Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Facultatea de Management Administratie publica Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire a acesteia 1. Deinire si caracteri!are 1 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire Evaziunea fiscal constituie la momentul prezent un fenomen economic si social complex. Este imperios necesar, pentru toate statele lumii, ca urmarile nocive ale acestui fenomen sa fie limitate, micsorate, sa-si piarda din anvergura, in conditiile in care a devenit clar pentru toata lumea ca ele nu pot fi eradicate. Evaziunea fiscala are un efect direct si neintarziat asupra nivelurilor incasarilor fiscale, fapt ce conduce nemijlocit la dezechilibre in mecanismele pietei, precum si la imbogatirea, in mod ilicit, a practicantilor acestei metode de inselaciune ce afecteaza statul si in ultima instanta, pe fiecare dintre noi, contribuabili onesti. Existand mai multe interpretari, denumiri si acceptiuni ale acestui fenomen, este normal ca el sa fie si greu de definit. Sunt utilizate sintagme de genul fraud, fraud ilegal, evaziune internationala, fraud legal, evaziune internaional, fraud prin lege, economie subteran. !u doar terminologia constituie un element de confuzie, ci si legea ambigua, granita dintre licit si ilicit fiind foarte fragila. "egea nr. #$ din %# octombrie %&&', publicat (n )onitorul *ficial nr.+&& din +'.%,.%&&', in primul sau articol, considera evaziunea fiscala ca fiind sustragerea prin orice mijloace, (n (ntregime sau (n parte, de la plata impozitelor, taxelor -i a altor sume datorate bugetului asigurrilor sociale de stat -i fondurilor speciale extrabugetare de ctre persoanele fizice -i persoanele juridice rom.ne sau strine/ )otivele pentru care in 0omania acest fenomen este greu de impiedicat si cuantificat sunt complexe si numeroase, printre ele putand fi amintite1 multiplele imperfeciuni -i particulariti (n domeniul legislaiei fiscale, organizarea activitii fiscale, nefolosirea metodei contabilitii naionale pentru evidena macroeconomic, evaziunea masiv realizat de diferite grupuri de interese -i ageni economici aprui doar pentru a beneficia de lacunele legilor, lipsa unui cod fiscal, principiul confidenialitii bncilor -.a. 2 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire 2n 0om.nia nu se poate spune c evaziunea fiscal a fost importat, insa acest fenomen este o urmare a situatiei economice, a permisivitatii autoritatilor, a grupurilor de interese ce isi urmaresc afacerile proprii sub obladuirea unor guvernari trecute ori prezente, a nivelului de trai al majoritatii cetatenilor, a gradului de civilatie, cultura si constiinta civica, si mai ales, a politicilor fiscale agresive si chiar exagerate uneori duse de catre autoritati. !u degeaba s-a constatat, in timp, prin intermediul experientei, ca un sistem fiscal nu este eficient ori potrivit in functie de nivelul mare al incasarilor ci de gradul in care acesta este acceptat de contribuabil, fie el persoana fizica ori juridica.S-au dezvoltat in timp numeroase mijloace pentru a ocoli plata obligatiilor fiscale, insa cei ce le utilizeaza pot fi impartiti in doua categorii1 cei care, exploateaza insuficientele actelor normative din domeniu si cei care utilizeaza procedee ilicite. Evaziunea fiscal legal este o aciune a contribuabilului de a ocoli legea, recurg.nd la o combinaie neprevzut de lege -i deci tolerat prin scpare din vedere. Suportul legal al acestora este dat de principiul c ceea ce legea nu interzice este permis. 3rt. din 5odul 5ivil 0om.n de exemplu prevede1 conveniile trebuie interpretate (n sensul cel mai favorabil debitorului. 6aptele de evaziune fiscal bazate pe interpretarea favorabil a legii cel mai frecvent folosite sunt1 %. 2nvestirea unei parti a profitului realizat in achizitii de bunuri pentru care statul acorda facilitati, desi utilitatea acestora nu este aceeasi cu cea gandita de legiuitor, in scopul cresterii economice si dotarii cu tehnologie moderna7exemplu1 autoturismele8 6olosirea (n anumite limite a prevederilor legale cu privire la donaiile filantropice, indiferent dac acestea au avut loc sau nu9 +. Scderea din venitul impozabil a cheltuielilor de protocol, reclam -i publicitate : mult mai mari dect cele care rezult din aplicarea cotelor legale9 3 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire 4. ;nii agenti economici constituie fonduri de amortizare sau de rezerva mult mai mari decat ar fi justificat din punct de vedere economic, diminuandu-se astfel cuantumul venitului impozabil '. <ntocmirea unor acte de plat a unor sume de bani din venituri pentru achiziionarea unor utilaje, ma-ini, materii prime sau alte bunuri, neprimite (n realitate, pentru ca dup expirarea perioadei de impunere s-i fie returnate sumele pltite fictiv, cu consecina diminurii impozitului9 Evaziunea fiscal ilicit se poate defini ca fiind o aciune con-tient a contribuabilului ce violeaz o prescripie legal cu scopul de a nu plti obligaiile fiscale cuvenite. <n acest scop se recurge la diminuarea obiectului impozabil sau folosirea altor ci de sustragere. 6rauda fiscal presupune, dincolo de o violare a spiritului legii -i a inteniei legiuitorului, o (nclcare direct -i deliberat a regulilor impuse pentru stabilirea -i plata impozitului. 3stfel, este cazul disimulrii materiei impozabile prin absena declaraiei de impunere sau prin operaii fictive ori de creare de societi fictive. =eterminarea tuturor procedurilor prin care se poate sv.r-i evaziunea fiscal frauduloas nu este posibil, dar din experientele acestui gen de cazuri se pot enumera, intre altele1 %. <nregistrrile (n contabilitate efectuate astfel (nc.t rezultatele s fie mic-orate9 +. 2ntroducerea (n ar prin intermediul firmelor fantom de mrfuri din import fr acte de provenien pentru a fi sustrase de la plata obligaiilor fiscale9 4. !edeclararea tuturor mrfurilor (n vam sau prin subevaluarea acestora, urmat de valorificarea lor la preurile pieiei -i sustragerea astfel de la plata (n (ntregime a taxelor vamale9 '. 