SUBDEZVOLTAREA SI IMPLICATIILE SALE

Cristina IVAN cristina_m_ivan@yahoo.com

Abstract
In condiiile n care trei sferturi dintre locuitorii planetei triesc n ri ce aparin lumii n curs de dezvoltare, prin amploarea i consecinele sale, subdezvoltarea a devenit una dintre problemele globale ale omenirii. Analizand evolutiile interne ale statelor in curs de dezvoltare, desprindem concluzia ca subdezvoltarea economica este un proces istoric ce infatiseaza dezvoltarea inegala a tarilor lumii, a caror situatie economica se caracterizeaza prin aspecte de utilizare redusa si ineficienta a factorilor de productie, prin absenta cadrelor institutionale coerente la nivelul economiilor locale, nivelul redus al indicatorilor economici (venit national, productie industriala si agricola pe cap de locuitor) si slaba participare la comertul international cu alte state sau regiuni. Trebuie mentionat ca definitia subdezvoltarii se bazeaza pe teoria generala a dezvoltarii. Conceptul de dezvoltare economica este multidimensional si este privit ca fiind capacitatea unei economii nationale de a genera si sustine o crestere anuala a PIB-ului/locuitor sau in plan mai larg a PNB/locuitor. Dar experienta multor popoare din lumea a treia a demonstrat ca in ciuda inregistarii unei cresteri a produsului intern pe locuitor, saracia si somajul s-au extins, iar neechitatea distribuirii veniturilor a atins forme alarmante. Cuvinte-cheie: subdezvoltare, Indicele dezvoltarii umane (IDU), Clasificare JEL: O47 Introducere Subdezvoltarea economica nu reprezinta un fenomem omogen care sa se manifeste identic in toate partile lumii. Efectele factorului extern asupra unor relatii de productie seculare au fost diferite in raport cu circumstantele locale, cu intensitatea si formele penetratiei capitaliste. In consecinta, gradul de subdezvoltare este diferit de la o regiune la alta. Intr-o economie dualista, gradul de la subdezvoltare va fi determinat de importanta relativa a sectorului ramas in urma (traditional) in totalul produsului intern brut. Astazi, cand traim intr-o lume a interdependentelor, subdezvoltatrea afecteaza intreaga economie mondiala. Ea conduce la dezechilibre si instabilitate pe plan mondial. 1. Definitia subdezvoltarii Subdezvoltarea reprezint un fenomen planetar de o asemenea amploare i complexitate nct definirea satisfctoare a lui este destul de dificil. Definiia subdezvoltrii se bazeaz pe teoria general a dezvoltrii. Conceptul de dezvoltare economic este multidimensional el fiind considerat drept capacitatea unei economii naionale de a genera i susine o cretere anual a PIB-ului/locuitor sau n plan mai larg a PNB/locuitor. Problema gradelor diferite de dezvoltare a tarilor a preocupat istorici, sociologi, economisti, si alte categorii de oameni de stiinta. Explicatia principala rezida in teoria conform careia subdezvoltarea este o expresie, o manifestare a ineficientei unei economii. Economia de piata impune in mod clar criterii de departajare plecand de la conceptele de rationalitate si eficienta. Extrapoland, am putea trage concluzia ca, asa cum exista agenti economici ineficienti, in aceeati masura exista si economii ineficiente. La nivel global exista cateva elemente specifice de care trebuie sa se tina seama pentru o apreciere complex, de ansamblu:

