Datoria publica si consecintele ei pentru Republica Moldova

Una dintre problemele-cheie ale dezvoltării social-economice a ţării este reducerea justificată a
datoriei publice de stat. Datoriile publice apar, de regulă, după anumite situaţii extremale: războaie, inundaţii,
ani secetoşi, prăbuşirea sistemelor economice etc. Datoriile de stat pot fi justificate în anumite condiţii, însă
ele pot apărea şi ca o consecinţă a unor decizii economice neadecvate situaţiilor create. Datoria de stat este un
medicament cu care societatea se poate trata sau se poate intoxica. Republica Moldova, fiind o ţară fără
experienţa necesară în acest domeniu, pe parcursul anilor 1990-2008 a acceptat datorii publice în situaţia
când trebuia să le respingă, şi invers, a respins astfel de datorii când trebuia să le accepte. În acest concept,
pentru Republica Moldova abordările ştiinţifico-practice ale datoriei publice sunt mai mult decât stringente.
Reducerea datoriei publice a Republicii Moldova va contribui la creşterea economică, la majorarea
salariilor, la creşterea achiziţiilor guvernamentale. În consecinţă, salariile majore şi achiziţiile
guvernamentale contribuie exponenţial la creşterea PIB. Problema va rămâne actuală şi după ce Republica
Moldova va reuşi să se elibereze de datoria de stat. Autorităţile trebuie să fie dotate cu politici economice
orientate spre acceptarea sau respingerea datoriei publice
Stabilitatea monedei naţionale depinde, în cele din urmă, de „sănătatea” economiei naţionale. Pentru a
nu avea probleme cu datoriile publice (interne şi externe), puterea valutei naţionale poate creşte concomitent
cu prosperarea economică, adică cu sporul continuu al Produsului National.
Devalorizarea valutei naţionale în condiţiile declinului economic a declanşat o serie de fenomene
negative în plan economic, politic, ecologic, social. Răspândirea rapidă a afacerilor ilicite ce compun
economia subterană, corupţia, amplificarea enormă a tot felul de intermediari în vânzări şi revânzări ale
produselor contrafăcute, epuizarea resurselor de producţie şi scumpirea lor au lovit, prin majorarea preţurilor,
asupra securităţii umane şi a statului.
Impactul economic al acestor fenomene se manifestă în creşterea costurilor tranzacţionale, îndeosebi
în micul antreprenoriat, ce duce la scăderea competitivităţii produselor şi serviciilor. Această povară de
costuri determină, direct sau indirect, creşterea rapidă a preţurilor de consum şi reducerea la zero a tuturor
majorărilor de venituri ale populaţiei.
De rând cu inflaţia ofertei (creşterea coşului minim de cumpărări ale producatorului), are loc inflaţia
cererii. Creşterea preţurilor la produsele alimentare şi îmbrăcăminte, a tarifelor pentru serviciile comunale,
energia electrică şi termică a impus populaţia să reducă consumul individual.
Problema primordială în Republica Moldova, care afectează deviza de cheltuieli bugetare şi provoacă
creşterea datoriei interne de stat, se răsfrânge inevitabil şi asupra stării datoriei externe a ţării şi asupra
onorării obligaţiunilor de deservire a ei, reprezentând povara economică. Deoarece partea covârşitoare a
resurselor de stat se acumulează din impozite de la populaţie şi agenţi economici, povara datoriei de stat o
duce populaţia ţării.
 Astfel, datoria publică reprezintă totalitatea obligaţiunilor băneşti, sub formă de obligaţiuni şi rente
existente la un moment dat, ce revine statului, administraţiei locale, financiare şi de credit, în urma lansării
unor împrumuturi interne sau externe. Deci, datoria publică constă, de regulă, din emisia titlurilor de credit
ale statului, iar datoria publică externă reprezintă suma împrumuturilor contractate de stat cu alte state sau
institute financiare internaţionale şi nerambursate, exprimate în valută liberă.
Sporul datoriei externe duce la creşterea dependenţei ţării de factorii externi, care nu pot fi controlaţi
prin pârghii naţionale. Reglarea deficitului bugetar devine una dintre cele mai acute probleme ale
funcţionalităţii statului în sfera economiei
Problema datoriei publice tangenţiază direct cu un set de probleme privind circuitul monetar, politica
bugetară şi eficienţa politicii macroeconomice, care influenţează asupra activităţii antreprenoriale şi asupra
proceselor din sfera socială.
Datoria publică a Republicii Moldova a atins în 2014 cifra de 1,7 miliarde de dolari, în creştere cu
600 de milioane comparativ cu 2009, anul în care guvernarea comunistă a fost înlocuită de partidele care se
declară democratice.
Anual autorităţile se împrumută cu sume de la 100 până la 300 de milioane de dolari. Cele mai mari
restanţe, de peste un miliard de dolari, le avem faţă de instituţiile internaţionale precum Fondul Monetar
Internaţional, Banca Internaţională de Reconstrucţii şi Dezvoltare şi Banca Europeană de Investiţii.
Datele prezentate de Banca Naţională arată că la sfârşitul anului 2015 Republica Moldova a
înregistrat o datorie externă totală de 6,4 miliarde de dolari, cu două miliarde mai mult faţă de anul 2009. Din
această sumă, 4,7 miliarde constituie datoria privată a băncilor comerciale.