2nregistrarea partiala a veniturilor realizate fie prin ne(ntocmirea documentelor de eviden primar, fie prin (nscrierea (n acestea a 4 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire unor date nereale cu privire la pre, cheltuieli, cantiti etc9 >. <nscrierea unor preuri?valori, chirii, dob.nzi, garanii materiale mai mici dec.t cele reale (n diferite contracte (ncheiate de contribuabil 7 de v.nzare-cumprare a unor bunuri mobile sau imobile, de furnizare de mrfuri, de sponsorizare a unor activiti, de (nchiriere ori concesionare la sau de la alte persoane fizice sau juridice a unor fonduri de comer de (mprumut sau de credit cu o anumit dob.nd sau (n anumite condiii oneroase etc89 @. !ecuprinderea unor operaiuni ce intr (n sfera AB3 (n baza de calcul a taxei sau necuprinderea (n AB3 a tuturor facturilor9 $. !eevidenierea -i nevirarea AB3 aferent avansurilor (ncasate de la clieni9 #. Sustragerea de la plata AB3 aferent importului de bunuri prin prezentarea (n vam a unor acte fictive de donaie ori facturi externe subevaluate precum -i neincluderea (n deconturi a AB3 am.nat la plat (n vam9 &. <nfiinarea de conturi pasive cu nomenclaturi fictive9 %,. !ejustificarea cu documente legale a (nregistrrilor (n evidena contabil9 %%. <nregistrarea (n conturi personale a unor pri din beneficiu9 6rauda fiscal este un fenomen (n primul r.nd social, ea reflectand prin procedeele sale at.t structura societii c.t -i nivelul tehnic al sistemului fiscal al acesteia. 2ndiferent de locul ocupat pe scara social, contribuabilul evazionist folose-te cele mai diverse tehnici de la cele elementare, p.n la cele mai sofisticate. )ultitudinea de impozite -i taxe pe care trebuie s le suporte contribuabilul : persoana fizica ori juridica : dar mai ales mrimea exagerat a acestora, a condus de-a lungul timpului la identificarea de cai pe cat de ingenioase si 5 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire de eficiente pentru practicant, pe atat de nocive pentru colectori, dar si pentru noi toti, in ultima instanta7 pentru societate si pentru piata interna in general8. Aehnicile de fraudare se pot clasifica dup mai multe criterii7!icolae Coanta : Evaziunea fiscala81 Criteriul iscal este criteriul (n baza cruia se distinge frauda care se sprijin pe a-ezarea impozitului -i cea care are loc (n stadiul plii obligaiei fiscale. Evident, prima este cea mai rsp.ndit, const.nd (n diminuarea bazei impozabile prin minimizarea veniturilor, beneficiilor sau cifrei de afaceri ori prin maximizarea cheltuielilor deductibile din punct de vedere fiscal. Evaziunea fiscal care are loc cu ocazia plii obligaiilor fiscale se refer (n special la taxele vamale 7evaziune vamal8 -i taxa pe valoarea adugat. Criteriul material permite s se disting dou mari tehnici de fraud1 prima, ascunderea materiei impozabile, iar cea de-a doua majorarea cheltuielilor deductibile. Aot (n funcie de acest criteriu s-a procedat la distingerea (ntre evaziunea fiscal sv.r-it prin aciune -i cea sv.r-it prin omisiune. =ac prima presupune un comportament activ 7ex1 folosirea unui (nscris fictiv8, cea de-a doua se caracterizeaz printr-o abinere, cum ar fi nedeclararea unui venit. Criteriul subiecti", ce ine de autorii fraudei, distinge (ntre evaziunea fiscal sv.r-it de persoanele fizice -i cea sv.r-it de persoanele juridice. 3ceast distincie este necesar (n ceea ce prive-te stabilirea rspunderii -i sanciunii. Criteriul cantitati" opune frauda artizanal, foarte larg rsp.ndit, fraudei industriale, aceasta din urm put.nd fi caracterizat ca o component a crimei organizate. Criteriul ge#graic delimiteaz evaziunea fiscal naional de cea internaional, chiar dac garnia dintre acestea a fost deja surmontat. 6rauda fiscal artizanal are ca -i caracteristic major faptul c ea este definit mai puin de modalitile de sv.r-ire sau de amploarea sustragerilor de la plata impozitelor, c.t de modul izolat, pe cont propriu, de aciune al autorilor ei. 6 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire <ntr-o asemenea situaie fptuitorul acioneaz singur sau cel mult (n forme clasice de participaie penal, sfera acestor participani mrgin.ndu-se la nivelul salariailor din firm, familie, prieteni, parteneri de afaceri. !u se recurge la o organizaie clandestin (nfiinat (n acest scop. 6rauda artizanal este un fenomen cotitian. Exemplele sunt multiple -i ele merg de la o banal diminuare a preului real de v.nzare a unui imobil, p.n la omiterea (nregistrrii veniturilor (n contabilitate sau majorarea cheltuielilor deductibile. 6rauda fiscal industrial se realizeaz printr-o divizare a aciunii prin care se sv.r-e-te frauda, (n cadrul unei reele subterane, care are rolul de a sprijini -i acoperi operaiunile fictive. <n acest caz sunt implicate mai multe persoane fizice -i?sau juridice, pentru realizarea, de regul, de profituri foarte mari, prin sustragerea (n mod fraudulos de la plata impozitelor. 2storicul incriminrii practicilor evazioniste -i precedentele legislative constituie tot atatea elemente interesante si indelung studiate de teorie, literatura de specialitate cosemnand numeroase exemple. 0evoluia din %#'# de pilda a impus printre ideile sale pe aceea potrivit creia impozitul trebuie pltit de toi cetenii fr deosebire -i proporional cu puterile fiecruia. ;lterior acest deziderat a cptat consisten prin bugetul anului %#&> consfinindu-se principiul potrivit cruia toi rom.nii sunt egali (n faa legilor -i impozitelor. Drima lege de urmrire a realizrii veniturilor publice ale statului, judeelor -i comunelor, ale administraiilor -i stabilimentelor publice -i cele de binefacere dateaz din +% martie %#$$. 3ceasta coninea +> de articole -i prevedea c contribuabilul ce nu--i (ndeplinea datoria de p.n la a %>-a zi din luna a doua a fiecrui trimestru la percepie era supus urmririi. 3ceea-i lege enumera privilegiile -i scutirile. !icolae Aitulescu, care in %&+% ocupa portofoliul )inisterului de 6inantea a propus 0eforma fiscal a 0om.niei re(ntregite, reforma ocazionata de (nt.iului buget unificat, inspirat de legislaia financiar a statelor dezvoltate. 7 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire Drincipiile de baz, urmrite de reforma lui Aitulescu, stabileau1 impunerea venitului efectiv realizat (n baza declaraiei contribuabilului -i introducerea impozitului progresiv pe venitul global, care implic impozitul pe lux -i cifre de afaceri, impozitul progresiv pe succesiuni, impozitul extraordinar progresiv pe avere -i pe (mbogirea de rzboi. <n anul %&+4, noua reform fiscal (nfptuit de Bintil Ertianu a fost realizat prin "egea 5ontribuiilor =irecte, care a desfiinat impunerea minimal -i a atenuat sanciunile severe instaurate de !icolae Aitulescu (mpotriva practicilor evazioniste. 5u toate prile ei bune ea a dus la proliferarea spiritului antifiscal manifestat de ctre unii contribuabili. ;n adevrat cod al evaziunii fiscale a fost introdus (n legea contribuiilor directe -i celelate legi de impozite -i taxe, adoptat (n anul %&44. Drin aceast lege abaterile se clasificau (n contravenie simpl -i contravenie calificat, fiind sancionate cu amenzi ce mergeau de p.n la patru ori impozitul la diferena de venit sustras -i constatat. 