1) Subdezvoltarea reprezint consecinta nu doar a unei stari a economiei, ci si a unor fenomene sociale, orientari politice, si chiar a unor premise istorice si geografice 2) In evolutia economiei mondiale se observa aceeasi situatie in care aceleasi tari sunt dezvoltate in vreme ce aceleasi tari sunt tari subdezvoltate, ceea ce reprezinta asimetria cresterii economice mondiale (spre exemplu, Marea Britanie a fost dintotdeauna o tara dezvoltata, in vreme ce tarile Africii subsahariene, cu exceptia Africii de Sud au fost intotdeauna tari sarace) 3) Decalajele dintre tarile dezvoltate si cele subdezvoltate, in cele mai multe dintre cazuri nu numai ca nu s-au diminuat, ci chiar s-au mai marit. Acest fapt se poate vedea din urmarirea evolutiei in timp a unor indicatori. Spre exemplu, raportul intre VNB/locuitor al tarilor subdezvoltate (TS) fata de cel al tarilor dezvoltate (TD) era de 1/7,5 (1930), 1/10 (1960), 1/14 (1970), 1/50 (1997). Un alt exemplu concludent este acela al diferentelor PIB/locuitor al TS fata de TD: 74$/2281$ (1965), 283$/17 056$ (1990). Din punct de vedere al productiei industriale in 1997 tarile industriale detineau 80% din productia industriala mondiala, in timp ce tarile din Africa Subsahariana doar 0,3%. Naiunile Unite au definit ca limit a srciei absolute ca fiind nivelul veniturilor de 1 dolar pe zi, ajustat cu paritatea puterii de cumprare. Astzi aproximativ 1,3 miliarde de oamenii triesc sub aceast limit a srciei. Problemele care definesc subdezvoltarea in prezent sunt departe de a fi rezolvate. Aceste principale elemente ce caracterizeaza statele subdezvoltate se refera la: saracia si foametea, malnutritia extinse la mai mult de 50% din populatia unui stat; bolile si starea precara de sanatate a populatiei, lipsa fondurilor de medicamente pentru tratament; conditii climatice nefavorabile, seceta, care afecteaza activitatea agricola, ca principala sursa de hrana si venituri; desfasurarea de conflicte locale, etnice si religioase, ce impiedica dezvoltarea armonioasa si prospera a comunitatilor; producerea de droguri si stupefiante, ca activitatea de baza pentru numerosi fermieri si agricultori, nu permit cresterea indicatorilor macroeconomici si a nivelului de trai, in conditiinte in care acestea sunt interzise si sunt comercialziate pe piata neagra; lipsa de structuri industriale, tehnologice si stiintifice, precum si a capacitatilor manageriale, ceea ce nu a permis un trasfer eficient si cu rezultate de tehnologii si know-how; fenomene ample de migratie a populatiei din zone rurale in zone urbane, ceea ce produce o alta probleme semnificativa, respectiv aglomerarile urbane; acumularea de datorii, care ajung de multe ori la niveluri sufocante pentru economiile tarilor, care afecteaza stabilitatea sistemelor financiare, inclusiv a sistemului financiar mondial. Cei mai muli specialiti prezint subdezvoltarea prin compararea cu nivelul mediu de dezvoltare al rilor lumii i cu cel nregistrat de rile industrializate. In acest sens, rile n curs de dezvoltare, se deosebesc prin diferene marcante de lumea rilor dezvoltate: a) rile dezvoltate prezint un nivel mediu mai ridicat al bunstrii materiale. Lund n considerare produsul naional brut pe locuitor la nivelul anului 1998 se nregistrau diferene enorme ntre grupele de ri. In timp ce n rile cu economie de pia industrializate (Japonia, Germania, Noua Zeeland, SUA), PNB/loc era de 23.150 $, n rile cu venituri medii (Portugalia, Coreea, Venezuela, Mexic) valoarea acestui indicator era de 4320 $, n rile cu venituri medii mai mici (Guatemala, Filipine, Tailanda) PNB/locuitor era de 1732 $ iar n rile cu venituri mici (Etiopia, Haiti, India) abia dac se nregistrau 380 $ pe locuitor. Pentru majoritatea locuitorilor rilor n curs de dezvoltare veniturile mai mult dect modeste nu le asigur n cel mai bun caz dect acoperirea necesitilor de baz. b) n rile dezvoltate economic s-au nregistrat progrese n privina sistemului de sntate i nvmnt, rile n curs de dezvoltare se confrunt cu grave probleme. Nu dispun dect de un medic la 5000 de persoane, durata medie de via este cu 10-15 ani mai mic dect n rile dezvoltate, mortalitatea

infantil este de 10 ori mai mare. Analfabetismul rmne un fenomen de amploare att pentru cei tineri ct i pentru vrstnici. c) Gradul de libertate economic i politic de care se bucur fiecare cetean se constituie ntr-un alt element ce difereniaz rile n curs de dezvoltare de cele dezvoltate. Studiile Bancii Mondiale arata ca dezvoltarea inseamna imbunatatirea calitatii vietii, iar in special in tarile sarace o calitate mai buna a vietii inseamna mai mult decat venituri mai mari pe locuitor. Aceasta imbunatatire a calitatii vietii presupune pe de o parte satisfacerea nevoilor materiale (alimente, locuinta, sanatate, protectie sociala), iar pe de alta parte accesul la educatie si afirmarea personalitatii umane, precum si posibilitatea de a alege. In conditiile in care unul dintre aceste elemente lipseste sau se caracterizeaza printr-o oferta slaba, atunci se poate vorbi de o subdezvoltare absoluta. 2. Cauzele subdezvoltrii Subdezvoltarea este un fenomen complex care are cauze multiple. Din punct de vedere al economiei mondiale, doua sunt considerate mai importante: 1) Cresterea populatiei Terrei 2) Gradul de industrializare scazut Cresterea populatiei Terrei este un fenomen care marcheaza in mod ireversibil evolutiile la nivelul economiei mondiale. Estimarile privind populatia pe Glob arat astfel:

An 1804 1927 1960 1974 1987 1998 2009 2021 2035 2054 2093

Populatie (mld) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Sursa: Cretoiu, Ghe., Chirila, M., Economie mondiala, Editura Porto-Franco, Galati Cresterea populatiei poate fi considerata o cauza a subdezvoltarii din mai multe motive:

a) Cresterea populatiei se face pe acelasi suport de resurse. Resursele Terrei sunt limitate, ceea ce conduce la o diminuare a resurselor pe locuitor in conditiile cresterii populatiei. b) Cresterea populatiei se face asimetric. In mod paradoxal, desi populatia mai saraca traieste in tarile subdezvoltate, rata de crestere a populatiei este mai ridicata in acestea din urma (spre exemplu, in anul 2000 dintr-o populatie totala de 6,12 mld locuitori 4,3 miliarde se gaseau in tarile subdezvoltate) c) Nu numai numarul locuitorilor prezinta interes din perspectiva subdezvoltarii, ci si rata medie de viata, care este foarte scazuta in tarile subdezvoltate, comparativ cu cea din tarile dezvoltate d) Cresterea populatiei genereaza aparitia problemei alimentatiei pe glob, in tarile subdezvoltate in mod special e) Cresterea populatiei genereaza cresterea somajului pe glob - ratele somajului pentru unele tari din Africa aratau urmatoarele valori: 31% (Botswana), 23% (Kenya), 10% (Nigeria), 22% (Tanzania), 31% (Zambia). somajul este sporit si de migratia forsei de munca spre marile metropole, de o crestere rapida a gradului de urbanizare. Tabel 2: cele mai mari metropole ale lumii

Oras Mexico City Sao Paulo Calcutta Bombay Shanghai Teheran Jakarta Lagos Cairo Karachi Manila Dhaka

Populatie (1990) 19,4 18,4 11,8 11,1 9,2 9,2 9,4 7,6 9,1 7,7 8,4 6,4

Populatie (2000) 24,4 23,6 15,9 15,4 14,7 13,7 13,2 12,5 11,8 11,6 11,5 11,3

Sursa: Cretoiu, Ghe., Chirila, M., Economie mondiala, Editura Porto-Franco, Galati

Gradul de industrializare scazut reprezinta o alta cauza majora a subdezvoltarii. arile dezvoltate au un sector al industriei cu o pondere crescuta a industriei in totalul PIB, si un sector primar cu o pondere redusa. Iata, de, exemplu, structura pe sectoare a tarilor subdezvoltate. Tabel nr.3 ponderea sectoarelor in rile subdezvoltate

