Economia invizibila: tehnici de evaluare, cauze si consecinte

Termenul de „economie subterană” este pe larg utilizat nu doar de specialişti, dar şi de publicul
larg. Unele din definiţiile economiei subterane s-au extins, cuprinzând mai mulţi termeni, cum sunt:
economie subterană, neregulată, tenebră, criminală, invizibilă, neagră, neobservată, gri, în umbră, de
nenumărat sau necontabilizată, ascunsă, ilegală etc.
Economia invizibila reprezinta totalitatea activităţilor economice nedeclarate instituţiilor
însărcinate cu stabilirea impozitelor şi cotizaţiilor sociale, care scapă de sub înregistrările statistice şi
din contabilitatea naţională.

Tipuri generale ale producţiei ilegale:

o producţia şi distribuirea mărfurilor ilegale (drogurile interzise);
o producţia serviciilor ilegale (prostituţia şi proxenetismul ei, în ţările unde aceasta este interzisă
de legislaţie);  activităţile producătoare, care, de obicei, sunt legale, dar devin ilegale când
sunt efectuate de producătorii ce nu dispun de autorizaţie (practicarea serviciilor de medicină
fără licenţă, producţia băuturilor alcoolice fără licenţă, braconajul, desfăşurarea jocurilor de
noroc într-un cadru neorganizat oficial etc.);
o producerea şi realizarea producţiei contrafăcute (bunurile cu marcă falsificată, copii
neautorizate ale operelor originale, asigurarea cu programe, discuri laser şi video);
o contrabanda (în particular, tutunul, traficul de arme, alcoolul, produsele alimentare, atât cu
ridicata, cât şi cu amânuntul);
o revânzarea bunurilor furate;  mita;  spălarea banilor.

Principalele canale care alimentează economia subterană se manifestă, în majoritate, în

domeniul evaziunii fiscale şi vamale, cum ar fi diminuarea valorilor şi a cantităţii declarate în vamă, în
contrabanda cu mărfuri, manoperele ilicite în gestionarea patrimoniului firmelor, cum ar fi înregistrarea
intenţionată şi defectuoasă a operaţiunilor în contabilitate, efectuarea unor operaţii fictive etc.,
concurenţa neloială, deturnarea de fonduri, corupţia etc

Situaţia economică din lumea întreagă, în ultimele decenii, a demonstrat că cele mai eficiente
strategii sunt cele care iradiază nu economia subterană, ci gestionarea acesteia. Mai mulţi economişti au
încercat să definească, să măsoare şi să stabilească efectele economiei subterane.
 Desigur, de la ţară la ţară, aceste efecte se manifestă diferit. O analiză a studiilor şi a referirilor
cu privire la economia subterană a delimitat trei direcţii de determinare a dimensiunilor acesteia:
 În scopul manipulării – lansarea unor cifre cu caracter speculativ ale diferitor indicatori
macroeconomici, în funcţie de anumite interese conjuncturale. Uneori, cifrele enunţate sunt
asemănătoare situaţiei economice existente într-o ţară sau alta.
 Enunţarea unor cifre, a căror fundamentare este, exclusiv, un raţionament logic, o bună
cunoaştere a activităţii economice (atât formale, cât şi informale). Acestea nu includ economia
criminală sau, ceea ce mai numim, ilegală.
 Cea mai exactă estimare este pe baza metodelor de evaluare bine definite, pentru care sunt
elaborate anumite metodologii de calcul. Aceste metode sunt bazate pe ideea, că economia
subterană lasă urme, care apar pe pia- ţa muncii, în agregatele monetare sau sub forma
dezacordului între venituri şi cheltuieli. Această direcţie oferă posibilitatea de a aborda
problema prin prisma mai multor modalităţi de estimare: 1. metode bazate pe date din sistemul
conturilor naţionale; 2. evaluarea în baza datelor obţinute în urma verificărilor fiscale şi altor
metode de control; 3. metoda indiciilor ce apar pe pia- ţa muncii; 4. metode monetare; 5.
metode bazate pe consumul de electricitate.