3ceea-i lege prevede pentru actele de corupie a agenilor fiscali pedeapsa (nchisorii corecionale de la @ la %+ luni. "egea nr.4'' din +&.%+.%&'$ vine s sancioneze evaziunea fiscal. "egea era foarte aspr, (ns oferea posibilitatea celor (n cauz s intre (n legalitate -i s--i lichideze obligaiile fiscale, chiar dac s-ar fi sustras (n trecut de la plata impozitelor. <n fine, art.+>#, indice 4@ din 5odul Denal anterior, introdus prin =ecretul nr.+,+?%&>4, publicat (n Euletinul *ficial nr.%> din %'.,>.%&>4, pedepsea sustragerea de la plata impozitelor prin ascunderea obiectului sau sumei impozabile, distrugerea -i dosirea evidenelor obligatorii stabilite prin legile fiscale. =up decembrie %&#&, prin "egea nr.#+?%&&% a contabilitii, publicat (n )onitorul *ficial nr.+@> din +$.%+.%&&% a fost incriminat efectuarea cu -tiin de (nregistrri inexacte -i omisiunea cu -tiin a (nregistrrilor (n contabilitate, ce au avut drept consecine denaturarea rezultatelor financiare -i elementelor 8 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire patrimoniale ce se reflect (n bilanul contabil, acesta constiuind infraciunea de fals intelectual ce se pedepse-te conform art.+#& 5od Denal cu (nchisoare de la @ luni la > ani. Evaziunea fiscal a fost definit ca fapt penal de art.% din "egea nr.#$?%&&' -i const (n sustragerea prin orice mijloace, (n (ntregime sau (n parte, de la plata impozitelor, taxelor -i a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurrilor sociale de stat -i fondurilor speciale extrabugetare, de ctre persoane fizice -i persoane juridice rom.ne sau strine, denumite contribuabili. 3stfel, (n art.+-4, se prevede c desf-urarea de activiti permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile va avea loc numai pe baza unei autorizaii emise de organul competent sau a unui alt temei prevzut de lege dar, -i obligaia declarrii organelor de control a bunurilor sau valorilor impozabile. =e asemenea, potrivit art.'->, contribuabilii sunt obligai s evidenieze veniturile realizate -i cheltuielile efectuate din activitile pe care le-au desf-urat prin (ntocmirea registrelor sau a oricror alte documente prevzute de lege -i s le declare cu sinceritate, relu.ndu-se reglementrile cuprinse (n "egea nr.#+?%&&%, privind contabilitatea. 0evenind la definiia evaziunii -i implicit a celei de fraud fiscal, se observ c infraciunea se poate sv.r-i (n mai multe modaliti. 3t.t ca urmare a numrului mare de modaliti 7fiecare dintre acestea fiind susceptibile de altele noi8, a gradului de pericol social diferit ceea ce impune un tratament penal diferit dar, -i pentru u-urina (nelegerii -i aplicrii textului de lege, legiuitorul a decis incriminarea ca infraciune distinct a fiecrei din aceste modaliti. 2nfraciunile de evaziune fiscal reglementate (n art. &-%@ sunt urmtoarele1 - 0efuzul de a prezenta organelor de control prevzute de lege documentele justificative -i actele de eviden contabil necesare pentru stabilirea obligaiilor fiscale fa de stat se pedepse-te cu (nchisoare de la 4 luni la + ani sau cu amend 9 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire da la +,,.,,, la %.,,,.,,,. lei - art.& - <ntocmirea incomplet sau necorespunztoare de documente primare sau de eviden contabil ori acceptarea unor astfel de documente, cu scopul de a (mpiedica verificrile financiar-contabile pentru identificarea cazurilor de evaziune fiscal se pedepse-te cu (nchisoare de la @ luni la > ani -i interzicerea unor drepturi sau cu amend de la %.,,,.,,, la %,.,,,.,,, lei - Sustragerea de la plata impozitelor, taxelor -i contribuiilor datorate statului prin ne(nregistrarea unor activiti pentru care legea prevede obligaia (nregistrrii (n scopul obinerii de venituri, se pedepse-te cu (nchisoare de la + la %, ani -i interzicerea unor drepturi. : art.%% - Sustragerea de la plata obligaiilor fiscale, (n (ntregime sau (n parte, prin nedeclararea veniturilor impozabile, ascunderea obiectului sau a sursei impozabile ori taxabile sau, efectuarea oricror alte operaiuni (n acest scop, se pedepse-te cu (nchisoare de la + la $ ani -i interzicerea unor drepturi : art.%+ - 6apta de a nu evidenia prin acte contabile sau alte documente legale, (n (ntregime sau (n parte, veniturile realizate ori de a (nregistra cheltuieli care nu au la baz operaiuni reale, dac au avut ca urmare neplata ori diminuarea impozitului, taxei -i contribuiei, se pedepse-te cu (nchisoare de la @ luni la > ani -i interzicerea unor drepturi sau cu amend de la %.,,,.,,, la %,.,,,.,,, lei : art.%4 - *rganizarea sau conducerea de evidene contabile duble, de ctre conductorul unitii sau alte persoane cu atribuii financiar-contabile ori alterarea memoriei aparatelor de taxat, marcaj sau a altor mijloace de stocare a datelor, (n scopul diminurii veniturilor supuse impozitelor, taxelor sau contribuiilor, se pedepse-te cu (nchisoare de la + la $ ani -i interzicerea unor drepturi. =istrugerea actelor contabile sau a altor documente ori a memoriilor aparatelor de taxat sau de marcaj ori a altor mijloace de stocare a datelor, (n scopul artat la alineatul % se sancioneaz cu pedeapsa prevzut la alineatul respectiv - =eclararea fictiv fcut de contribuabil sau (mputerniciii acestuia cu 10 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire privire la sediul unei societi sau la schimbarea acestuia fr (ndeplinirea obligaiilor prevzute de lege (n scopul sustragerii de la controlul fiscal se pedepse-te cu (nchisoare de la + la $ ani -i interzicerea unor drepturi : art.%@ Dutem concluziona astfel ca, pe de o parte, prin incriminarea faptelor de evaziune fiscal sunt aprate relaiile sociale care asigur desf-urarea normal a unei activiti reglementate prin lege, cea de formare a bugetului de stat 7-i nu numai8 pe calea taxelor -i impozitelor, iar pe de alta parte, prin incriminri sunt aprate -i relaiile sociale privitoare la patrimoniul statului ca patrimoniu public. Evaziunea fiscala consta, deci, in totalitatea procedeelor legale ori nelegale prin intermediul carora contribuabilii persoane fizice sau juridice sustrag partial ori integral materia lor impozabila de la plata obligatiilor stabilite prin lege, incalcand nu doar un act normativ obisnuit ci insasi C#nstitu$ia %#m&niei, care prevede c cet'$enii au #bliga$ia de a c#ntribui( prin imp#!ite )i ta*e( la c+eltuielile publice. ,. E"a!iunea iscala din %#mania Evaziunea fiscal constituie un fenomen economico-social extrem de nociv, asa cum am mai spus, iar permisivitatea legislativa, precum si cea a autoritatilor competente, coroborate cu un grad fiscalitatii extrem de ridicat, mai ales pentru o tara in tranzitie catre economia de piata autentica, viabila, reala au condus la crearea unui mediu propice dezvoltarii practicilor evazioniste. 