Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea “Dunarea de Jos” din Galati

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor


Specializarea Finante si Banci

Economia subterana si
evaziunea fiscala

Indrumator: Conf. dr. Lazarescu Ioana

Student: Bejan Roberta-Mihaela

Galati
2019
Cuprins

Introducere............................................................................................................................................. 3
Capitolul I: Notiuni generale ................................................................................................................ 4
1.1 Economia subterana .................................................................................................................... 4
1.2 Evaziunea fiscala ......................................................................................................................... 5
Capitolul II: Studii de caz ..................................................................................................................... 9
2.1 Analiza nivelelor economiei subterane in randul tarilor Uniunii Europene, in perioada
2007-2017............................................................................................................................................ 9
2.2 Tendinta evaziunii fiscale in perioada 2006-2017 (% din PIB) ............................................. 11
Concluzii ............................................................................................................................................... 15
Bibliografie ........................................................................................................................................... 16

2
Introducere

Am decis sa aleg aceasta tema deoarece trateaza problematica economiei subterane si


evaziunii fiscale, doua fenomene de criminalitate financiara foarte raspandite in zilele noastre.
Evaziunea fiscala este unul din fenomenele economico-sociale complexe de maxima
importanta cu care statele de astazi se confrunta si ale carui consecinte nedorite cauta sa le
limiteze cat mai mult, eradicarea fiind, practic, imposibila. Efectele evaziunii fiscale se
repercuteaza direct asupra nivelurilor veniturilor fiscale, conduce la distorsiuni in mecanismul
pietii si poate contribuii la inechitati (marirea lor) sociale datorate „accesului” si „inclinatiei”
diferite la evaziunea fiscala din partea contribuabililor.
Evaziunea fiscala a fost dintotdeauna produsul inventivitatii umane deoarece fiscul
lovea indivizii in averea lor si ii atingea in cel mai nevralgic punct: interesul banesc.
Economia subterana este prezenta in toate tarile din lume si ajunge la marimi
remarcabile, din moment ce valoarea medie pentru 28 de state reprezentative din Europa ajunge
la 20% din PIB-ul oficial in anul 2018.

3
Capitolul I: Notiuni generale

1.1 Economia subterana

In literatura de specialitate, exista mai multe denumiri sub care este cunoscut economia
subterana, ca, de exemplu, economie ascunsa , economie din umbra , economie duala ,
economie paralela , economie gri, economie ilegal , contraeconomie etc.1
Economia subterana reprezinta ansamblul activitatilor economice desfasurate
organizat, cu incalcarea normelor sociale si ale legilor economice, avand drept scop obtinerea
unor venituri ce nu pot fi controlate de stat. Aparitia economiei subterane coincide cu aparitia
statului si impunerea unor reguli, norme si legi, iar dezvoltarea fenomenului este corelata cu
etapele istorice ale dezvoltarii statului.
Comertul clandestin cu pietre pretioase si tesaturi deosebite, braconajul, distileriile
clandestine sunt activitati ramase celebre pana in epoca noastra; apoi comertul complementar,
traficul de frontiera cu bunuri de larg consum ce lipseau de pe piata organizata in sistemul
socialist si marile afaceri, precum traficul de armament, de carne vie, droguri, tutun, alcool, au
insotit economia subterana pe parcursul timpului, adaptandu-se realitatii imediate din fiecare
perioada.
In sfera de cuprindere a economiei subterane au fost incluse practici foarte variate,
respectiv: frauda fiscala, munca clandestina, traficul de droguri,traficul de arme,coruptia,
prostitutia, dar si o serie de activitati casnice care sunt aducatoare de venituri neinregistrate.
In ceea ce priveste participantii la activitatile subterane, pot fi identificate doua categorii
de persoane; cele care lucreaza si obtin venituri exclusiv in economia subterana iar cea de-a
doua categorie o reprezinta persoanele ce obtin venituri atat din surse legale, cat si din economia
subterana.
Factorii esentiali care au permis dezvoltarea exacerbata a economiei subterane pot
fi in principal urmatorii:2

 incertitudinile legislative ce au insotit mutatiile economice;


 divizarea economica necontrolata, aparitia unor mici intreprinderi cu activitate
temporara, speculativa;

1
https://www.romania-insider.com/romanias-underground-economy-2017 (accesat in data de 15 martie 2019)
2
Idem.

