rasfoiesc.com
3. www.scribd.com