5oruptia institutionalizata, premisa a evaziunii fiscale nu doar ca ofera protectie acestei maladii economice si sociale, ba chiar o sustine, o incurajeaza, profita de pe urma ei, obtinand atat foloase materiale, cat si castigand capital electoral, amanand masuri drastice in privinta unor societati cu datorii extrem de mari numai pentru a inabusi eventualele proteste sindicale sau pentru a satisface clientela politica. 11 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire *portunitile oferite de procesul schimbrii, coroborate cu insuficiena controlului legal, au favorizat mai ales criminalitatea orientat spre profit, care are tendina de a dob.ndi un caracter global, exploziv -i organizat, prejudiciind societatea (n ansamblul su, structur.ndu-se -i multiplic.ndu-se ne(ncetat, concretiz.ndu-se (n fapte penale de o mare complexitate -i diversitate sub aspectul numrului de participani, metodelor folosite, prejudiciilor cauzate -i instituiilor vizate. =intre cauzele care au dus la proliferarea evaziunii fiscale fac parte1 - 2ntarzierile, tergiversarile adoptarii unor acte normative moderne, eficiente impotriva acestui flagel9 - 3pariia t.rzie a "egii evaziunii fiscale9 - "ipsa unui cod fiscal9 - * legislatie, care, desi tardiva ca moment de aparitie si permisiva, a condus la nenumarate neintelegeri ale sale si ambiguitati 9 - * fiscalitate ridicat relativ la posibilitatile contribuabilului roman obisnuit9 - Existenta unui sistem de prevenire a ilegalitatilor, de control si de sanctionare, avand oameni slab pregatiti, prost informati, echipati, remunerati si, implicit corupti - 2nsuficiena educaiei cetene-ti -i fiscale !ivelul evaziunii fiscale identificate (n 0om.nia se situa, (n sume absolute, la 4%@.'@@,@ milioane lei pentru trimestrul 2 al anului %&&>. Drivit (n dinamic, evaziunea fiscal a sczut fa de aceea-i perioad a anului precedent cu ',,+F. =up unele aprecieri ale 5urii de 5onturi, evaziunea fiscal (nregistrat (n %&&$ reprezenta un volum de cel puin +'.,,, miliarde lei, iar cea din %&&# unul de aproximativ ',.,,, de miliarde lei. 6a de produsul intern brut, evaziunea fiscal reprezenta, (n %&&$, aproximativ %,F, (n %&&# se menine aproximativ la acela-i nivel, iar fa de bugetul consolidat al statului, reprezenta aproximativ 4,F (n anul %&&$ -i circa 4+F (n anul %&&#. 12 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire -eri#ada.anul/ 1001 1002 3ariatia pr#centuala Suma .t#tal/ 456157 418188 9 18(5, : -ers#ane ;uridice 472718 461651 9 18(68 : -ers#ane i!ice si as#ciatii amiliale 8,16 1,452 < 05(61 : Evaziunea fiscala la persoane fizice si asociatii familiale. Aeodora Bascu Earbu : Eugetul statului si agentii economici : E.=.D., Eucuresti, %&&$ De parcursul anului %&&$, organele specializate ale )inisterului de 6inane au efectuat un numr de $'%.'>> de aciuni de verificare a subiecilor economici. S-au identificat +#>.>%' de cazuri de evaziune fiscala, reprezentand circa %.#%& mld. de lei, corespondente a ,,@F din D.2.E al aceluiasi an si ',4F din veniturile bugetare. )ajoritatea acestei valori provine de la societile comerciale cu capital privat -i mixt 7cca.>@F8, iar '+F de la societile comerciale cu capital de stat -i al regiilor autonome. <n anul %&&$, rata cazurilor de evaziune fiscal, (n totalul verificrilor, a crescut la 4#,>F, fa de 4%,,F (n anul %&&@. =irecia de 5ombatere a 5riminalitii Economico-6inanciare din cadrul 2GD a oferit urmatoarele date corespunzatoare lunii februarie %&&&1 polii-tii au controlat peste 4,,, de centre en-gross -i peste %,.,,, de firme (n 13 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire vederea prevenirii -i combaterii evaziunii fiscale, a comerului cu mrfuri de contraband -i a altor (nclcri ale legislaiei economice (n sectorul privat. "a nivelul (ntregii ri au fost descoperite %.'$% de infraciuni de evaziune fiscal -i %.%.&+ de infraciuni la "egea privind protejarea populaiei (mpotriva unor activiti comerciale ilicite. <n luna mai %&&&, acela-i departament din cadrul Doliiei, (mpreun cu comisarii Grzii 6inanciare, au descoperit (n urma controalelor peste %,,, de infraciuni de evaziune fiscal, valoarea amenzilor fiind de peste ' miliarde de lei. Structura e"a!iunii iscale pe anul 1002 Felul imp#!itului Suma e"a!iunii iscale .mil. lei/ : 2mpozitul pe profit #,@$#,+ +>,'& AB3 %,$@@&,' 4',,+ 2mpozit pe salarii 4$@&#,> %%,&% 3ccize '@+@#,# %',@+ 2mpozite -i taxe locale %@+@#,> >,%' 3lte impozite -i taxe +$##4,% #,#+ 2n primul semestru al anului +,,, prejudiciul adus bugetului de stat de unii ageni economici care comercializeaz produse petroliere a fost de peste %,,, de miliarde lei prin cesionarea societilor respective cu toate obligaiile fiscale ctre persoane fizice, de regul de cetenie strin, care nu au putut fi identificate. Dotrivit estimrilor reprezentanilor asociaiei patronale din domeniul 14 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire produciei -i comercializrii alcoolului -i buturilor alcoolice, (n anul +,,,, #,F din producia de alcool a 0om.niei se desface pe piaa negr, mai mare cu +,F dec.t (n %&&&. <ntr-o scrisoare a 0omferment adresat fostului ministru de 6inane, =ecebal Araian 0eme-, se preciza c situaia economic -i financiar a societilor comerciale productoare de alcool -i buturi alcoolice este deosebit de grea -i cerea ministrului msuri urgente pentru diminuarea produciei ilicite de alcool -i mic-orarea presiuinii fiscale asupra firmelor legal (nregistrate. Aoate msurile adoptate de Guvern nu au dus deloc la rezultatele scontate. =impotriv, pe de o parte, numrul evazioni-tilor este (n continu cre-tere, iar pe de alt parte (nlesnirile acordate la plata obligaiilor bugetare s-au dovedit total ineficiente, pe fondul incoerenei legislative -i apresiunii fiscale, astfel (nc.t arieratele productorilor cinstii continu s creasc, iar e-alonrile de plat nu pot fi respectate, duc.nd la prbu-irea acestora. 