4
 descentralizarea, divizarea puterii prin distribuirea responsabilitatilor, crescand astfel
numarul indivizilor coruptibili;
 atitudinea toleranta atat a autoritatilor, cat si a populatiei fata de incalcarea
reglementarilor, o oarecare reticenta fata de disciplina;
 jonctiunea imediata realizata de reprezentantii pietei paralele existente in perioada
socialista cu cercuri cu preocupari similare din statele vecine si, pe aceasta cale,
conectarea la structurile internationale ale economiei subterane.
Dintre elementele componente ale economiei subterane, cele mai raspandite in tara
noastra, au fost activitatile desfasurate fara inregistrare, evaziunea fiscala si munca la negru.
Economia subterana a Romaniei a constituit in anul 2018 22,4% din produsul intern
brut (PIB), in valoare de 38 de miliarde de euro, potrivit datelor provizorii furnizate de Institutul
National de Statistica (INS).
Cea mai mare contributie (22,1%) a fost facuta de "economia nevazuta", care include
munca neagra, frauda TVA si sectorul informal (antreprenori individuali neinregistrati). Restul
de 0,3% reprezinta activitati ilegale, si anume traficul de droguri, prostitutia si contrabanda cu
alcool si tutun.

1.2 Evaziunea fiscala

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari sau mai
mici din materia impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se intalneste deopotriva atat pe
plan national, cat si internaitional.3
Intr-o definitie mai completa, evaziunea fiscala este prezentata ca fiind sustragerea prin
orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume
datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat ai bugetelor
fondurilor speciale de catre persoanele fizice , persoanele juridice romane sau straine
Evaziunea fiscala se calculeaza ca diferenta intre valoarea teoretica a incasarilor din
TVA (care reprezinta TVA care ar fi trebuit sa fie varsata la buget conform estimarilor) si
valoarea veniturilor din TVA efectiv incasate la buget.

3
Hoanta Nicolaie, „Evaziunea Fiscala”, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1997, p.34.

5
Gradul de ilegalitate
Preluat din Negoescu Gheorghe, Radu Riana Iren, „Elemente de statistica macro si microeconomica”, Editura
Fundatia Academica, Galati, 2000, p.189.

Factorii care genereaza fenomenul evaziunii fiscale pot fii grupati in:
 Factori psiho-sociali: acestia au in vedere atat convingerile si pornirile intime ale
contribuabilului cat si mediul social in care acesta isi desfasoara activitatea
 Factori economici: tin de perceptia contribuabilului cu privire la posibilitatile de a-si
satisface nevoile cu veniturile obtinute dupa plata contributiilor catre bugetul de stat
 Factori de ordin legislativ si administrativ: se refera la perceptia contribuabilului cu
privire la echitatea modului de stabilire a impozitului, dar si cu privire la modul in care
statul aplica legea.

Clasificarea evaziunii fiscale4


In functie de modul cum poate fi savarsita, evaziunea fiscala cunoaste doua forme de
manifestare: evaziune care poate fi realizata la adapostul legii (evaziune legala) si evaziune care
se realizeaza cu incalcarea legii, fiind, deci, ilicita sau frauduloasa.

