Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru a putea studia si stabili cele mai bune si mai eficiente masuri de combatere a
evaziunii fiscale trebuie in primul rand sa cunoastem cauzele acestuia, etiologia
acestui fenomen, care, dupa cum demonstreaza si aceasta lucrare, este unul foarte
complex, mai ales daca se iau in considerare toate implicatiile economice, sociale,
financiare si morale pe care le impune existenta faptelor de sustragere de la plata
obligatiilor fiscale legale.
Trebuie, de asemenea, avut in vedere faptul ca lipsa unui control bine organizat si
dotat cu personal priceput si corect poate conduce la forme de mare amploare a
evaziunii fiscale.
In fine, dar nu in ultimul rand, trebuie observat ca una din cauzele importante ale
evaziunii o reprezinta lipsa unei reglementari clare, precise si unitare care sa
ingradeasca acest fenomen si sa il interzica.
Evaziunea fiscala este pagubitoare atat statului cat si contribuabilului. In primul
rand statului, pentru care il lipseste de veniturile necesare indeplinirii atributiilor
sale esentiale. In al doilea rand contribuabilului, prin faptul ca totalul impozitelor se
distribuie pe o masa de venituri mai mica.
Uneori o anumita parte din veniturile sau averea unei categorii sociale scapa
impunerii datorita modului in care legea dispune stabilirea obiectului impozabil.
Spre exemplu, venitul stabilit dupa criterii exterioare ori dupa anumite norme medii,
este, de regula, inferior celui real.
Este de remarcat faptul ca dintre toate categoriile sociale, salariatii sunt aceia care
dispun de cele mai reduse posibilitati de eludare a fiscului, deoarece impunerea
acestora se face pe baza declaratiei unui tert - a intreprinzatorului. In schimb
industriasii, comerciantii liber profesionisti beneficiaza din plin de posibilitati de
eschivare de la impozit pe care le ofera impunerea pe baza de declaratie.
- lipsa unor prevederi legale si a unor sanctiuni mai severe pentru inexistenta
documentelor de insotire a marfurilor pe tot circuitul parcurs de acestea, in vederea
eliminarii posibilitatilor de producere ulterioara a unor documente justificative in
cazul operatiunilor surprinse de organul de control.
1) Adaptarea legislatiei fiscale la cerintele unui sistem fiscal modern, avand ca scop
realizarea unor proceduri unice in materie de control si incasare, ameliorarea
calitatii legislatiei fiscale, precum si eliminarea imperfectiunilor si golurilor
legislative in materie fiscala.
Dupa cum am mai spus, evaziunea fiscala are loc prin sustragere, prin eschivare de
la impunere. In prezent, evaziunea fiscala "legala" a capatat dimensiuni alarmante
atat prin numarul mare de cazuri, dar si prin sumele foarte mari care nu ajung la
bugetul de stat. Pentru a inlatura efectele, trebuie suprimate mai intai cauzele.
Fenomenul este generat de faptul ca prevederile legale sunt confuze, ambigue si
susceptibile de interpretari.[1]
Daca ne referim la Legea nr. 12 / 1991 privind impozitul pe profit, potrivit art. 5 din
lege, unitatile platitoare de impozit pe profit infiintate incepand cu data de
01.01.1991, precum si cele infiintate anterior, dar care realizeaza profit impozabil
dupa aceasta data, sunt scutite de impozitul pe profit intre 6 luni si 5 ani de la data
infimtarii, in functie de profilul activitatilor desfasurate - 5 ani pentru unitatile din
industrie, agricultura si constructii; 3 ani pentru unitatile din domeniul explorarii si
exploatarii resurselor naturale, ale comunicatiilor si transporturilor; 1 an pentru
intreprinderile prestatoare de servicii si 6 luni pentru unitatile cu profil comercial.
Un agent economic beneficiaza de una din perioadele de scutire de impozit pe profit
potrivit art. 5 din lege, daca functioneaza cu acelasi profil de activitate inca o
perioada egala cu cea pentru care i s-a acordat scutirea respectiva. Potrivit art. 7 din
aceeasi lege, se prevede ca in cazul in care unitatile platitoare prevazute de art. 5 isi
inceteaza activitatea intr-un interval de timp mai mic decat cel pentru care sunt
scutite de la plata impozitului, acestea au obligatia de a vira la bugetul administratiei
centrale de stat sau la bugetele locale, dupa caz, impozitul pe profit calculat pentru
intreaga perioada de scutire. Ajungand la acest punct, legea vorbeste de incetarea
activitatii fara sa prevada insa si obligativitatea obtinerii unui profit dupa perioada
de scutire. Deci, legal, societatea nu si-a incetat activitatea, dar nu mai obtine profit.