2n primul rand ca fabricile ilegale de alcool nu doar ca urmaresc un castig rapid si isi desfasoara activitatea pentru numai +-4 luni, iar apoi isi muta sediile in alte zone ale tarii pentru a nu fi descoperite, darpericliteaza si vietile consumatorilor, produsele lor nerespectand in general nici o norma sanitara de igiena sau de productie, si aceasta tocmai pentru ca sunt greu de depistat. 2nafara de aceste prejudicii aduse statului si sanatatii consumatorilor, piratii fac o concurenta neloiala nu numai prin vanzarea la preturi foarte scazute dar si utilizand marci inregistrate ale altor producatori consacrati. 2n dorinta de a (ncuraja dezvoltarea sectorului privat si cu precadere a (ntreprinderilor mici -i mijlocii, atragerea de capital strin, dezvoltarea -i modernizarea unor sectoare, autoritatile postdecembriste au acordat multiple faciliti diver-ilor (ntreprinztori. *rdonana de urgen nr.+' din 4, septembrie %&&#, completat -i modificat prin "egea nr.+,?%&&&, privind regimul zonelor defavorizate, specific faptul c societile comerciale cu capital majoritar privat, persoane juridice rom.ne precum -i (ntreprinztorii particulari sau asociaii 15 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire familiare care (-i au sediul -i (-i desf-oar activitatea (n zona defavorizat, beneficiaz pentru investiiile nou create de urmtoarele faciliti importante1 scutirea de la plata taxelor vamale -i a AB3 pentru ma-inile, utilajele care se import (n vederea efecturii de investiii (n zon, restituirea taxelor vamale pentru materii prime, piese de schimb necesare produciei proprii (n zon, scutirea de la plata impozitului pe profit. Dresa scrisa si audiovizuala a semnalat c inteniile guvernantilor au fost speculate de catre unii ageni economici care au recurs la practici de evitare a plii datoriilor fiscale ctre stat, printre care1 %8 Aransferarea formal a activitii unei societi deja existente (ntr-o alt localitate pe o societate dintr-o zon defavorizat in scopul obtinerii respectivelor facilitati9 +8 =eclararea produciei realizate de o societate cu sediul (ntr-o zon ce nu profit de faciliti ca fiind rezultatul activitii unei societi cu sediul (ntr-o zon defavorizat. <n urma inventarului efectuat de )inisterul "ucrrilor Dublice -i 3menajrii Aeritoriului s-a ajuns la concluzia c +,F din locuinele construite (n 0om.nia (ntre anii %&&+ : %&&# sunt ilegale 7neautorizate8. 3ceasta (nseamn c numai domeniul construciilor de locuine contribuie cu aproximativ %&,,, miliarde la economia subteran a 0om.niei. Dentru ca tabloul s fie complet, adugm -i evaziunea fiscal de peste @,, de miliarde lei curai calculai ca diferen dintre taxa pe valoarea adugat declarat -i valoarea real. <n medie, proprietarii -i firmele declar doar %,F din valoarea real a investiiei. ;n fapt cat se poate de grav este totodata acela al jocurilor de noroc9 dupa cum se stie 0omania are o legislatie extrem de permisiva si in acest domeniu foarte atractiv atat pentru pasionatii acestui gen de distractii, cat mai ales pentru cei ce patroneaza astfel de afaceri. Este binecunoscut ca, desi fiind o tara cu un nivel de trai extrem de scazut, 0omania avea, pana acum cativa ani, numai in 16 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire Eucuresti un numar atat de mare de cazinouri, incat densitatea lor pe cap de locuitor o depasea pe cea din "as Begas. 3cest gen de localuri sunt patronate in general de cetateni straini, marea majoritate functionand ilegal, si pentru perioade scurte de timp9 nu o data surse din Dolitie au sustinut ipoteza conform careia exista organizatii teroriste internationale sustinute cu fonduri de catre cetateni straini de origine araba, patroni ai afacerilor mai sus mentionate, afaceri care in aparenta sunt curate. 3stfel de localuri sunt foarte greu de verificat, ca sa nu mai spunem ca pot fi utilizate in scopul spalarii banilor proveniti din actiuni ilicite. Evaziunea fiscala este foarte usor de practicat in astfel de investitii9 verificarile organelor de control sunt greu de facut , ca sa nu mai vorbim de coruptibilitatea anchetatorilor. 2n general cauza principala a lipsei eficientei organelor abilitate o constituie coruptia de la nivelurile cele mai inalte, care nu permite desfasurarea unor anchete sau controale obiective si eficiente. * alta situaie aparte apare atunci c.nd veniturile datorate statului se diminueaz datorit pirateriei -i (nclcrii dreptului de autor, mai ales in ceea ce priveste productiile audio si video romanesti si straine. Diratii copiaza fara a detine drepturi de autor diverse produse de pe piata, pe care le vand mai ieftin decat producatorul autentic, castigand astfel sume fabuloase, prejudiciind firmele serioase de productie, dar si statul roman intrucat o afacere ilegala in nici un caz nu va fi declarata de buna-voie la 6isc, pentru a fi impozitata. Dierderile cauzate (n 0om.nia de (ncHlcarea drepturilor de autor (n domeniul jocurilor de calculator, (n cel muzical, al filmelor -i al cHrilor s-au cifrat (n anul +,,, la +>,& milioane de dolari, se aratH (ntr-un raport al 2nternational 2ntellectual DropertI 3lliance 722D38. 3utoritile rom.ne (ncearc s diminueze fenomenul, con-tientiz.nd sumele fabuloase pierdute de agenii economici -i implicit -i de stat. Doliia 0om.n -i *ficiul 0om.n pentru =repturile de 3utor, cu sprijinul ES3, au efectuat de la (nceputul anului +,,% peste o sut de controale. 3u fost constatate astfel (nclcri ale drepturilor de autor (n materia programelor de calculator (n aproape toate 17 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire situaiile. 3cest lucru reprezint o cre-tere de >,F fa de aceea-i perioad a anului trecut. 