4
Ibidem, p.55.

6
Evaziunea fiscala legala
Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii permite sustragerea unei parti din materia
impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat contraventie sau infractiune. Evaziunea legala
este posibila deoarece legislatia din diferite tari permite scoaterea de sub incidenta impozitelor
a unor venituri, parti de venituri, componente ale averii ori a anumitor acte si fapte care, in
conditiile respectarii riguroase a cerintelor principiilor generalitatii si echitatii impunerii, nu ar
trebui sa scape de la impozitare.
In practica, faptele de evaziune fiscala, bazate pe interpretarea favorabila a legii
(evaziune fiscala legala), sunt diversificate si numeroase, in functie de inventivitatea
contribuabililor si larghetea legii. Metodele cele mai frecvent folosite sunt urmatoarele:
Investirea unei parti din profitul realizat in achizitii de masini si utilaje pentru care statul
acorda reduceri la impozitul pe profit;
Folosirea prevederilor legale privind donatiile filantropice, indiferent daca acestea au
avut loc sau nu;
 Scaderea din veniturile impozabile a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate, in
valoare mai mare decat cele care rezulta din aplicarea cotelor legale;
 Interpretarea favorabila a dispozitiilor legale, care prevad importante facilitati pentru
contributiile la sprijinirea activitatilor social-culturale, stiintifice si sportive;
 Constituirea de fonduri de amortizare sau rezerva intr-un cuantum mai mare decat cel
justificat din punct de vedere economic.

Evaziunea fiscala frauduloasa


In tarile cu o experienta bogata in fiscalitatea adaptata cerintelor economiei de piata,
evaziunea fiscala (specifica mai ales T.V.A) poate fi intalnita si sub forme, cum sunt:
Frauda pe termen lung, care apare atunci cand un agent economic, care si-a creat in timp
o buna reputatie prin comportament si rezultate, inceteaza brusc platile, declarandu-se in stare
de faliment, dupa ce in prealabil a avut grija sa-si transfere profitul in alta tara;
Frauda pe termen scurt, care poate fi intalnita atunci cand o noua intreprindere infiintata
(cu intentia ascunsa de a obtine bani prin pretentii false), inainteaza organelor fiscale o cerere
justificata de rambursare a T.V.A, insa dupa rambursare intreprinderea in cauza isi inceteaza
activitatea, iar platitorul dispare;
Sindromul „Phoenix”, cand o firma ce avea obligatii de plata a T.V.A se declara in stare
de faliment sau se lichideaza, dar apare o alta firma cu acelasi director;

7
Sindromul „companiilor multiple” apare in cazul in care sunt inregistrate mai multe
firme, printre care si una fantoma.
Manipularile insignifiante care se concretizeaza in efectuarea unei serii de modificari
marunte in contabilitate, ca, de exemplu omiterea de la insumare a unor pagini, inregistrarea
repetata a unor facturi de intrare, reportare gresita, etc.
Combaterea si prevenirea evaziunii fiscale5
Fenomenul inflationist este unul complex si necesita multa munca pentru a putea fi
combatut.Populatia trebuie educata si informata in legatura cu obligatiile lor (declaratiile de
venit) dar si in legatura cu pedepsele si sanctiunile aplicate celor ce incalca legea.
Masuri de limitare a evaziunii fiscale:
 sistematizarea cadrului legislativ din economie;
 eliminarea actelor normative ce pot favoriza evaziunea fiscala;
 legislatia fiscala trebuie sa determine un comportament economic normal;
 restructurarea aparatului Ministerului Finantelor pentru a se evita suprapunerile,
paralelismele activitatii de control fiscal;
 existenta unei publicatii a Ministerului Finantelor ce ar putea facilita interpretarea
unitara a cadrului legislativ;
 trecerea pe primul loc a controlului prin exceptie (sondaj) si pe unul secund a celui
permanent;
 stabilirea unui raport aproximativ optim intre salariu si stimulentele pentru cointeresarea
aparatului fiscal;
 implementarea unui sistem informatic ce va furniza datele necesare analizei si
combaterii evaziunii
 pregatire permanenta a personalului aparatului ministerului finantelor;
 implicarea mai directa a Ministerului Finantelor Publice si a Ministerului Industriilor si
Resurselor in organizarea si buna functionare a sistemului de control financiar intern
(preventiv, ulterior,de gestiune etc.);
 verificarea prin sondaj a circuitului diferitelor marfuri la comercializarea carora apare
evaziunea;
 constituirea unei evidente cantitative si valorice pe principalii cumparatori/importatori
de diferite marfuri la comercializarea carora apare evaziunea fiscala.