Sector

1970 1985 48,4 15,5 36,1

2000 41,4 18,3 40,4

Agricultura 57,3 Industrie Servicii 14,4 28,3

Sursa: United Nations Experienta internationala a aratat ca una din cele mai sigure cai ale cresterii gradului de dezvoltare o reprezinta dezvoltarea industriei. De aceea, aceste tari trebuie sa dezvolte strategii de crestere industriala. Sunt elocvente exemplele Chinei, care, in 1995 a avut o crestere economica industriala de 14% , contributia la PIB a acestui sector fiind de 50%, sau al Indiei, care, in perioada 1970-1990 a contribuit din industrie la cresterea PIB cu 28,6%. 3.Indicele Dezvoltrii umane (IDU) Indicele dezvoltrii umane este o msur comparativ a speranei de via, alfabetizrii, nvmntului i nivelului de trai. n acest fel, este folosit pentru a compara mai bine nivelul de dezvoltare a unei ri dect PIB-ul pe cap de locuitor, care msoar doar prosperitatea material i nu ali indicatori socioeconomici. La calcularea sa se ine cont de urmatorii parametri: longevitatea sau speranta de viata la nastere; gradul de alfabetizare a populatiei; nivelul de frecventare a cursurilor primare, secundare si superioare de invatamant; produsul intern brut pe cap de locuitor; mortalitatea infantila; dotarea cu echipamente electrocasnice si automobile; accesul la informare (mass-media, telecomunicatii); gradul de urbanizare; egalitatea sexelor. n 2010, Romnia s-a clasat pe locul 50 in topul realizat de Natiunile Unite privind dezvoltarea uman, urcnd 13 locuri fa de 2009. Pe primele locuri in top se afla Norvegia, Australia si Noua Zeelanda. Statele Unite sunt pe locul patru in top, fiind urmate de Irlanda, Lichtenstein, Olanda, Canada, Suedia, Germania si Japonia. La polul opus, cele mai sarace tari sunt considerate a fi, in ordine crescatoare, Botswana, Niger si Sierra Leone. Scorul Romaniei la indicele privind dezvoltarea umana a fost de 0,767, iar speranta de viata se ridica la 73,2. Numarul de ani de scolarizare a cetatenilor, in medie, se ridica la 10,6, iar PIB-ul pe cap de locuitor la 12.844 dolari. Prin comparatie, in tarile care s-au clasat pe primele locuri, venitul pe cap de locuitor se ridica la 25.000 de dolari (Noua Zeelanda), 30.000 de dolari (Australia), sau chiar la 60.000 de dolari (Norvegia). Speranta de viata in tarile cele mai dezvoltate este apropiata de 80 de ani, iar numarul de ani de scolarizare a cetatenilor trece de 12.

4. Strategii pentru dezvoltare i cretere economic

Diversitatea condiiilor existente n rile n curs de dezvoltare fac imposibil existena unei strategii unice care s aib succes n toate. In ultimele 3-4 decenii au fost sugerate mai multe strategii alternative. Dei aceste strategii sunt foarte diferite ele au n comun faptul c recunosc c o ar n curs de dezvoltare se confrunt cu anumite restricii. Cantitile insuficiente de resurse materiale ori umane determin necesitatea unor alegeri din partea acestor ri ntre mai multe alternative. Trile n curs de dezvoltare sunt puse n situaia de a alege ntre industrie sau agricultur, ntre exporturi i substituirea importurilor, ntre planificarea centralizat i economia de pia liber. a) Agricultur sau industrie. Imediat dup cel de-al doilea rzboi mondial, odat cu ctigarea de ctre aceste ri a independenei politice, ele i-au manifestat opiunea pentru industrializare ca soluie la problemele economice cu care se confrunt. Prin industrializare sperau o cretere a stocului de capital al rilor lor i realizarea tranziiei structurii economiei - de la agricultur spre industrie i servicii. Evoluia economic de pn acuma demonstreaz c ntr-o ar reducerea ponderii agriculturii n PIB i creterea ponderii industriei i serviciilor n mod corespunztor n PIB sunt strns legate de creterea veniturilor. Cu toate eforturile depuse n multe dintre rile n curs de dezvoltare industrializarea a fost fr succes sau chiar dezamgitoare. Simpla copiere a structurii economiilor dezvoltate nu reprezint o garanie pentru realizarea dezvoltrii. In aceste condiii, de la nceputul anilor '70 agriculturii i s-a acordat o atenie sporit. Strategiile agricole au adus numeroase beneficii. Unele proiecte agricole au fost extrem de costisitoare (reelele de irigaii sau diguri importante), altele ns au necesitat capital puin (servicii legate de popularizarea unor tehnici agricole mai bune sau aplicarea unor programe de fertilizare pe scar redus). Ambele au avut efecte benefice asupra unui numr mare de menaje, ducnd la creterea veniturilor celor mai srace familii. Experiena din ultimele trei decenii sugereaz c este important realizarea unui raport optim ntre industrie i agricultur. Chinezii se refer la aceast abordare dual de dezvoltare prin expresia "mergnd pe 2 picioare". b) Exporturi sau substituirea importurilor. Pe msur ce rile n curs de dezvoltare i lrgesc aria de activiti industriale ele trebuie s decid ce tip de strategie de comer trebuie s urmeze - s substituie importul sau s promoveze exportul. n anii '50 n aproape toate rile din America de Sud s-a adoptat strategia substituirii importurilor. Avnd n vedere structura importului (bunuri industriale) i a exportului (produse agricole i minerale) i raporturile ntre preul produselor exportate i al celor importate, adoptarea acestei politici era de neles. Aciunile guvernelor - tarifele vamale, contingentrile i subvenionarea importului de maini au avut scopul de a ncuraja dezvoltarea unor noi industrii n rile n curs de dezvoltare. O serie de faciliti au fost oferite totodat investitorilor strini. Muli economiti apreciaz c strategiile de substituire a importurilor au euat aproape peste tot unde au fost ncercate. Aprarea propriilor industrii de competiia internaional n fapt a condus la pierderi majore n aceste ri. De asemenea unele politici guvernamentale n direcia substituirii importurilor au ncurajat deseori metode de producie cu capital intensiv care au limitat locurile de munc i au ngreunat activitile de export. Ca o alternativ la substituirea importurilor unele ri au urmrit strategii de promovare a exporturilor. Exemplul cel mai concludent este Japonia care a obinut realizri importante n creterea PIB pe locuitor cu 6% ncepnd din 1960 cu o industrie orientat spre consumatorii externi. Incepnd din 1970 unele ri n curs de dezvoltare au ncercat s repete succesul Japoniei, precum Hong-Kong, Singapore, Coreea, Taiwan (numite i "cei patru mici dragoni"). Alte ri precum Brazilia, Columbia, Turcia au avut un anumit succes urmrind o politic de comer orientat ct mai mult spre exterior. Pentru promovarea exporturilor guvernele au luat msuri de meninere a unei rate de schimb favorabile exportului i au oferit subvenii industriilor de export. c) Planificarea centralizat sau economie de pia liber. ntre 1950 i 1960 strategiile de dezvoltare ce au avut nevoie de planificare central au necesitat din partea statelor un suport substanial. Creterea economic rapid a Uniunii Sovietice, o economie centralizat cu toate neajunsurile, ofer un exemplu de trecere rapid de la o economie agrar puin dezvoltat la o putere mondial modern. Numeroi experi plecnd i de la subdezvoltarea multor piee de mrfuri din lumea a treia au concluzionat c forele pieei nu puteau conduce la o economie prosper i c