5onstatarea unui numr at.t de mare de infraciuni se datoreaz, pe de o parte, specializrii polii-tilor -i inspectorilor *0=3, pe de alt parte, extinderii zonei geografice de aciune a acestora. ;n alt fenomen negativ, privit de unii ca o afacere este si traficul cu masini furate ori cumparate cu acte in regula din alte tari. "egea a oferit mult timp portite de scapare pentru neplata taxelor vamale ori a impozitelor pe aceasta categorie de produse9 cei care detineau fundatii sau asociatii non-profit sau organizatii non-guvernamentale aveau dreptul la numeroase facilitati fiscale in ceea ce priveste introducerea in tara de autoturisme. Exista posibilitatea recarosarii7o masina era introdusa in vama sub pretextul recarosarii alteia, se intocmea documentatia necesara, se pastrau numerele de inmatriculare si nici o taxa nu era platita8, a introducerii de masini fara taxe pentru cetatenii cu dubla cetatenie7dintre care una romana8 sau repatriati, acestia la randul lor putand apoi sa le vanda ori sa cesioneze dreptul de folosinta asupra lor7 de fapt o vanzare mascata8. =etinatorii fundatiilor si organizatiilor respective puteau astfel sa isi aduca pasini personale fara a plati taxe vamale, chiar daca acestea nu erau utilizate in scopuri civice, caritabile etc., asa cum era normal in spiritul legii care oferea respectivele facilitati. =aca de exemplu vama medie la o masina de mana a doua, de clasa mijlocie este de %>,, J la numai %,,, de masini prejudiciul adus statului este de %,> milioane J, in conditiile in care cifra de %,,, corespunde, la nivelul intregii tari la doar >-@ zile. 5oruptia care macina societatea romaneasca la momentul de fata a devenit una cat se poate de agresiva. )ari societati de stat sau regii autonome nu-si platesc datoriile catre stat, infaptuind deci, evaziune fiscala9 nimeni nu este, insa, tras la raspundere, nu se executa silit nici o datorie, asa cum se face, de exemplu, cu datornicii, consumatorii individuali si fara aparare. 3ceasta modalitate de actiune are drept ratiune pastrarea capitalului politic, insa ea este cat se poate de nociva si 18 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire de paguboasa, atat pe termen lung cat si pe termen scurt. 2n concluzie putem spune ca autoritatile competente ar trebui sa dovedeasca profesionalism, curaj, daruire in munca lor, pentru ca numai efortul lor ingemanat poate reduce considerabil acest adevarat flagel care este evaziunea fiscala. =in categoria acestor autoriti fac parte Garda 6inanciar, =irecia general a finanelor publice -i controlului financiar de stat, =epartamentul de combatere a crimei organizate -i serviciul economic din cadrul Doliiei, departamente economice ale serviciilor secrete. )inisterul 6inanelor Dublice, ca organ al administraiei publice centrale de specialitate cu atribuii de administrare general a finanelor publice, are urmtoarele competene cu privire la controlul fiscal -i combaterea evaziunii fiscale, atribuii pe care le exercit prin intermediul organelor din subordinea sa1 - Elaboreaz proiecte de acte normative cu privire la procedurile de control fiscal, combaterea -i sancionarea evaziunii fiscale - Exercit prin organele sale de specialitate controlul asupra activitilor financiare a agenilor economici, urmrind stabilirea corect -i (ndeplinirea integral -i la termen a obligaiilor financiare -i fiscale fa de stat - Exercit prin organele sale de specialitate, controlul operativ -i inopinat (n legtur cu aplicarea -i cu respectarea legislaiei fiscale -i vamale - 3cioneaz prin mijloace specifice pentru combaterea evaziunii fiscale -i a corupiei. Garda financiar este un corp de control financiar specializat al statului, militarizat, care funcioneaz (n cadrul )inisterului 6inanelor Dublice. 3ceast autoritate efectueaz controale operative -i inopinate pentru constatarea (nclcrii legilor fiscale, a reglementrilor vamale, a normelor de comer -i de circulaie -i serviciilor, urmrind identificarea -i sancionarea evaziunii fiscale, a activitilor de contraband -i a altor fapte nepermise de lege. Dotrivit prevederilor "egii nr. 4,?%&&%, privind organizarea -i funcionarea Grzii financiare, coroborate cu prevederile *rdonanei de Guvern 19 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire nr.$,?%&&$, privind controlul fiscal, comisarii Grzii financiare au urmtoarele atribuii1 - S efectueze controale (n localurile -i dependinele (n care se produc, se depoziteaz, se comercializeaz bunuri sau se desf-oar activiti care fac obiectul impozitrii - S verifice existena -i autenticitatea documentelor justificative pe timpul transportului precum -i (n locurile de desf-urare a unor activiti de producie, prestri servicii, acte -i fapte de comer. - S verifice evidena primar -i contabil -i orice alte documente sau (nscrisuri din care rezult modul de (ndeplinire a obligaiilor fiscale, s constate fapte de evaziune fiscal -i s stabileasc, potrivit legii, obligaii de plat ctre bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale. 4. Obser"atii( c#nclu!ii( pareri pers#nale S-a spus, si pe buna dreptate, ca 0omania are o legislatie instabila, echivoca, greoaie si agresiva in domeniul finantelor. !ivelul si cotele taxelor si impozitelor, precum si ale celorlalte contributii pe care contribuabilul - persoana fizica sau juridica - trebuie sa le plateasca sunt in continua crestere9 iluzia ca uneori anumite specte ale fiscalitatii scad consta tocmai in constatarea ca o scadere este compensata si devansata chiar de o crestere a altui element de fiscalitate. 0omania este o tara care s-a angajat ferm, macar la nivel declarativ, pe un drum spre modernizare si innoire in toate domeniile vietii sociale, politice si economice, desigur in vederea aderarii la structurile economice si de aparare europene si euro- atlantice. <n contextul acestor schimbari, in contextul dezechilibrelor7normale pana 20 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire la un anumit punct8 din toate compartimentele societatii tema formelor moderne, stiintifice chiar ale criminalitatii economico-financiare, beneficiare ale tehnologiei si societatii informatiei devine una din ce in ce mai actuala, mai presanta, mai grava, mai agresiva, si deci, care se cere rezolvata. 2ndiferent de dificultile, de inconvenientele -i de capcanele pe care le prezinta ea. Evaziunea fiscala este vectorul rezultant aldefectelor, inadvertentelor, permisivitatii unei legislatii imperfecte si in mod nefericit asimilate, cu aplicabilitate defectuasa si greoaie, cu structuri pline de oportunisti si neprofesionisti urmarindu-si castigurile personale. Si fiscalitatea excesiva provoac evaziune. Si nivelul de trai si constiinta publica, si cultura civica intrata, eventual, in memoria colectiva, toate acestea constituie tot atatea elemente nuantate dar importante in cadrul studierii, analizei, identificarii solutiilor de combatere a flagelului care in ultima instanta incalca unul dintre principiile esentiale ale constitutiei oricarui stat de drept1 in ata legii t#ti cetatenii sunt egali. ;na dintre cele mai dificile probleme, adusa in fata opiniei publice de presa, problema care se adreseaza atat organelor fiscale cat -i juri-tilor, este identificarea -i cunoa-terea numrului foarte mare de acte normative care instituie obligaii fiscale -i prevd detalii privind a-ezarea impunerii -i totodat prelevarea. 