5
Patroi Dragos, „Evaziunea fiscala intre latura permisiva, aspectul contraventional si caracterul infractional”,
Editura Economica Bucuresti, 2006, p. 28.

8
Capitolul II: Studii de caz

2.1 Analiza nivelelor economiei subterane in randul tarilor Uniunii Europene, in


perioada 2007-2017.

Metodologie6
Nivelul economiei subterane se exprima procentual, ca pondere a nivelului economiei
subterane in PIB.
In scopul prezentarii economiei subterane in tarile Uniunii Europenem utilizam
metodele descriptive, analiza si sinteza.Adoptam si o abordare spatiala a analizei nivelului
economiei subterane la nivelul tarilor membre Uniunii Europene, avand in vedere si scopul
general de a investiga si influentele unor factori comportamentali (cultura, religie, moralitate
fiscala, fericire etc.) asupra fenomenelor de coruptie si economie subterana. In acest scop,
grupam cele 28 de tari ale Uniunii Europene in patru zone geografice respectiv tarile din centrul
si estul Europei, tarile din Nordul Europei, tarile din sudul Europei si cele din Vestul Europei.

6
Achim Monica Violeta, „Coruptia si economia subterana teorii si studii”, Editura Presa Universitara Clujeana,
Cluj-Napoca, 2017, p.40.

9
Rezultate si discutii7
Dupa cum se prezinta in graficul 4, nivelul economiei subterane la nivelul tarilor Uniunii
Europene este in medie de 20% (ca procent din PIB), ceea ce inseamna ca, in medie,
aproximativ o cincime din PIB-ul Uniunii Europene este pierdut din cauza economiei subterane,
la nivelul perioadei analizate. Cele mai ridicate nivele ale economiei subterane le intalnim in
Bulgaria, Romania si Croatia, cu circa 30-32%. La polul opus se afla Austria, Luxemburg,
Olanda si Marea Britanie care inregistreaza cele mai scazute nivele ale economiei subterane, ce
variaza intre 8 si 10%.

In graficul 5 este reflectata evolutia nivelului economiei subterane in tarile Uniunii


Europene, in medie pentru perioada 2007-2017. La nivelul Uniunii Europene, in medie volumul
economiei subterane (exprimate ca % din PIB) inregistreaza un trend general de reducere, de la
un maxim de 21,8% inregistrat in anul 2007, la un minim de 18,5% inregistrat in anul 2017.
Romania inregistreaza nivele ale economiei subterane cu mult superioare mediei
Uniunii Europene, pe toata perioada de analiza. Cu toate acestea, in Romania, nivelul general
al PIB pierdut in activitati subterane se reduce in timp, de la un nivel maxim de 32,2% in anul
2007, la un nivel minim atins in anul 2017, de 28,1%.

7
Ibidem, p.42.

10
In Graficul 6 constatam existenta unei variatii semnificative a nivelului economiei
subterane, pe cele patru cadrane geografice ale Uniunii Europene. Nivelul cel mai ridicat al
economiei subterane se regaseste in tarile din centrul si estul europei (25,52%), urmate de tarile
din sudul europei (22,83%). Tarile din vestul Europei prezinta cel mai redus nivel al economiei
subterane (11,65%), urmate apoi de tarile din nordul Europei (14,3%).
Diferentele constatate pe cele patru regiuni privind nivelul economiei subterane ridica
intrebari privind cauzele specifice care se manifesta la nivelul tarilor, cauze de ordin economic,
politic, juridic (gradul de dezvoltare economica calitatea institutionala, calitatea
reglementarilor, presiunea fiscala) dar si de ordin socio-cultural (cultura, moralitate fiscala,
religie etc.).

