Curs 1 - FIP

Examen:
 50 % din nota finală
 Teste grilă (un număr ce va fi anunţat ulterior)
 Tematica: cea specificata la curs şi în cadrul seminariilor
 Pentru a se ţine cont de nota de la seminar, trebuie ca la examenul scris să se obţină
cel puţin nota 5
 Profesorul “pică” studenţii care nu au obţinut o notă finală de 5!!!

Bibliografie:
 Roman Costantin, Gestiunea financiară a instituţiilor publice, Vol
I şi II, Ed. Economică
 Ţâţu Lucian, Introducere în gestiunea financiară a instituţiilor
publice, Ed. ASE
 Ţâţu Lucian şi colectiv, Finanţe locale şi instituţii publice, Ed
ANER
 Legea finanţelor publice, nr. 500/2002
 ...bibliografie suplimentară în funcţie de temele prezentate şi
dezbaterile din cadrul cursului şi seminarului

Cuprins:

1. Noţiuni generale despre instituţiile publice.

2. Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli.
3. Selectarea proiectelor de investiţii publice.
4. Finanţarea instituţiilor publice.
5. Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli şi încheierea execuţiei.
6. Proceduri utilizate în achiziţiile publice.
7. Controlul financiar la instituţiile publice.
8. Auditul instituţiilor publice.
9. Aspecte privind contabilitatea instituţiilor publice.
Curs 2 – FIP

Noţiuni generale privind instituţiile publice

Definiţie (legea nr.500/2003 privind finanţele publice)

denumire generică ce include Parlamentul, Administraţia Prezidenţială,
ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice,
alte autorităţi publice, instituţiile publice autonome, precum şi
instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a
acestora.
Criterii de clasificare a instituţiilor publice :
Nivelul administrativ:
Instituţii publice la nivel central (Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul,
ministerele etc.)
Instituţii publice la nivel local (consilii judeţene, consilii locale, primării etc.)
Domeniul în care îşi manifestă autoritatea :
Instituţii publice care acţionează în domeniul legislativ (Parlament, consilii
judeţene, consilii locale)
Instituţii publice care acţionează în domeniul executiv (Guvernul,
ministerele, Banca Naţională a României, primării, prefecturi)
Instituţii publice care acţionează în domeniul judecătoresc (Curtea Supremă
de Justiţie, Consilul Superior al Magistraturii, instanţe
judecătoreşti, trubunale etc.)

Obiectul activităţii :
Instituţii administrative (ministere, prefecturi, primării)
Instituţii de specialitate (învăţământ, sănătătate, asistenţă socială, justiţie,
apărare naţională, ordine publică, economie etc.)

Caracteristici:
Furnizarea bunurilor publice
Satisfacerea nevoilor colective
Curs 2 – FIP
SECTOR PUBLIC

ADMINISTRAŢIA ÎNTREPRINDERILE
GUVERNAMENTALĂ PUBLICE

ADMINISTRAŢI
A CENTRALĂ
ORGANIZAŢIILE ORGANIZAŢIILE
PUBLICE PUBLICE NON-
FINANCIARE FINANCIARE
ADMINISTRAŢIA
REGIONALĂ
ORGANIZAŢIILE CU
CARACTER MONETAR
INCLUSIV BANCA
CENTRALĂ

ADMINISTRAŢIA ORGANIZAŢIILE FINANCIARE

NON-MONETARE
LOCALĂ
Sectorul public: ansamblul întreprinderilor publice şi al administraţiilor publice (F.M.I.)
Administraţia guvernamentală
Administraţia centrală
autoritatea politică a administraţiei centrale se manifestă asupra întregului teritoriu al unei ţări;
administraţia centrală percepe impozite de la toţi rezidenţii şi/sau nerezidenţii unei ţări,
participanţi la desfăşurarea activităţii economice pe teritoriul ţării respective;
administraţia centrală furnizează servicii publice (apărare naţională etc.) pentru satisfacerea
nevoilor colective.

Administraţia regională
autoritate legislativă, juridică, executivă se manifestă asupra întregii regiuni, dar nu şi asupra
celorlalte state;
de obicei, administraţiile regionale au puterea de a percepe impozite şi taxe de la persoane
fizice sau juridice ce îşi desfăşoară activitatea în respectiva regiune;
pentru ca o enitate să fie considerată administraţie publică trebui să deţină propriile active, să
colecteze fonduri şi să poată cheltui sau aloca cel puţin o parte din veniturile
obţiunte ca urmare a perceperii impozitelor conform politicii pe care o
promovează;
administraţiile regionale pot beneficia de transferuri de la administraţia centrală;
dacă administraţia regională depinde în totalitate de veniturile administraţiei publice pe care le
foloseşte conform deciziilor acesteia din urmă, atunci respectiva administraţie este
considerată agenţie a administraţiei centrale.