intervenia major a guvernelor era o necesitate. De altfel planificarea se practic i n prezent chiar n rile dezvoltate dar cu sfere de cuprindere extrem de diferite. Teoretic, planificarea are un rol important n canalizarea economiilor ntr-o investiie productiv i n coordonarea activitilor economice. Realitatea demonstreaz ns c planificarea centralizat este dificil din punct de vedere tehnic i puternic politizat. Eecul multor planificri a determinat rile n curs de dezvoltare s se orienteze spre pia. Eliminarea controlului preurilor, privatizarea ntreprinderilor de stat i reducerile de importuri sunt exemple de reform a orientrii spre pia i sunt recomandate i de instituii internaionale precum F.M.I. i Banca Mondial. Dac n lumea dezvoltat recunoaterea valorii forelor pieii n determinarea alocrii resurselor este n crestere n condiiile n care guvernele au nc un rol important, guvernele rilor n curs de dezvoltare vor trebui s determine n ce situaii planificarea este superioar economiei de pia sau invers. 5. Concluzii Subdezvoltarea este o problema complexa si de amploare. Aceasta problema nu trebuie tratata doar ca pe un subiect de dezbatere si studiu, ci si analizat in contextul efectelor pe care le poate produce la scara planetara, inclusiv pentru statele dezvoltate din prezent. Propagarea saraciei de masa si a conflictelor nu pot avea decat un efect in lant de nastere a unor frustari si nemultumiri colective din partea statelor subdezvoltate, ale caror resurse sunt totusi antrenate in economia mondiala prin implicarea puterilor economice, resurse care sunt impartite insa inechitabil. Trebuie intelese cauzele, efectele si posibilitatile de actiune contra acestei probleme majore, pentru a contribui la echilibrul fragil, la nivel global, dar esential pentru aplicarea principiilor dezvoltarii durabile. Bibliografie 1. Cretoiu, Ghe., Chirila, M., Economie mondiala, Editura Porto-Franco, Galati 2. Alexander King si Bertrand Schneider, Prima revolutie globala, Editura Tehnica Bucuresti, 1993 3.Cornelia Popescu, Economie mondiala, editura Ex Ponto, Cconstanta, 2005 4. Lester R.Brown, Nicholas Lenssen, Hal Kane, Semne vitale, Seria Probleme globale ale omenirii, Editura Tehnic, Bucureti, 1996 5. Fota Constantin, Economie mondial, Editura Alma, Craiova, 1997

6. www.didactic.ro