2.2 Tendinta evaziunii fiscale in perioada 2006-2017 (% din PIB)

Conform calculelor Consiliului fiscal pe baza datelor INS, evaziunea fiscala are o
dimensiune foarte ridicata in Romania, reprezentand 13,8% din PIB in anul 2017. Daca
Romania ar colecta impozitele si taxele pe care le are la maxim, ar avea venituri bugetare ca
procent din PIB peste media europeana.8

8
Spineanu Mihaela Corina, „Evaziunea fiscala in romania - tendinte si efecte”, Ecostudent - Revista de
cercetare stiintifica a studentilor economisti, Nr. 2, p.23.

11
O reforma profunda a administrarii taxelor si impozitelor in Romania tintita in directia
cresterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesara. Aproximativ 60% din evaziunea
fiscala este generata la TVA, evaziunea la TVA atingand un maxim de 9,6% din PIB în 2015
(nivel similar celui din 1996), in 2016-2017 inregistrând o reducere până la 8,3% din PIB.
Evaziunea fiscala a crescut de la 8% din PIB in 2009 la 9,6% din PIB in 2015. Pentru o formarea
unei imagini clare privind evolutia evaziunii fiscale, se pot urmari datele prezentate in tabel, ce
o cuantifica in marime procentuala din PIB.

Tendinta evaziunii fiscale in perioada 2006-2017 (% din PIB)

% din 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
PIB
E.F.M.N.: 1,96 1,97 1,98 1,73 1,57 1,71 1,84 1,74 2,92 3,18 3,15 3,11
- I.V. 0,52 0,58 0,56 0,51 0,34 0,38 0,42 0,42 0,69 0,75 0,75 0,74
- C.A.S. 1,44 1,44 1,42 1,21 1,24 1,33 1,42 1,32 2,23 2,43 2,40 2,38
E.F.S.I.: 1,33 1,17 0,83 0,76 0,64 0,63 0,66 0,66 0,75 0,92 0,98 1,13
- I.V. 0,35 0,31 0,24 0,23 0,14 0,14 0,15 0,16 0,18 0,22 0,23 0,27
- C.A.S. 0,97 0,86 0,60 0,58 0,51 0,49 0,51 0,50 0,57 0,70 0,75 0,86
T.E.F.I.V. 0,88 0,84 0,80 0,74 0,47 0,52 0,57 0,58 0,87 0,97 0,98 1,01
T.E.F. la 2,41 2,30 2,01 1,75 1,74 1,82 1,93 1,82 2,80 3,13 3,15 3,24
CAS
E.F. la 4,49 4,87 3,35 3,01 6,25 4,37 7,09 7,43 8,03 9,58 8,39 8,32
TVA
E.I.P. 0,58 0,54 0,53 0,56 0,63 0,74 0,87 0,96 0,71 0,83 0,84 0,85
E.A.T.V. 0,37 0,43 0,41 0,31 0,41 0,43 0,74 0,42 0,50 0,67 0,45 0,39
T.E.F. 8,72 8,98 7,10 6,36 9,50 7,88 11,20 11,21 12,97 15,19 13,80 13,81
V.A.B.E.N 17,94 17,61 15,39 14,48 16,56 19,18 19,97 19,57 20,89 24,78 24,33 24,50
Sursa: Estimari Consiliul fiscal pe baza datelor Institutului National de Statistica

Legenda:
E.F.M.N. - Evaziunea fiscala din munca la negru
I.V. - impozit pe venit
C.A.S. - contributii la asigurarile sociale
E.F.S.I. - Evaziunea fiscala in sectorul informal (populatie)
T.E.F.I.V. - Total evaziune fiscala la impozit pe venit
T.E.F. la CAS - Total evaziune fiscala la CAS
E.F. la TVA - Total evaziune fiscala la TVA
E.I.P. - Evaziune impozit pe profit
E.A.T.V. - Evaziune accize si taxa pe viciu(alcool si tutun)
T.E.F. - TOTAL evaziune fiscala
V.A.B.E.N. - Valoarea adaugata bruta in economia neobservata