Administraţiile locale
administraţiile locale pot avea sau nu puterea de a percepe impozite şi taxe;
 obiectivele administraţiilor locale sunt mai restrânse în comparaţie cu cele ale administraţiilor
centrale sau regionale;
sunt dependente, într-o măsură mai mare, de transferurile primite de la nivelurile superioare ale
administraţiei publice;
Curs 2 – FIP
pentru a fi considerate unitate instituţională trebuie să deţină active, să colecteze fonduri şi să
aibă posibilitatea de a utiliza fondurile respective cu un anumit grad de
discreţionarism;
administraţiile locale furnizează o gamă variată de servicii publice, unele dintre acestea fiind
finanţate de la nivelele superioare ale administraţiei publice;
printre serviciile furnizate de către administraţiile locale se numără cele de asistenţă sanitară
(spitale), cele educaţionale (şcoli), cele culturale (teatre, biblioteci, galerii de artă,
muzee, parcuri etc.).
Finanţarea instituţiilor publice (legea nr.500/2003)
a) integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale,
după caz (ministerele, Academia Română, Institutul Naţional de Statistică etc.);
b) din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale
de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz;
c) integral, din veniturile proprii (CNVM; ANL etc.).
Instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat,
bugetele fondurilor speciale, după caz, varsă integral veniturile realizate la bugetul din
care sunt finanţate.
Concepte:
credit bugetar - suma aprobata prin buget, reprezentând limita maxima pâna la care se pot
ordonanta si efectua plati în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în
cursul exercitiului bugetar si/sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale,
respectiv se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget pentru celelalte actiuni;
deschidere de credite bugetare - aprobare comunicata ordonatorului principal de credite de
catre Ministerul Finantelor Publice prin trezoreria statului, în limita careia se pot efectua
repartizari de credite bugetare si plati
Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlaltor organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor
publice autonome.
Conducătorii instituţiilor publice cu personalitate juridică din subordinea ordonatorilor principali de
credite sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite, după caz.

Rolul ordonatorilor de credite:

Ordonatorii principali de credite (ex. Ministerele, Consiliul Concurenţei etc.) repartizează
creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice
ierarhic inferioare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite,
după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Ordonatorii secundari (ex. ANAF) de credite repartizează creditele bugetare aprobate, pentru
bugetul propriu şi pentru bugetele instituţiilor publice subordonate, ai căror conducători
sunt ordonatori terţiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Ordonatorii terţiari de credite (ex.direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili)
utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor
instituţiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile
stabilite prin dispoziţiile legale.
Responsabilităţile ordonatorilor de credite
Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita
prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea
 instituţiilor publice respective şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de:
angajarea, lichidarea şi ordonanţarea cheltuielilor în limita creditelor bugetare
repartizate şi aprobate;
Curs 2 – FIP
realizarea veniturilor;
angajarea şi utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
integritatea bunurilor încredinţate instituţiei pe care o conduc;
organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor
financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi execuţiei
bugetare;
organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziţii publice şi a
programului de lucrări de investiţii publice;
organizarea evidenţei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenţi acestora;
organizarea şi ţinerea la zi a evidenţei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Curs 3 – FIP
Elaborarea bugetelor de venituri şi cheltuieli
Buget - document prin care sunt prevazute si aprobate în fiecare an veniturile si cheltuielile sau,
dupa caz, numai cheltuielile, în functie de sistemul de finantare a institutiilor publice . (legea
nr.500/2002)
Instituţii publice finanţate integral de la bugetul public
Bugetul instituţiilor publice finanţate integral de la buget are doar parte de cheltuieli deoarece
aceste instituţii nu încasează venituri
Eventualele venituri realizate de aceste instituţii(inclusiv donaţiile şi sponsorizările) se
virează la bugetul de la care se finanţează instituţia. Dacă este cazul, cu sumele virate la
buget se pot majora cheltuielile. (legea nr.500/2002 )
Instituţiile publice subvenţionate (legea nr.500/2002)
Aceste instituţii au venituri proprii (chirii, organizarea de manifestări culturale şi sportive,
concursuri artistice, publicaţii, prestaţii editoriale, studii, proiecte, valorificări de
produse din activităţi proprii sau anexe, prestări de servicii şi altele asemenea )
insuficiente pentru asigurarea finanţării, în consecinţă primesc în completare subvenţii
Subvenţiile neutilizate la sfârşitul anului se restituie instituţiei publice care a acordat subvenţia
(ordonatorului superior de credite)
Instituţii publice finanţate integral din venituri proprii
Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii se
întocmesc o dată cu bugetul instituţiei publice de care aparţin şi se aprobă o dată cu
bugetul acesteia.
Veniturile şi cheltuielile activităţilor finanţate integral din venituri proprii se grupează pe baza
clasificaţiei bugetare aprobate de Ministerul Finanţelor Publice.
În situaţia nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităţilor finanţate integral din
venituri proprii cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.
Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli ale activităţilor
finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor.
Metode de dimensionare a cheltuielilor şi veniturilor bugetare
 Metode clasice
Metode moderne
Curs 3 – FIP
Metode clasice:
metoda automată: pentru previzionarea veniturilor şi a cheltuielilor pentru anul următor (t+1)
se iau drept bază veniturile şi cheltuielile aferente anului (t-1) al cărui exerciţiu s-a
încheiat;
metoda majorării (diminuării): se iau în considerare rezultatele exerciţiilor bugetare aferente
a cinci sau mai mulţi ani premergători celui pentru care se realizează previziunea, pe
baza cărora se calculează ritmuri medii de modificare a veniturilor şi a cheltuielilor
bugetare;
metoda evaluării directe: presupune efectuarea unor calcule pentru fiecare sursă de venit şi
pentru fiecare categorie de cheltuieli în strânsă corelaţie cu evoluţia PIB.