Pe plan internaţional există mai multe metode de calcul a economiei subterane9 , care diferă una
de alta în funcţie de modalitatea de abordare, metodologia efectuării calculelor şi altele. Cele mai
utilizate metode sunt:
 Supravegherea directă a economiei subterane. Aceasta se efectuează prin analiza datelor, oferite
de către agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea, în întregime sau parţial, „în umbră”.
Această metodă oferă posibilitatea de a cunoaşte structura economiei subterane. Însă, datorită
faptului că aceasta este bazată pe date exacte oferite de către agenţi economici, generează dubii
pe măsura ilegalităţii activităţii acestora, care nu sunt pregătiţi să-şi recunoască implicarea chiar
şi în condiţiile asigurării caracterului anonim.
 Metoda diferenţelor de cheltuieli. Această metodă presupune că persoanele care lucrează în
sectorul neoficial cheltuie mai mult decât venitul lor declarat. Discrepanţa, care reflectă
cuantumul economiei subterane, poate fi pusă în evidenţă atât la nivel individual, cât şi la
nivelul sistemului financiar naţional. Metoda constă în compararea rezultatelor înregistrărilor
realizate în contabilitatea naţională în procesul determinării PNB prin cele două abordări:
metoda veniturilor şi cea a cheltuielilor. Experienţa de estimare a PNB din perspectiva
veniturilor oferă cifre mai reduse faţă de cele obţinute prin însumarea cheltuielilor. Diferenţa
 dintre cele două agregate poate fi considerată drept bază pentru estimarea mărimii economiei
subterane. În principiu, această metodă are avantaj, deoarece se calculează simplu, se aplică
uşor, iar prin evoluţia anuală a mărimii relative a acestor diferenţe se poate explica evoluţia
generală a economiei subterane.
 Metoda comparativă a pieţei monetare. Această metodă este cea mai utilizată în estimarea
economiei subterane. Porneşte de la faptul că tranzacţiile din sectorul neoficial se realizează mai
mult în numerar. Această formă de tranzacţii face dificilă descoperirea lor de către autorităţi.
Nivelul economiei subterane este determinat de cantitatea de numerar folosit la nivel naţional în
plus faţă de cel din tranzacţiile oficiale. Această metodă este considerată mai exactă, întrucât
cantitatea şi structura masei monetare sunt în mod detaliat cunoscute. Este de remarcat că şi în
cadrul economiei subterane se folosesc plăţile prin bancă sau prin mijloace electronice.
 Metoda consumului familial de energie electrică. Este folosită în mai multe ţări europene şi
presupune că în fiecare ţară, o parte a consumului familial (în gospodăriile individuale) de
energie electrică este folosită în economia subterană (neoficială). Energia electrică, consumată
la nivelul gospodăriilor, diferă de la ţară la ţară şi nu este determinată doar de cauze evidente,
cum ar fi: mărimea populaţiei, nivelul de trai, localizarea geografică a ţării (cu referire la
climat), preţul relativ al curentului electric sau accesul la alte surse de energie, ci şi de
extinderea economiei subterane. Pe de altă parte, un număr semnificativ de agenţi economici
neînregistraţi desfăşoară diferite activităţi în cadrul gospodăriilor individuale sau obţin din
acestea în mod direct venituri.

Estimarea economiei subterane în Moldova.