3mbiguitatea, contradictiile si instabilitatea sunt cuvintele de ordine in definirea cadrului legislativ in domeniu, iar consecina fireasc a unei astfel de situaii este lipsa de corelatie intre solutiile date de diverse instante in judecarea diferitelor litigii avand tangenta cu subiectul pe care il dezbatem in prezenta lucrare. Gradul ridicat de specializare al infraciunilor de evaziune fiscal reclam pentru prevenirea -i combaterea lor efortul concertat al mai multor instituii ale statului1 Garda 6inanciar, administraiile financiare, serviciile secrete, precum -i formaiunile specializate din cadrul Doliiei 0om.ne. 3sa cum in orice stiinta teoria trebuie sa fie relationata natural si eficient cu practica, tot asa si in acest domeniu elementul legislativ si cel 21 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire institutional trebuie sa fie intr-o interdependenta profesionista si productiva. Este necesar unificarea legislaiei financiar-fiscale prin elaborarea -i adoptarea unui 5od 6iscal, (n care s fie reglementate unitar obligaiile fiscale, procedura de stabilire -i impunere a lor, obligaiile -i drepturile contribuabililor, precum -i ale organelor fiscale, contraveniile -i infraciunile, precum -i alte sanciuni (n concordan strict cu prevederile constituionale. Drintre masurile ce se pot lua sau elemente ce ar putea fi continute de viitoare acte normative in domeniu se pot inscrie1 5orelarea sistemului fiscal cu realitatile socio-economice si eventual realizarea unor strategii fiscale de minimum ' ani, perioade pentru care cuvantul de ordine sa fie stabilitatea9 3plicarea unei fiscaliti difereniate, adaptate fiecrui sector de activitate economic, de asemenea conform respectivei strategii, aceasta masura fiind extrem de utila (n condiiile lipsei iniiale de capital 2n urma acestor strategii supuse principiului publicitatii, sa fie urmarita dezvoltarea cate unui domeniu de interes social, prin aplicarea unor niveluri de fiscalitate scazute pentru respectivul domeniu9 )icsorarea numarului cheltuielilor nedeductibile atunci cand se calculeaza profitul impozabil, in mod gradual9 0edimensionarea bazei impozabile (n ceea ce prive-te contribuiile la fondurile speciale care (n prezent creaz dificulti (n direcionarea reformei impozitului pe profit, deoarece sunt numeroase -i nu in cont de situaia economic a pltitorilor. ;tilizarea unor modalitati de rambursare a AB3 mai eficiente pentru v.nzrile de bunuri -i prestrile de servicii (n favoarea persoanelor fizice nerezidente9 Eliminarea tratamentelor preferentiale in ceea ce priveste obligatiile de 22 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire plata catre bugetul de stat si orice alt fel de obligatii fiscale9 =istribuirea plii taxelor -i accizelor (ntre productorii -i comercianii de buturi alcoolice -i igri, astfel (nc.t s se responsabilizeze comercianii finali at.t cu privire la originea produselor v.ndute c.t -i la plata contribuiilor ctre stat.9 *rganizarea unui sistem informatic integrat privind contribuabilii de orice fel si istoricul lor fiscal 7inclusiv locurile de munca anterioare, salariile obtinute, impozitele platite, codul fiscal personal8 2ntroducerea aceluiasi sistem informatic in stare sa coreleze activitile de colectare de fonduri cu cele ale trezoreriilor9 elaborarea prevederilor necesare pentru implementarea dosarului fiscal pentru persoanele fizice9 toate aceste masuri vor conduce la descurajarea muncii la negru9 3nularea facilitatilor pentru adevaratii sau asa-zisii revolutionari9 3sigurarea unui sistem de pedepse?recompense pentru toti cei care lucreaza in domeniul fiscal de stat, precum si realizarea unui sistem de salarizari satisfacator si suficient pentru a indeparta tentatiile9 infiintarea unui organ administrativ, aflat in subordinea Darlamentului, care sa aiba atributiile si logistica suficiente astfel incat sa poata depista si trimite direct in judecata pe oricine a infaptuit o frauda. 2n concluzie, adoptarea si aplicarea unui cadru legislativ modern si transparent, coroborate cu motivarea personalului din institutiile respective ar fi de natura sa diminueze efectele nocive ale acestui adevarat flagel economic al lumii contemporane dar si sa creeze premise pentru o mai buna cooperare cu fiecare contribuabil, dar si pentru dezvoltarea constiintei civice a acestuia in ce priveste obligatiile fata de statul pe care trebuie sa-l perceapa ca pe un protector si nu ca pe un spoliator. 23 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire =ibli#graie 1. CIO-%A>A A.( UN>U%EANU A9=ugetul statului si agentii ec#n#mici.Editura ?umina ?e* =ucuresti( 1008 ,. =A%=U 3. Te#d#ra =ugetul statului si agentii ec#n#mici.ED- =ucuresti1007 4. @OANTA N. E"a!iunea iscala.Editura Tribuna Ec#n#mica( =ucuresti 1007 1. M%EAEU T.( SAFTA D. E"a!iunea iscala( Editura Tribuna Ec#n#mica( =ucuresti(,666 2. 3ACA%E? Bc#lecti"ul Finante publice. ED-( =ucuresti( ,666 8. C?OCOTICI D.( >@EO%>@IU >@. E"a!iunea iscala( Editura ?umina ?e*( =ucuresti( 1002 353=E)23 =E SA;=22 E5*!*)25E 6acultatea de )anagement : 3dministratie Dublica 24 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire Profesor coordonator !on "#R$E%&' (tudent $o)dan *E+E% ,rupa 218- (eria $- %nul 2 Principiile contenciosului administrativ E.isten/a contenciosului administrativ este condi/ionat0- in statulde drept- de aplicarea a dou0 principii principiul respect0rii drepturilor le)al do12ndite 3i principiul o1li)ativit0/ii (tatului de a asi)ura e.ecutarea 4ot0r2rilor 5udec0tore3ti6 Este necesar ca persoana s0 fie si)ur0 c0 raporturile 5uridice- 7nc4eiate 7n mod le)al - 7n cadrul ordinii de drept e.istente - sunt intan)i1ile6 %t2t activitatea fiin/ei umane c2t 3i aceea a %dministrat/iei se caracterizeaz0 prin posi1ilitatea de a scruta viitorul 7n estim0rile efectuate6 Prevederea este )arantat0 numai dac0 persoanele 3i %dministra/ia au si)uran/a 7n dura1ilitatea raporturilor 5uridice pe care 3i8au 7ntemeiat 3i orientat activit0/ile6 25 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire Noiunea contenciosul administrativ %dministra/ia (tatului are sarcina de a asi)ura aplicarea le)ilor - de a edita acte normative in scopul e.ecut0rii le)ilor - de a asi)ura func/ionarea seviciilor pu1lice - de a lua m0suri pentru e.ecutarea contractelor administrative - ocrotirea drepturilor persoanelor 3i satisfacerea cerin/elor acestora - men/inerea ordinii pu1lice6 9ac0 uneori - 7n 7ndeplinirea acestor sarcini - %dministratia lezeaz0 drepturile sau interesele persoanelor- acestea pot formula o reclama/ie - o contestatie 5uridic0 - rezolvat0 7n mod contencios de c0tre or)anele competente6 26 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire Ramurile contenciosului administrativ "ontenciosul administrativ este alc0tuit din patru ramuri 1. contenciosul de plin jurisdicie; 2. contenciosul de anulare; 3. conteciosul de interpretare; 4. contenciosul de represiune. 