Proiectele bugetelor se elaborează pe baza (legea nr.500/2002):

prognozelor indicatorilor macroeconomici şi sociali pentru anul bugetar pentru care se
elaborează proiectul de buget, precum şi pentru următorii 3 ani;
politicilor fiscale şi bugetare;
prevederilor memorandumurilor de finanţare, ale memorandumurilor de înţelegere sau ale
altor acorduri internaţionale cu organisme şi instituţii financiare internaţionale, semnate
şi/sau ratificate;
politicilor şi strategiilor sectoriale, a priorităţilor stabilite în formularea propunerilor de buget,
prezentate de ordonatorii principali de credite;
propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite;
programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanţării unor
acţiuni sau ansamblu de acţiuni, cărora le sunt asociate obiective precise şi indicatori de
rezultate şi de eficienţă; programele sunt însoţite de estimarea anuală a performanţelor
fiecărui program, care trebuie să precizeze: acţiunile, costurile asociate, obiectivele
urmărite, rezultatele obţinute şi estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori
precişi, a căror alegere este justificată;
propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum şi de
transferuri consolidabile pentru autorităţile administraţiei publice locale;
posibilităţilor de finanţare a deficitului bugetar.

Metode moderne
Planned Programmed Budgeting System: metodă de dimensionare a cheltuielilor aplicată
iniţial în domeniul militar şi extinsă apoi la nivelul bugetului federal al S.U.A., bazată pe
criteriul cost-eficacitate carei presupune identificarea obiectivelor pe termen lung,
cuantificarea costurilor şi avantajelor diferitelor programe ce pot fi finanţate de la buget
şi stabilirea unui clasament al acestora în funcţie de indicatorii de eficacitate;
Management by objectives: metodă utilizată iniţial de mari companii private (General
Motors), adoptată apoi de ministerele federale care presupune identificarea finalităţilor, a
ţintelor pentru fiecare domeniu de activitate în parte; spre deosebire de PPBS, în cazul
metodei MBO, decidentul şi utilizatorul sunt diferiţi, identificarea opţiunilor realizându-
se pe orizontală;
Zero Base Budgeting: metodă de programare bugetară practicată în S.U.A. din 1980 care
constă în alegerea acelei combinaţii de programe care minimizează costurile determinate
de realizarea unui anumit obiectiv, Parlamentul reexaminând bugetul, în mod sistematic,
la intervale regulate de timp, ca şi cum s-ar porni de la zero, la fiecare 5 ani
 rediscutându-se şi reevaluându-se fiecare acţiune şi autorizaţie de program; folosirea
metodei ZBB se bazează pe identificarea valorii prezente a programelor alternative şi
ierarhizarea acestora în raport de criteriul beneficiului net şi al raportului avantaj-cost.

Curs 3 – FIP
Unele activităţi nu pot fi derulate în cadrul unui singur an bugetar. În consecinţă, se impune alocarea
de resurse pe parcursul mai multor ani, în caz contrar cheltuielile realizate în prima parte nu vor
putea genera rezultatele scontate
Cheltuieli cu programele multianuale (program - o acţiune sau un ansamblu coerent
de acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator principal de credite, proiectate pentru a
realiza un obiectiv sau un set de obiective definite şi pentru care sunt stabiliţi
indicatori de program care să evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de
finanţare aprobate)
Cheltuieli cu investiţiile
Curs 4 – FIP
Evaluarea proiectelor de investiţii adoptate de instituţiile
publice
 Rentabilitate economică
 Rentabilitate socială (bunăstare socială)
 Maximizarea averii pe baza reducerii impozitelor şi a taxelor

Factorii care influenţează selectarea proiectelor de investiţii:

-factori politici
-factori juridici
-factori economici
-factori financiari
-factori sociali
-factori comerciali
-factori tehnici
-factori instituţionali
-factori de mediu

Cheltuielile pentru investiţiile publice şi alte cheltuieli de investiţii finanţate din fonduri publice se
cuprind în proiectele de buget, în baza programelor de investiţii publice, care se prezintă ca anexă la
bugetul fiecărui ordonator principal de credite. (legea nr.500/2002)

În programele de investiţii se nominalizează obiectivele de investiţii grupate pe:

- investiţii în continuare
- investiţii noi
- alte cheltuieli de investiţii (achiziţii de imobile, dotări independente, cheltuieli pentru
elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate şi a altor studii aferente
obiectivelor de investiţii, etc. ) (legea nr.500/2002)
Ordonatorii principali de credite vor prezenta anual programul de investiţii publice, pe clasificaţia
funcţională.

Ordonatorii principali de credite vor transmite pentru fiecare obiectiv de investiţii inclus în
programul de investiţii informaţii financiare şi nefinanciare.

Informaţiile financiare vor include:

a) valoarea totală a proiectului;
b) creditele de angajament;
 c) creditele bugetare;
d) graficul de finanţare, pe surse şi ani, corelat cu graficul de execuţie;
e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizată şi în cazul obiectivelor în derulare;
f) costurile de funcţionare şi de întreţinere după punerea în funcţiune.
Curs 4 – FIP
Informaţiile nefinanciare vor include:
a) strategia în domeniul investiţiilor, care va cuprinde în mod obligatoriu priorităţile
investiţionale şi legătura dintre diferite proiecte, criteriile de analiză care determină
introducerea în programul de investiţii a obiectivelor noi în detrimentul celor în
derulare;
b) descrierea proiectului;
c) stadiul fizic al obiectivelor.
Curs 4 – FIP

Caracteristici ale proiectelor de investiţii în sectorul public:

-nu vor avea ca scop principal câştigul de venituri

Aspecte principale :
-rezonabilitatea - dacă este logic
-fezabilitatea - dacă va merge
Valoarea actuală netă (VAN)
n
CFD VR
V A N = −I0 + ∑ (1 + k ) + (1 + k )
t =1
t
t
n
n
> 0