La randul ei, Legea nr. 31 / 1990 privind societatile comerciale, a creat conditiile ca
o persoana sau mai multe sa poata constitui un numar nelimitat de societati cu
raspundere limitata. Crearea mai multor intreprinderi de catre acelasi grup de
asociati are ca scop evaziunea de la impozitul pe profit. Inainte de expirarea
termenului de scutire de la plata impozitului pe profit, asociatii au si luat masura
infimtarii unei noi societati beneficiind de scutire de la plata aceluiasi impozit pentru
fiecare noua societate infiintata. Marfa se achizitioneaza de intreprinderea noua si se
vinde cu un adaos comercial mare vechii intreprinderi. Majoritatea cheltuielilor se
vor inregistra pe firma veche. Din toate acestea va rezulta un profit mare pentru
societatea noua si un profit foarte mic pentru societatea veche.
O alta problema importanta se ridica din Legea nr. 35 / 1991 privind regimul
investitiilor straine. In aprilie 1991 ea a fost emisa in vederea atragerii investitiilor
straine, prevazand pentru aceasta numeroase facilitati. Cu toate acestea, s-a
constatat la timpul respectiv ca 75% din totalul societatilor cu parteneri straini au ca
obiect de activitate comertul propriu-zis, beneficiind de facilitatile prevazute pentru
"investitii straine". De asemenea, legea nu a specificat daca partenerul roman
beneficiaza de facilitati sau doar cel strain. Din aceasta tacere, asociatii si actionarii
au tras concluzia ca respectivele facilitati se acorda la nivelul intregii societati, acesta
fiind principalul considerent de la care s-a pornit in infiintarea celor mai multe
societati cu capital strain, aportul strain fiind in general derizoriu, de 100 dolari,
nefiind rare nici situatiile in care partea straina participa cu un capital de 10-15
dolari. A mai contribuit la aceasta si faptul ca taxele pentru constituirea societatii
comerciale sunt foarte mici pentru pertenerul strain.
S-a calculat si s-a dispus plata la bugetul statului a sumei de 16 miliarde lei
reprezentand impozite si taxe sustrase de la plata de catre reprezentanta din
Romania a societatii ASTRA EXPORT TRADING AB Suedia.
Intrucat nu s-au putut identifica noii asociati si administratori, nu s-au gasit nici un
fel de documente de evidenta contabila, iar la Serviciul Monopol din cadrul D.G.F.P.
Bihor nu s-a mai depus situatia utilizarii banderolelor, s-a procedat la calculul
prejudiciului adus bugetului de stat conform art. 15, alin. 11 din O.G. nr. 23 /
11.08.1995 privind institutrea sistemului de marcare pentru tigarete, produse din
tutun si bauturi alcoolice, republicata (M.O. nr. 374 / 23.12.1997), modificat de art.
8 din O.G. nr. 86 / 25.08.1998 pentru modificarea si completarea O.G. nr.23 /
1995 (M.O. nr. 315 / 27.08.1998), constand dintr-o suma egala cu valoarea accizelor
si a T.V.A. aferenta produselor corespunzatoare cantitatilor de marcaje neutilizate si
nejustificate.
Astfel, s-a calculat ca bugetul statului a fost prejudiciat cu suma de 3,9 miliarde lei in
cazul S.C. FILAC EXTENSION S.R.L. si cu suma de 5,1 miliarde lei in cazul S.C.
TREVOR S.R.L.
Deficiente de aceasta natura s-au constatat in cele mai multe din controalele
efectuate, legislatia contabila fiind incalcata deopotriva de firmele cu un volum
modest de afaceri, dar si de cele importante care au compartimente financiar-
contabile si personal specializat.
Trasatura dominanta a celor mai multe dintre faptele de evaziune fiscala constatate,
consta in caracterul organizat al retelelor care savarsesc asemenea fapte, cu
implicarea unor firme fantoma care au rolul de a justifica provenienta unor marfuri
si de a diminua nivelul impozitelor ce urmeaza a fi platite din respectivul lant
infractional.
Cele mai multe dintre actiunile de acest gen sunt finalizate cu formularea unor
sesizari penale, context in care precizam ca in trimestrul I al anului curent Garda
Financiara a transmis organelor abilitate un numar de 624 sesizari pentru prejudicii
ce depasesc 600 miliarde lei.
Pentru 90% dintre sesizarile transmise se refera la prejudicii produse prin evaziune
fiscala, savarsita in cele mai multe cazuri prin adevarate inginerii financiare si
practici coruptive, avand drept consecinta diminuarea semnificativa a veniturilor ce
se cuvin bugetrului statului.
Astfel, au fost elaborate norme de lucru avand drept scop asigurarea unei practici
unitare pentru identificarea firmelor fantoma.
De asemenea, s-a organizat si se actualizeaza permanent baza de date a Garzii
Financiare privind firmele fantoma.
Astfel, desi pana in prezent exista, dispersate in diverse acte normative, mai multe
prevederi care, in principiu interzic activitati de genul celor care se desfasoara prm
intermediul firmelor fantoma, consideram ca, gruparea acestora intr-un singur act
normativ, reformulate in functie de modul concret in care se desfasoara activitatile
ilegale, concomitent cu stabilirea unor pedepse drastice, poate avea un impact
putemic asupra segmentului din mediul de afaceri care este implicat si poate
diminua sensibil evaziunea fiscala.