9atorita 5urisprudentei "onsiliului de stat din :ranta aceasta diviziune a devenit clasica si a fost adoptata in multe state europene- in ciuda faptului ca ea nu corespunde in totalitate sistemului de drept al respectivelor state6 E.ist0 un contencios o1iectiv atunci cand situa/ia contenciosului este determinat0 de o pro1lem0 de drept o1iectiv 3i un contencios su1iectiv atunci c2nd se pune 7n cauz0 e.isten/a 3i 7ntinderea unor drepturi su1iective ale reclamantului6 !n contenciosul de anulare - instan/a 5udec0toreasc0 pronun/0 anularea actului administrativ ile)al -dac0 se constat0 neconcordan/a actului administrativ cu starea de le)alitate6 9aca actul administrativ ile)al a produs daune- acestea pot fi cerute la o alta instan/a 3i uneori cu alta procedura- instan/a 5udecand- 7n fond- atat din punct de vedere al dreptului cat si al faptelor6 ;n contenciosul de plina 5urisdic/ie- competen/a 5udecatorilor este mai mare iar decizia lor nu se limiteaza numai la anularea unui act ile)al- ci pot dispune c4iar si alte masuri precum recunoa3teri de drepturi su1iective- restituiri- reinte)rari- despa)u1iri si eventual modificarea unui act administrativ< iar aceasta competen/a mai lar)a a 5udecatorilor este recunoscuta atunci cand sunt c4ema/i sa 27 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire solu/ioneze o pro1lema de drept su1iectiv- 3i cand 7n constatarea f0cut0- se recunoa3te reclamantului e.isten/a unui asemenea drept6 !n acest mod- contenciosul su1iectiv din punct de vedere al constatarii- este- 7n )eneral- 3i un contencios de plina 5urisdic/ie din punct de vedere al deciziei6 Organizarea contenciosului administrativ roman prin Legea nr. 29/1990 (e consider0 c0 re)lementarea realizata prin +e)ea nr6 29=1 990 nu se ridica la 7nal/imea cerin/elor actuale privind )arantarea efectiva 3i eficient0 a ap0rarii drepturilor 3i li1ert0/ilor omului- a 7nl0turarii ar1itrariului 3i a1uzurilor posi1ile ale %dministra/iei6 (u1 acest aspect c4iar 7n raport cu +e)ea contenciosului administrativ din 23 decem1rie 1925- care avea multe lacune- remediate ulterior prin contri1u/ia doctrinei 3i 5urispruden/ei- unele re)lementari din +e)ea nr6 19=1 990 apar ca un re)res6 9e pilda- 7n art6 2 enumerarea actelor administrative care nu pot fi atacate 7n 5ustitie este amplificat0 fa/a de +e)ea din 1925 3i totodat0 se men/ine distinc/ia critica1il0 dintre actele administrative de autoritate 3i actele de )estiune6 >otodata- in alin6 2 al art6 6 a? +e)ii nr6 29=1990 se sta1ile3te c0 5udecarea ac/iunilor de contencios administrativ se face de tri1unal- sau de curtea de apel- dar @7n complet format din doi 5udecatori- iar nu din trei 5udecatori- conform re)lementarii cuprins0 7n art6 9 al +e)ii din 19256 Prin urmare- in concep/ia le)iuitorului din 1990- 28 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire ac/iunile de contencios administrativ nu prezint0 aceea3i importan/a ca celelalte ac/iuni Acivile- penale etc6? pe care tri1unalele le 5udec0 7n complet format din trei 5udecatori- 3i de aceea sta1ile3te un complet format din doi 5udecatori6 9ar practica 5udiciar0 din perioada inter1elica a ar0tat importan/a similar0 a ac/iunilor de contencios administrativ in raport cu celelalte ac/iuni 5udecate de "ur/ile de %pel de atunci6 :aptul c0 7n sistemul le)ii rom2ne s8a or)anizat un sin)ur )rad de 5urisdic/ie- la tri1unale- sau la cu)ile de apel- cu recurs la "urtea (uprema de *usti/ie- constituie un temei in plus pentru )arantarea unei 5udeca/i- la sec/iile de contencios administrativ- cel pu/in e)ale in importan/0 cu aceea de la celelalte sec/ii6 "onsecvent acestei concep/ii discriminatorii a ac/iunilor de contencios administrativ fa/0 de celelalte ac/iuni 5udiciare- in art6 14 din +e)ea nr6 29=1 990- o atare 4otarare a instan/ei 5urisdic/ionale este denumita Bsentin/0C- iara3i ca la nivelul 5udec0toriilor- no/iunea de sentin/0 fiind utilizat0 pentru 4ot0r2rile tri1unalului 3i cur/ii de apel in locul Ddeciziei@- a3a cum era definit0 3i 7n art6 11 din +e)ea contenciosului administrativ din 1925- 7n concordan/0 cu natura 5uridica a actelor administrative care sunt decizii6 E.ista insa si numeroase cazuri in care @s8a i)norat 5urispruden/a "ur/ii de "asa/ie@ in domeniul contenciosutui administrativ- astfel incat ma5oritatea re)lementarilor din +e)ea nr6 29=1990 constituie un re)res fata de nivelul teoretic stiin/ific atins 7n perioada inter1elic06 %ctele administrative de autoritate 3i actele de )estiune 29 Evaziunea fiscala in Romania si caile de prevenire "onsiderandu8se- in mod eronat- ca (tatul are o du1la personalitate 5uridica 3i anume o personalitate de drept pu1lic 7n temeiul c0reia el poate fi titular de drepturi de putere pu1lic0 3i o personalitate de drept privat- care8i d0 foiosin/a drepturilor patrimoniale- asemanatoare 7n personalitatea pe care o au persoanele fizice 7n doctrina s8 au definit actele emise de (tat 7n e.erci/iul calita/ii sale de putere pu1lica- acte de autoritate6 Ele constau 7n declarafiuni cfe vainta ce alcatuiesc acte 5uridice cu caracter unilateral 3i e.ecutoriu- emanand de la autorita1ile administrative ale (tatuiui 3i emise 7n scopul func/ionarii serviciilor pu1lice6 %ctele de )estiune au fost definite ca actele 5uridice cu caracter contractual- sau facute pentru valorificarea unor cfrepturi contractuale- emise de (tat in calitate de persoana 5uridica 3i pentru administrarea patrimoniului s0u6 %ceasta distinc/ie dintre actete de autoritate si actele de )estiune- adoptata 3i de +e)ea nr6 29 este eronata deoarece in realitate statul este o unica persoana 5uridica politico8 teritorial06 #r- din esen/a conceptului de personalitate 5uridica politico8teritoriala a (tatutui rezulta ca (tatul constituie o sin)ura persoana 5uridica- fiind aceea3i atunci cand contracteaza cu un particular sau c2nd emite acte administrative6 ;ntr8adevar- (tatul are o sin)ura 3i indivizi1il0 personatitate 5uridica politico8teritoriala 3i poate 7nc4eia toate cate)oriile de acte 5uridice- de drept pu1lic- de drept privat- etc66 Bibliograie !on "#R$E%&' E 9rept administrativ Fi4ai >6 #R#GE%&' E >ratat de 9rept administrativ 30