Curs 4 – FIP

I0: investiţia iniţială

CFDt: cash-flow disponibilla momentul t

VRt: valoarea reziduală la momentul t

k: rată de actualizare

Anul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
Indicator
Cheltuieli publice 2.7 2.7 3.6 4.6 4.4 4.4 3.3 4.2 3.7 5.4
pentru ordine
publică (% P.I.B.)
Număr total deţinuţi 60883 69143 83247 95795 101705 104029 111926 106221 87576 75407

Cazuri de furt şi 123 158 175 211 227 230 234 210 164 134
tâlhărie la 10000
de locuitori

Curs 5 – FIP
Planul investiţiilor de capital (PIC)

PIC – listă de proiecte (investiţii de capital) pe care o municipalitate doreşte să le implementeze pe

o perioadă de mai mulţi ani.
Cuprinde previzionări realiste ale costurilor proiectului şi ale surselor planificate de finanţare.

PIC ≠ Bugetul de investiţii

Bugetul de investiţii reprezintă primul an din planul de investiţii de capital.
Trebuie să fie adoptat în conformitate cu bugetul operaţional al administraţiei publice şi asigură
cadrul legal necesar pentru derularea proiectelor.
Proiectele şi sursele de finanţare din PIC pentru ceilalţi ani, cu excepţia primului, nu sunt
autorizate până când nu este aprobat bugetul anual pentru fiecare dintre aceşti ani.

Exemplu (I):
Tipul lucrării: iluminat stradal
Investiţie: înlocuirea stâlpilor sau becurilor cu modele noi
 Operare şi întreţinere: înlocuiri sau reparaţii la stâlpii existenţi

Exemplu (II):
Tipul lucrării: circulaţie
Curs 5 – FIP
Investiţie: echipamente de semnalizare noi, alte lucrări care îmbunătăţesc siguranţa saz
capacitatea sistemului

Operare şi întreţinere: reparaţii sau înlocuiri de echpamente pentru întreţinerea funcţionării

sistemului; marcarea şi delimitarea benzilor de circulaţie.
De ce este necesară elaborarea unui PIC?
Permite o analiză a perspectivelor de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung
Permite stablirea unui set de obiective care pot fi atinse
Permite dimensionarea adecvată a proiectelor şi planificarea acestora în timp
Permite alocarea anumitor surse de finanţare proiectelor de investiţii

Etape ale elaborării PIC:

Iniţierea procesului planificării investiţiilor de capital
Identificarea proiectelor potenţiale
Identificarea surselor de finanţare a investiţiilor
Clasificarea şi prioritizarea proiectelor
Monitorizarea derulării proiectelor

Iniţierea:
Pregătirea calendarului PIC, formularele şi instrucţiunile
Crearea oportunităţilor de implicare a cetăţenilor
Stabilirea tipurilor de proiecte care trebuie incluse în PIC
Determinarea perioadei de derualare a PIC
Elaborarea unui calendar cu evenimente cheie şi termeni limită
Evaluarea opţiunilor de finanţare privitoare la proiectele predate
Gestionarea procesului de prioritizare
Monitorizarea implementării proiectului
Elaborarea metodelor de culegere a opiniilor cetăţenilor privind procesul de realizare a
investiţiilor publice

Identificarea:
Evaluarea infrastructurii existente
Evaluarea cererii de servici viitoare
 Evaluarea altor necesităţi de investiţii
Revizuirea proiectelor aprobate anterior

Curs 5 – FIP
Sursele de finanţare:
Veniturile bugetelor locale
Împrumuturi contractate de administraţiile publice locale
Taxe plătite de utilizatori pentru serviciile furnizate
Fonduri nerambursabile
Fişa propunerilor de
proiect:
Clasificare şi prioritizare:
Data:
Alcătuirea fişei propunerilor de proiect
Fişa nr.:
A.Denumirea proiectului
Clasificare şi prioritizare:
B.Scurtă descriere a
Alegerea iniţială a proiectelor proiectului propus
- Consolidarea propunerilor repetitive sau inutile C.Localizare
- Separarea proiectelor care sunt nepractice sau D.Obiectiv(e)
nedorite E.Beneficiari propuşi
- Alegerea proiectelor care ar putea fi implementate F.Cost estimat
mai eficient de către alte agenţii, organizaţii sau G.Sursa propusă de
autorităţi locale finanţare
Selecţia în funcţie de conflict, complementaritate H.Iniţiator sau
sau compatibilitate: în acest sens, se poate utiliza departament responsabil
matricea Conflict-Compatibilitate-Complementaritate I.Informaţii de contact
(CCC)

Exemplu (I):
Proiecte 1. 2.
conflict propuse

1.Amenajare
a unui parc X
pe locul unui
teren viran

2.Depozitarea
utilajelor grele
pe acelaşi
X
teren viran
Curs 5 – FIP
Exemplu (II): Proiecte 1. 2.
complementaritate propuse

1.Reabilitarea
autostrăzii O

2.Refacerea
sistemului de O
semnalizare

Exemplu (II):
Compatibilitate: 2 proiecte sunt compatibile atunci când nu intre în conflict unul cu celălalt
sau când nu se completează unul pe celălalt

Soluţie:
Proiectele care intră în conflict cu mai multe proiecte trebuie eliminate de pe lista iniţială
Proiectele care intră în conflict cu anumite proiecte, dar sunt compatibile sau complementare
cualtele, pot fi reproiectate pentru a rezolva conflictul/conflictele

Clasificare şi prioritizare:
Stabilirea priorităţii proiectelor: pe baza consideraţiilor de ordin social şi politic, ca şi criterii
ale procesului de evaluare a proiectelor