Printre principalii creditori ai ţării noastre se numără Banca Internaţională de Reconstrucţie şi

Dezvoltare, Fondul Monetar Internaţional, Banca Europeană de Investiţii, Asociaţia Internaţională de
Dezvoltare şi Banca Europeană pentru Dezvoltare Regională, faţă de care Moldova a acumulat datorii de
1,13 miliarde de dolari. Doar în 2014, Moldova a împrumutat de la aceste instituţii 153 de milioane.
Republica Moldova are datorii şi faţă de mai multe state. Federaţiei Ruse îi datorăm 55 de milioane de dolari,
Statelor Unite ale Americii - 40 de milioane, Japoniei - 24 de milioane, Germaniei - 23 de milioane, Austriei
- 18 milioane, iar României - 5,3 milioane de dolari. Potrivit unui raport publicat de Ministerul Finanţelor, în
2014 Moldova a rambursat 65 de milioane de dolari.

La sfârșitul lunii octombrie 2016, s-a atestat cel mai înalt nivel al datoriei publice (interne şi externe)
din istoria Republicii Moldova, peste 50,34 miliarde de lei, arată date publice.
Potrivit datelor statistice, din suma totală, peste 28,56 miliarde de lei sunt datorie publică externă, iar
21,78 de miliarde lei sunt datorie publică internă.
 Angajamentele externe au scăzut

Comparativ cu datele de la finele lunii septembrie, în octombrie datoria publică externă s-a diminuat cu peste
121 de milioane lei. În acelaşi timp stocul datoriei publice interne s-a majorat cu 13,26 de miliarde de lei.

Această creştere-record se datorează deciziei Guvernului de a-și asuma răspunderea pentru o lege care
prevede convertirea în datorie de stat a garanțiilor acordate în anul 2014 și 2015 pentru credite de peste 14
miliarde date de BNM celor trei bănci implicate în frauda miliardului.
Per total datoria publică externă şi internă, care constituie circa 50,34 miliarde de lei este mai mare decât este
bugetul public național pentru acest an.
De notat că majoritatea datoriei este de lungă durată, peste 80%, iar circa 20% este datorie de scurtă
durată. În special e vorba de datorie internă acumulată ca urmare a emiterii de valori mobiliare de stat.
Datoria va creşte cu încă 10 miliarde lei

Autorităţile nu se arată destul de optimiste nici în privinţa evoluţiei datoriei de stat în anul viitor, când aceasta
ar putea creşte cu încă 10 miliarde de lei, comparativ cu situaţia de la finele lunii octombrie.
"La situaţia din 31 decembrie 2017, datoria de stat internă nu va depăşi 21.251,6 milioane de lei,
datoria de stat externă – 39.564,3 milioane de lei (echivalentul a 1.893 milioane de dolari), iar soldul
garanţiilor de stat externe și interne va constitui zero lei", estimează Ministerul Finanţelor în proiectul legii
bugetului de stat pentru anul 2017.
Altfel spus la finele anului viitor datoria de stat ar urma să nu depăşească 60,8 miliarde de lei. Asta în
cazul în care cursul mediu al dolarului va constitui 20,9 lei.