In Moldova sunt mai multe organizaţii naţionale şi internaţionale, care încearcă să
implementeze diferite forme şi metode de transparenţă a fenomenelor ilegale economice.
Metoda de estimare a economiei neobservate în Moldova se realizează prin utilizarea
informaţiei cererii şi ofertei forţei de muncă. Aceasta constă în determinarea numărului persoanelor
ocupate în economia neobservata prin compararea numărului acestora din Ancheta asupra Forţei de
Muncă în Gospodării cu cel obţinut în Ancheta Statistică a Întreprinderilor. Ancheta asupra Forţei de
Muncă în Gospodării cuprinde toate persoanele ocupate, inclusiv şi cele în sectorul neformal, iar
Ancheta Statistică a Întreprinderilor (Ancheta Structurală) cuprinde doar numărul persoanelor angajate
oficial. În aşa fel, se compară numărul patronilor şi salariaţilor acestora din Anchetele asupra Forţei de
Muncă în Gospodării şi Statistica Întreprinderilor. Compararea se face pentru toate activităţile, inclusiv
pentru cele slab reprezentate în Ancheta Statistică a Întreprinderilor. Analiza informaţiei obţinute
demonstrează structura neomogenă a întreprinderilor (talia, tipul activităţii, volumul producţiei etc.),
fapt care impune divizarea acestora pe grupe, în rezultatul căreia, se consideră, estimarea producţiei
este mai veridică.
Conform estimărilor BNS(Biroul National de Statistica), economia neobservată în Republica
Moldova are o pondere considerabilă. Totodată, conform prezentărilor şi calculelor BNS, economia
neobservată este parte componentă a PIB-ului. Adică, economia neobservată nu poate fi comparată cu
PIB-ul, dar numai ca pondere a acestuia, deoarece ea este inclusă în valoarea PIB-ului. Estimările se
efectuează doar cu scopul de a afla cota-parte a acesteia în PIB.
În Moldova nu există niciun studiu sau cercetări aprofundate, care ar prezenta rezultate
relevante legate de fenomenul economiei ilegale. Conform unui raport13 publicat în 2006 şi 2010,
economia tenebră în Moldova constituie 45,1% şi, respectiv, 44,3%. Conform acestor publicaţii,
Moldova se situează pe locul 10214 din 162 de ţări.
Conform estimărilor efectuate de BNS, economia neobservată în Moldova are un caracter stabil,
cu mici devieri anuale. În aşa mod, în perioada analizată, economia neobservată din Moldova a
înregistrat cel mai mare nivel în anul 2011, constituind 25,5%, iar cel mai redus nivel în 2007 – 21,3%.
Cea mai mare contribuţie la formarea VAB a fost înregistrată în anul 2009 – 28,6%, iar cea mai mică –
în 2010 – 23,2%.

Cauzele aparitiei economiei invizibile:

 Povara fiscală – se are în vedere, în primul rând, structura sistemului fiscal, mărimea taxelor și
contribuțiilor sociale. Un sistem prea complex, cu rate ridicate a taxelor contribuie direct la creșterea
proceselor de evaziune fiscală.
 Povara regulatorie – este echivalentă cu complexitatea legislativă și barierele administrative
din diferite domenii, care influențează procesul de deschidere, gestionare și închidere a unei afaceri. În
cazul acesta, costurile de conformare fiind prea ridicate, măresc probabilitatea de nerespectare a
prevederilor respective.
 Moralitatea fiscală – este totalitate normelor sociale și morale, care modelează atitudinea
oamenilor față de plata impozitelor. Aceste norme rezultă din percepția cetățenilor a calității
instituțiilor și serviciilor publice, echității sistemului fiscal, nivelului corupției, etc.

Consecintele economiei invizibile in Republica Moldova:

  Distorsionează toţi indicatorii macroeconomici;
 Afectează foarte accentuat creşterea economică;
 Frânează ritmul de dezvoltare social-economică;
 Creează probleme sistemului bugetar-fiscal al ţării;
 Prezintă pericol pentru sistemul monetar;
 Are impact negativ asupra pieţei financiare;
 Influenţează negativ asupra sistemului creditar-bancar;
 Sporeşte afluxul de monedă străină;
 Reduce, în toate sferele, investiţiile autohtone şi străine în dezvoltarea sectorului real al
economiei;
 Generează pericole pentru sistemul de asigurări obligatorii şi de asistenţă socială;
 Înrăutăţeşte situaţia pe piaţa forţei de muncă;
 Creează condiţii de majorare a şomajului;
 Majorează nivelul de corupţie pe toate segmentele societăţii;
 Distruge sistemul de ocrotire a sănătăţii;
 Creează o imagine negativă a ţării pe plan internaţional;
 Îndepărtează partenerii economici şi financiari internaţionali;