Exemplu:
A. Asigurarea sănătăţii şi a siguranţei publice
 B. Asigurarea dezvoltării economice locale

C. Îmbunătăţire echităţii sociale

Curs 5 – FIP
Proiecte A B C Scor Prioritate
propuse/
Obiective total
stabilite

1 3 -1 0 2 II

2 2 -1 -1 0 III

3 0 0 3 3 I

Se acordă:
-1, dacă proiectul are o contribuţie negativă asupra proiectului
0, dacă proiectul nu contribuie la atingerea obiectivului
1, dacă proiectul contribuie într-o oarecare măsură
2, dacă proiectul contribuie în mod semnificativ
3, dacă proiectul este esenţial în atingerea obiectivului respectiv

Monitorizare:
Raportarea lunară a stadiului de realizare a proiectului de investiţii, precum şi reînnoirea
anuală a PIC

Curs 6 – FIP
Finanţarea investiţiilor publice

Fondurile Uniunii Europene

Împrumutul obligatar

Curs 6 – FIP
I.Obiective ale investiţiilor publice

S e c to r O b ie c t iv
U t ilit ă ţ i A lim e n t ă r i c u a p ă ş i s t a ţ ii p e n t r u
t r a t a r e a a p e lo r r e z id u a le ,
c a n a liz ă r i, a lim e n t ă r i c u g a z e ş i
e n e r g ie e le c t r ic ă ş i s is t e m e d e
t e le c o m u n ic a ţ ie
T ra n sp o rt D r u m u r i, a u t o s t r ă z i, p a r c ă r i,
p o d u r i, t u n e le , a e r o p o r t u r i, p o r t u r i
m a r it im e , s is t e m e d e s e m n a liz ă r i,
t r a f fic , s t r ă z i e t c .
I n v ă ţă m â n t Ş c o li, u n iv e r s it ă ţ i, c o le g ii, c r e d it e
p e n t r u s t u d ii
C lă d ir i C lă d ir i a le a u t o r it ă ţ ilo r p u b lic e ,
ş c o li, în c h is o r i, s p it a le , b ib lio t e c i
E c h ip a m e n t e C o m p u t e r e , v e h ic u le , b ir o u r i,
e c h ip a m e n t e m e d ic a l e e t c .

P a r t e n e r ia t D e z v o lt a r e e c o n o m ic ă , s t a d io a n e ,
p u b lic - p r iv a t c e n t e r p e n t r u c o n f e r in ţ e ş i a lt e
f a c ilit ă ţ i p e n t r u r e c r e e r e

II.Surse de finanţare a proiectelor de investiţii publice

Surse proprii (impozite, taxe, contribuţii, donaţii şi sponsorizări, fonduri externe nerambursabile,
grant-uri; subvenţii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete: subvenţii de la bugetul de stat
pentru retehnologizarea centralelor termice şi electrice de termoficare, aeroporturi de interes local,
planuri şi regulemente de urbanism, finanţarea programului de pietruire a drumurilor comunale şi
alimentare cu apă a satelor etc. (lege buget de stat 2006)
Surse împrumutate (contractare de împrumuturi, emisiune de titluri financiare: obligaţiuni
municipale)

Curs 6 – FIP
II.Surse de finanţare a proiectelor de investiţii publice
Avantajele utilizării resurselor proprii:
-economii la costurile cu dobânda: potenţialele economii pot fi alocate în scopul finanţării a
noi obiective; autorităţile publice nu pot spori nivelul fiscalităţii în vederea acoperirii
cheltuielilor cu dobânzile;

-asigurarea flexibilităţii financiare: neexistând obligaţii pe termen lung, autorităţile publice

vor dispune de un grad ridicat de flexibilitate în ceea ce priveşte angajarea veniturilor
în vederea finanţării altor categorii de cheltuieli;
-posibilitate ridicată de contractare a creditelor: finanţarea din resursele proprii astăzi oferă
autorităţilor publice posibilitatea autorităţilor publice de a obţine un împrumut mâine.
Dezavantajele utilizării resurselor proprii:
-fonduri insuficiente pentru necesarul de capital (număr prea mare de proiecte, proiecte de
mare amploare şi costisitoare);
-lipsa echităţii finanţării publice dintre generaţii (discutabil);
-repartizarea inegală a cheltuielilor de capital: costurile iniţiale asociate investiţiilor publice
sunt foarte mari, în comparaţie cu veniturile care au o repartizare aproximativ egală
de la un an la altul.
Avantajele utilizării resurselor împrumutate:
-permite autorităţilor publice demararea rapidă a proiectelor de investiţii: (Discuţii pe
marginea avantajelor împrumuturilor contractate de la instituţii de credit vs.împrumut
obligatar);
-asigură o mai mare echitate între generaţii;
-egalizează, în timp, costurile investiţiei.