12
Structura evaziunii fiscale pe tipuri de impozite
Evaziunea fiscala din munca la negru in anul 2006= 1,96% din PIB

Impozit pe venit (0,52%)


Contributii la asigurari sociale (1,44%)

Evaziunea fiscala din munca la negru in anul 2017= 3,11% din PIB

Impozit pe venit (0,74%)


Contributii la asigurari sociale (2,38%)

Evaziunea fiscala in sectorul informal in anul 2006= 1,33% din PIB

Impozit pe venit (0,35%)


Contributii la asigurari sociale(0,97%)

Evaziunea fiscala in sectorul informal in anul 2017= 1,13% din PIB

Impozit pe venit (0,27%)


Contributii la asigurari sociale (0,86%)

Putem observa faptul ca in 2017 s-a inregistrat o crestere fata de anul 2006 acceentuata
de contributii la asigurarile sociale.De asemenea evaziunea fiscala din munca la negru in anul
2017 a crescut considerabil.

13
In anul 2017 fata de anul 2006 constatam faptul ca si impozitul pe venit si contributiile
la asigurarile sociale au inregistrat o tendinta de scadere a eveziunii fiscale in sectorul
informational.9

Evoluţia evaziunii fiscale ca procent in PIB la nivelul principalelor impozite si taxe in


perioada 2006-2017

Din acest grafic putem observa diferenta dintre evaziunea fiscala la TVA care are o
crestere foarte mare spre deosebire de celelalte impozite.

9
Ibidem, p.24.

14
Concluzii

Evaziunea fiscala a fost si este un fenomen omniprezent in plan economic si social.


Amploarea acesteia este ingrijoratoare datorita lipsei unor masuri eficiente de prevenire si de
ˮascultare” a ei, toate acestea afectand stabilitatea economica a statului. Cea mai intalnita forma
de manifestare a evaziunii fiscale si de altfel o forma legala o reprezinta paradisul fiscal, la baza
acestuia aflandu-se interese economice contradictorii.
Pentru combaterea evaziunii fiscale este necesar in primul rand sa se realizeze un control
fiscal si un sistem legislativ eficient, si nu in ultimul rand o educatie fiscala a cetatenilor
O mare provocare pentru guvernul Romaniei este aceea de a intreprinde masuri politice
eficiente pentru a face mai putin atractiv activitatea din zona economiei subterane, astfel incat
sa fie mai atractiv activitatea din zona economiei oficiale. Implementarea cu succes a unor astfel
de politici ar conduce la o reducere a marimii economiei subterane. Un impact deosebit asupra
economiei subterane o are nivelul fiscalitaii, care in cazul in care este prea ridicat, are o influen
negativ asupra acesteia.

15
Bibliografie

1. Achim Monica Violeta, „Coruptia si economia subterana teorii si studii”, Editura Presa
Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2017
2. Hoanta Nicolaie, „Evaziunea Fiscala”, Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 1997
3. Negoescu Gheorghe, Radu Riana Iren, „Elemente de statistica macro si
microeconomica”, Editura Fundatia Academica, Galati, 2000
4. Patroi Dragos, „Evaziunea fiscala intre latura permisiva, aspectul contraventional si
caracterul infractional”, Editura Economica Bucuresti, 2006
5. Spineanu Mihaela Corina, „Evaziunea fiscala in Romania - tendinte si efecte”,
Ecostudent - Revista de cercetare stiintifica a studentilor economisti, Nr. 2.
6. https://www.romania-insider.com/romanias-underground-economy-2017 (accesat in
data de 15 martie 2019)

16