Dezavantajele economiei invizibile sunt:

o Dezavantajele în sfera bugetar-fiscală- se manifestă prin ascunderea activităţilor economice
legale şi eschivarea de la plata impozitelor. Aceasta reduce substanţial partea de venituri a
bugetului, prin urmare afectând finanţarea realizării programelor de stat, instituţiilor şi
structurilor statului. În aşa fel, fenomenul de economie ilegală pune sub ameninţare stabilitatea
socială şi progresul dezvoltării ţării. Încă un dezavantaj puternic al ascunderii şi eschivării de la
plata impozitelor este creşterea poverii fiscale asupra contribuabililor, care plătesc onest, legal
şi la timp impozitele. Aici trebuie de menţionat Legea economică: Majorarea poverii fiscale
stimulează şi mai mult ascunderea activităţilor şi eschivarea de la plata impozitelor, astfel
amplificând diferenţierea dintre venituri şi proprietate.
o Eficienţa politicilor macroeconomice- lipsa evidenţei proporţiilor economiei ilegale se răsfrânge
negativ asupra politicilor de ocupare a populaţiei în câmpul muncii. Subaprecierea economiei
ilegale poate influenţa elaborarea strategiilor şi programelor economice de lungă durată:
 erori la evaluarea distribuirii veniturilor;
  modificarea indicatorilor în raport cu PIB-ul nereal, din cauza că nu sunt incluse bunurile şi
serviciile ilegale;
 denaturarea balanţei de plăţi din cauza circuitului necontrolat în afara hotarelor ţării a mărfurilor
şi fluxurilor de capital;
o În sfera monetar-creditară, dezavantajele se manifestă prin deformarea structurii circuitului
monetar, a relaţiilor de creditare, stimularea inflaţiei, majorarea riscurilor investiţiilor,
deponenţilor, băncilor etc.; spălarea banilor obţinuţi din venituri ilegale influenţează negativ
cursul de schimb al leului.
o Procesul investiţional şi creşterea economică. Trebuie să constatăm că activitatea ilegală
produce activitate legală prin intermediul utilizării veniturilor ilegale pentru achiziţionarea de
mărfuri şi servicii legal produse, în aşa fel crescând PIB-ul. Însă, aceasta nu poate fi privită ca
un avantaj, deoarece procesul de activitate ilegală limitează posibilităţile de atragere a
resurselor investiţionale, inclusiv a celor straine. Mijloacele băneşti ascunse, de obicei, sunt
folosite pentru consum, însă, în cea mai mare parte, se exportă din ţară, reducând resursele de
investiţii.

Asadar, economia neobservată este o parte componentă a oricărei economii. Evaluarea acesteia
permite autorităților să lupte mai eficient cu componentele ce țin de producția ascunsă și cea ilegală,
precum și să urmărească evoluția unor procese fundamentale în economie. Evaluarea economiei
neobservate și analiza acesteia este foarte importantă pentru elaborarea politicilor fiscale.
Pentru a crea condiții mai bune pentru evaluarea fenomenelor legate de economia neobservată
și elaborarea politicilor de diminuarea a acesteia este bine ca Oficiul Național de Statistică, împreună
cu alte organe să efectueze evaluarea componentei producției ilegale. De asemenea, o altă constrângere
tehnică ce este necesar de înlăturat ține de clasificația bugetară, pentru depășirea căreia este necesară
revizuirea acesteia pentru a fi compatibilă cu standardele internaționale.