III.Finanţarea din fonduri ale UE

Fonduri structurale
Fonduri de coeziune
Parte semnificativã a fondurilor alocate pentru dezvoltare economicã
În perioada financiarã 2007-2013 aceste fonduri vor finanţa:
proiecte de infrastructurã de mediu
Transport
resurse umane
Turism
egalitate de şanse
 IT
Totalul fondurilor europene alocate României pentru perioada 2007-2013 este de peste 30 miliarde
de euro
19,667 miliarde reprezintã fondurile structurale si de coeziune
Restul reprezită alocãri financiare pentru dezvoltarea sectorului agricol si a
Curs 6 – FIP
economiei rurale.
Fondurile structurale si de coeziune: Principiul care stã la baza unei implementãri cu succes a
acestei politici este parteneriatul dintre toti actorii implicati: administratiile nationale, regionale si
locale, societatea civilã, mediul de afaceri, unitãti de cercetare si dezvoltare, etc. Pentru perioada
2007-2013 o treime din bugetul UE (aproximativ 840 miliarde euro) va fi alocat politicii de
coeziune care va fi finantatã prin trei instrumente financiare:
- Fondul European de Dezvoltare Regionalã (FEDR) - destinat reducerii dezechilibrelor
între diferitele regiuni ale UE. Este cel mai important fond structural în termeni de
resurse, acordând ajutoare financiare zonelor defavorizate, fiind astfel un important
instrument de corectie a dezechilibrelor regionale. FEDR va sustine prioritãtile
Comunitãtii, în special întãrirea competitivitãtii si inovãrii, crearea de locuri de
muncã pe termen lung si asigurarea dezvoltãrii durabile.
Principiile alocãrii acestui fond sunt:
concentrarea pe obiective si regiuni (pentru maximizarea efectelor),
parteneriatul între Comisia Europeanã, statele membre UE si autoritãtile locale si
regionale (pentru planificarea si punerea în practicã a interventiei structurale),
programarea interventiei si aditionalitatea contributiei comunitare (care nu trebuie sã
se substituie celei nationale).
- Fondul Social European (FSE) - principalul instrument al politicii sociale a Uniunii
Europene. Se acordã sustinere financiarã actiunilor de formare si reconversie
profesionalã ca si celor vizând crearea de noi locuri de muncã.
- Fondul de Coeziune (FC) –trebuie sa contribuie la întãrirea coeziunii economice si
sociale a Comunitãtii, în vederea promovãrii unei dezvoltãri durabile. Obiectivele
politicii de coeziune pentru 2007-2013 sunt:
Convergentã (80% din buget) - regiunile din Statele Membre care primesc finantare
sub acest obiectiv sunt cele care au un Produs Intern Brut(PIB)/capita < 75%
din media comunitarã
Competitivitate regionalã si ocuparea fortei de muncã (15% din buget) Cooperare
teritorialã europeanã (5% din buget)
Principalele domenii de finantare prin Fondul Social European (FSE):
Accesul la angajare şi incluziune sustenabilă pe piaţa muncii a persoanelor inactive,
prevenirea şomajului, în special a celui pe termen lung şi în rândul tinerilor,
încurajarea îmbătrânirii active şi prelungirea duratei de activitate.
Incluziunea sociala a categoriilor dezavantajate în vederea integrării durabile a acestora pe
piaţa muncii şi combaterea tuturor formelor de discriminare pe piaţa muncii.
Reforme ale sistemelor de educaţie şi training pentru dezvoltarea angajării.
Crearea de reţele informative între instituţiile de învăţământ superior, centre de cercetare-
dezvoltare şi întreprinderi.
Efectuarea de reforme în domeniul angajării şi incluziunii, în special prin promovarea start-
up-urilor şi implementarea parteneriatelor şi a iniţiativelor prin crearea de reţele între
principalii actori implicaţi cum sunt partenerii sociali, ONG-uri la nivel naţional,
regional şi transnaţional.
Întărirea capacităţii instituţionale şi eficienţei administraţiilor publice şi a serviciilor publice
la nivel naţional, regional şi local şi acolo unde este cazul, a partenerilor sociali şi a
ONG-urilor pentru promovarea bunei guvernări şi a unei mai bune reglementări.
 Conditii pentru a beneficia de fonduri structurale (autoritate publică locală iniţiind un
proiect de investiţii privind reabilitarea şi modernizarea infrastructurii judeţene şi
locale de drumuri)
Autoritatile sustin ca poate fi beneficiar eligibil cine indeplineste criteriile stabilite in
ProgramulComplement pentru fiecare domeniu major de interventie (Programele
Complement trebuie prezentate pe paginile de internet ale ministerelor in care se afla
Autoritatile de Management). De asemenea, eligibili sunt si cei care respecta
Curs 6 – FIP
eventuale cerinte specifice stabilite de Autoritatea de Management la momentul
lansarii „cererii de proiecte"sau in Ghidul Solicitantului In acelasi timp solicitantul
trebuie sa aiba o forma de organizare conforma legislatiei romane si sa fie inregistrat
in Romania.
Cum este proiectul eligibil?
- este dezvoltat si implementat pe teritoriul Romaniei;
- se regaseste pe lista operatiunilor eligibile prezentate in Programul Complement,
pentru fiecare domeniu major de interventie;
- se adreseaza unei zone sau grup tinta (daca este cazul), asa cum este prezentat in
Programul Complement sau in Ghidul Solicitantului;
- durata si valoarea finantarii solicitate se incadreaza in limitele stabilite in „cererea
de proiecte";
- respecta politicile si normele comunitare si nationale in ce priveste ajutorul de stat,
achizitiile publice, respectiv egalitatea de sanse, dezvoltare durabila.
Ce cofinantare trebuie pentru un proiect realizat cu fonduri structurale?
Din costul total al proiectului, beneficiarul trebuie sa acopere cheltuielile neeligibile,
precum si cofinantarea. Cofinantarea poate fi reprezentata si de contributia in
natura a beneficiarului, asa cum este prezentata in Manualul privind
eligibilitatea cheltuielilor si in Ghidul Solicitantului. De asemenea, cheltuielile
eligibile pentru fiecare proiect in parte vor fi stabilite de catre Autoritatile de
Management in conformitate cu regulile nationale de eligibilitate. Astfel, in
momentul lansarii unei „cereri de proiecte", Autoritatea de Management va
face cunoscuta si lista cu cheltuielile eligibile pentru acele proiecte.
Ce hartii sunt necesare pentru depunerea unui proiect?
* Analiza economico-financiar a;* Analiza de risc; * Studiul de fezabilitate; *
Proiectul tehnic, acolo unde este cazul; * Autorizatia de constructie; * Aviz de
mediu; * Evaluarea strategica de mediu; * Documente de confirmare a
cofinantarii; * Detalii privind contributia in natura; * Titlul de proprietate/ Act
de concesiune; * Documente contabile ale firmei; * Cazierul fiscal al
persoanei autorizate sa depuna cererea de finantare si al persoanei responsabile
de proiect; * Adeverinta ca solicitantul nu are datorii la bugetul de stat
(obtinuta de la Administratia Financiara)
Cum se obtine finantarea?
Pasul 1: Beneficiarii eligibili completeaza cererea de finantare si anexele solicitate de
Autoritatea de Management. Exista un model unic de cerere de finantare
pentru toate cele trei instrumente structurale, cu anexe diferentiate pe fiecare
fond in parte.
Pasul 2: Cererea de finantare este transmisa Organismului Intermediar / Autoritatii de
Management.
Pasul 3: Se verifica conformitatea administrativa a cererii de finantare, in
conformitate cu procedurile interne ale fiecarei AM.
Pasul 4: Dupa verificarea conformitatii administrative urmeaza verificarea
eligibilitatii proiectului. Criteriile de eligibilitate a proiectelor sunt prezentate
in Programul Complement si trebuie aprobate de catre Comitetul de
Monitorizare.
Pasul 5: Evaluarea tehnica si financiara a proiectului.
Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de Comitetul de
Monitorizare.
 Pasul 7: Aprobarea proiectului si semnarea contractului de finantare

Curs 6 – FIP
IV. Surse de finanţare a obiectivelor de investiţii de interes local-surse împrumutate

Împrumuturile: obligaţiile generate de contractele de pe piaţa financiară internă şi/sau internaţională

prin care statul obţine fonduri de la o persoană fizică sau juridică creditoare şi se angajează să le
ramburseze împreună cu dobânda şi cu alte costuri, într-o perioadă specificată.
Legea datoriei publice nr.313/2004: autorităţile administraţiei publice locale pot contracta sau
garanta împrumuturi interne şi/sau externe pe termen scurt, mediu sau lung pentru realizarea
de investiţii publice sa interes local, precum şi pentru refinanţarea datoriei publice locale,
numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.
Legea datoriei publice nr.313/2004: împrumuturile contractate sau garantate de autorităţile publice
locale fac parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă obligaţii ale Guvernului,
iar plata serviciului datoriei publice aferentă acestor împrumuturi se face exclusiv din
bugetele locale şi din împrumuturi pentru refinanţarea datoriei publice locale.
IV. Contractarea împrumuturilor de către autorităţile publice locale
OU nr.45/2003 privind finanţele publice locale
Aprobarea:
-contractarea/garantarea de împrumuturi interne/externe pe termen scurt, mediu sau
lung
-Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti cu votul a
cel puţin 2/3 din numărul membrilor care îl compun pot hotărâ contractarea de
împrumuturi
-pot aproba angajarea de împrumuturi interne fără garanţia statului, dar cu informarea
în prealabil a Ministerului Finanţelor Publice
Împrumuturile externe pot fi contractate direct, numai cu avizul prealabil al comisiei
de autorizare a acestor împrumuturi
Instrumentele datoriei publice locale:
-titluri de valorare (bonuri de tezaur, certificate de trezorerie, obligaţiuni emise de
stat)
-împrumuturi de la societăţile comerciale bancare sau de la alte instituţii de credit
Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare:
-direct de către autorităţile administraţiei publice locale
-prin interrmediul unor agenţii ori alte instituţii specializate

Condiţii pentru contractarea împrumuturilor:

-contractarea împrumuturilor de către unităţile administrativ-teritoriale, precum şi
cele contractate de către agenţii economici şi serviciile publice aflate în
subordinea acestora se poate face pe baza veniturilor proprii (venituri proprii
formate din impozite şi taxe, contribuţii, alte vărsăminte, alte venituri şi cote
defalcate din impozitul pe venit)
-interdicţia în cazul în care totalul datoriilor anuale (ratele scadente la împrumuturile
 contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora,
inclusiv cele ale împrumutului care urmează să fie contractat/garantat în anul
respectiv) depăşeşte limita de 20% din totalul veniturilor proprii,excepţie
făcând cazurile prevăzute prin legi speciale
-constituirea fondului de risc, în afara bugetului local, pentru acoperirea riscurilor
financiare care decurg din garantarea de către autorităţile administraţiei publice locale a
Curs 6 – FIP
împrumuturilor contractate de către agenţii economici şi serviciile publice de
subordonare locală

-fondul de risc se constituie din sumele încasate sub formă de dobânzi şi comisioane de la
beneficiarii împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unităţile trezoreriei statului la
disponibilităţile fondului; dobânzi şi penalităţi de întârziere

V. Obligaţiuni municipale-definire şi caracteristici

Obligaţiunea municipală: obligaţie a unei administraţii locale de a rambursa capitalul împrumutat.

-atrag un grup mai mare de investitori şi de persoane fizice

-sunt investitori pasivi deoarece nu se implică în activităţi de supraveghere a împrumutatului

-obligaţiunile municipale ot fi tranzacţionate pe piaţa de capital

VI. Obligaţiuni municipale-tipologie

Tipologie:
obligaţiuni pentru scopuri generale (activităţi curente): sunt emise de către o autoritate locală
care este împuternicită prin lege să perceapă impozite şi taxe, aceasta angajându-se în mod
necondiţionat să mobilizeze resursele necesare pentru rambursarea creditului şi lata dobânzii (poat
majora nivelul impozitării pentru rambursarea împrumutului). Obligaţiuni încredere deplină şi
credit deoarece se bazează pe deplina încredere şi garanţie în autoritatea locală.
obligaţiuni pentru proiecte care generează venituri:veniturile (chirii, tarife, taxe speciale) cu
care se garantează sunt generate de proiect (ex.autostrăzi sau şosele unde se percep taxe, stadioane
etc.)
obligaţiuni double-barrel: hibrizi între primele două forme. Se oferă garanţia încrederii depline
şi credit iare veniturile obţinute din proiect garantează rambursarea creditului.
obligaţiuni care se bazează pe venituri din taxe speciale: sumele obţinute din taxa specială sunt
utilizate pentru scopuri publice generale. Rambursarea datoriei nu este condiţionată de capacitatea
respectivului proiect de a genra venituri. Obligaţiunile sunt răscumpărate iar dobânda este plătită
numai din veniturile derivate din respectiva taxă specială.
obligaţiuni bazate pe venituri din închiriere sau leasing: utilizate penru achiziţionarea de
echipamente cu care se poate garanta emisiunea de obşigaţiuni. N cazul neîndeplinirii obligaţiilor,
activele pot fi puse la dispoziţia creditorilor şi vândute pentru a limita pierderile acestora.

VII. Obligaţiuni municipale-modalităţi de rambursare

Serviciul datoriei: totalitatea obligaţilor constând în ratele scadente ale împrumutului, plata
dobânzilor şi a altor comisioane aferente.

-trebuie să se ţină cont de ritmul de încasare a veniturilor bugetare sau de ritmul de generare a
veniturilor de către proiectul finanţat prin obşigaţiunile municipale emise

Curs 6 – FIP

Modalităţi de rambursare a împrumutului obligatar:

Exemplu:
Pentru realizarea unui obiectiv de interes local, primăria oraşului A a lansat un împrumut în
valoarea de 150 milioane u.m. Valoarea nominală a titlurilor emise a fost stabilită la 10000 u.m.;
rata nominală a dobânzii este de 10%; durata de viaţă a împrumutului 5 ani.

rambursarea prin anuităţi constante

rambursarea prin rate constante

rambursarea la scadenţă

a ) d in t r - o d a t a la s a c d e n t a

A nul T ra n s a Im p ru m u tu l D obanda A n u ita t e

1 0 150 000000 15000000 1 5000000
2 0 150 000000 15000000 1 5000000
3 0 150 000000 15000000 1 5000000
4 0 150 000000 15000000 1 5000000
5 150000000 0 15000000 1 6500000

b )tra n s e c o n s ta n te
tra n s a = Im p u m u t/n r.a n i

A nul T ra n s a Im p ru m u tu l D o b a n d a A n u ita t e
1 3 000000 0 120000000 15000000 4 5000000
2 3 000000 0 90000000 12000000 4 2000000
3 3 000000 0 60000000 9000000 3 9000000
4 3 000000 0 30000000 6000000 3 6000000
5 3 000000 0 0 3000000 3 3000000

c ) a n u it a t i c o n s t a n te
a n u it a t e = ( I m p ru m u t* r d o b * (1 + r d o b ) ^ n ) / ( ( 1 + r d o b )^ n - 1 )

A nul T ra n s a Im p ru m u tu l D obanda A n u ita t e

1 2 4 5 6 9 6 2 2 .1 125430378 15000000 3 9569622
2 2 7 0 2 6 5 8 4 .3 9 8 4 0 3 7 9 3 .5 12543038 3 9569622
3 2 9 7 2 9 2 4 2 .8 6 8 6 7 4 5 5 0 .8 9 8 4 0 3 7 9 .4 3 9569622
4 32702167 3 5 9 7 2 3 8 3 .7 6 8 6 7 4 5 5 .1 3 9569622
5 3 5 9 7 2 3 8 3 .7 0 .0 0 0 0 0 0 3 5 9 7 2 3 8 .4 3 9569622

VIII. Obligaţiuni municipale-capacitatea de îndatorare

Studiu de caz municipalităţile Predeal şi Mangalia

Gradul de îndatorare (G):

SD P
G = ⋅1 0 0
TVC
SDP: serviciul datoriei publice

TVC: total venituri curente, inclusiv cotele defalcate din impozitul pe venit

Curs 6 – FIP

IX. Obligaţiunile municipale-Cât ne putem îndatora?

Cât ne putem îndatora?

-nu există experienţă în managementul datoriei publice

-nu există capacitatea tehnică pentru realizarea managementului datoriei publice

-resurse limitate pentru proiectarea investiţiilor de finanţat

-resurse limitate pentru implementarea investiţiei

-resurse limitate pentru exploatarea şi întreţinerea investiţiei

-estimări incerte în ceea ce priveşte evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor bugetare viitoare

X.Obligatiuni municipale-rata surplusului operaţional

Rata surplusului operaţional (S):

SO C
S = ⋅1 0 0
TVC
SOC: surplusul operaţional curent

TVC: total venituri curente