Gestiune bancar - Seminar 5+6

1
RISCUL DE RAT A DOBNZII (I)
Masurarea si acoperirea bilantiera a riscului de rata a dobanzii


1. Modelul gap-ului ntre activele i pasivele sensibile.......................................................1
2. Modelul gap-ului de maturitate .......................................................................................5
3. Modelul gap-ului de durata............................................................................................10
3.1 Durata unui instrument financiar........................................................................................................... 10
3.2 Sensibilitatea preului unui activ financiar............................................................................................ 12
3.3 Relaia durata - sensibilitate.................................................................................................................... 12
3.4 Imunizarea bilanului bancar utiliznd conceptul de durata.............................................................. 13
3.5 Critici ale modelului gap-ului de durata................................................................................................ 18
4. Modele bazate pe simulari ..............................................................................................22


Pentru masurarea riscului de rata a dobanzii sunt folosite in literatura de specialitate
si in practica bancara mai multe tehnici de masurare a riscului de rata a dobanzii:
Tehnici bazate pe gap-ului ntre activele i pasivele sensibile (engl. repricing model
sau funding gap model);
Tehnici bazate pe gap-ului de maturitate (engl. maturity model);
Tehnici bazate pe gap-ului de durata (engl. duration model);
Tehnici bazate pe simulari statice si dinamice.
De altfel, aceste metode sunt si metodele recomandate de Comitetului Basel
1
pentru
crearea unui model standardizat care sa fie utilizat de autoritatile de reglementare pentru
evaluarea expunerilor la riscul de rata a dobanzii ale bancilor.

1. Modelul gap-ului ntre activele i pasivele sensibile

Activele si pasivele sunt grupate in active si pasive cu rat de dobnd variabil (sau
sensibil) sau fix pe o anumit band de scaden. Un activ sau pasiv are rat de dobnd
sensibil dac este actualizat (sau reevaluat) funcie de rata dobnzii de piaa in cadrul unui
anumit orizont de timp (engl. maturity bucket). In cadrul acestui model se calculeaz
astfel un gap (engl. repricing gap) ca diferena ntre active si pasive pe fiecare band de
scaden.

1
Basel Committee on Banking Supervision, Principles for the Management and Supervision of Interest Rate
Risk, july 2004, http://www.bis.org/publ/bcbs108.pdf.

Gestiune bancar - Seminar 5+6


2
Analiza gap-ului reprezint tehnica cea mai simpla de msurare a riscului de rata a
dobnzii. Pe lng gap-ul pe fiecare banda de scadenta se mai poate calcula si un gap
cumulat ca diferena dintre activele si pasivele sensibile cumulate.
1
+ =
i i i
GAPC GAP GAPC
i
GAPC - gap-ul cumulat pentru scadenta i;
i
GAP - gap-ul pentru scadenta i;
1 i
GAPC - gap-ul cumulat pentru scadenta i-1.

Exemplu:
O banca are urmtoarele elemente bilaniere pe benzi de scadenta:
1-7 zile 7 zile 3 luni 3 luni 6 luni 6 luni 1 an 1 an 5 ani peste 5 ani
Active sensibile 100 150 195 230 270 300
Pasive sensibile 70 175 185 250 220 275
Gap 30 (25) 10 (20) 50 25
Gap cumulat 30 5 15 (5) 45 70

Un gap pozitiv semnifica faptul ca activele sensibile sunt mai mari dect pasivele
sensibile iar un gap negativ semnifica faptul ca activele sensibile sunt mai mici dect
pasivele sensibile. Un gap pozitiv arata faptul ca activele isi modifica dobnda funcie de
dobnda pieei mai repede dect pasivele.
Cunoscnd gap-ul pe fiecare banda de scadenta se poate calcula cu uurin care este
expunerea bncii in termeni de venit net din dobnda la modificarea ratei de dobnda pe
piaa:
r PS AS r GAP VND
i i i i
= = ) (
i
VND - modificarea venitului net din
dobnda pentru banda de maturitate i;
i
GAP - gap-ul dintre valoarea contabila a
activelor si pasivelor sensibile pentru
maturitatea i;
r - modificarea ratei de dobnda care
afecteaz activele si pasivele pe maturitatea i;
i
AS - active sensibile pe maturitatea i;
i
PS - pasive sensibile pe maturitatea i;

Exemplu
Fie urmtorul bilan simplificat al unei bnci comerciale:
ACTIVE Mld. lei PASIVE Mld. lei
Credite pe termen scurt
(maturitate 1 an)
300 Capitaluri proprii 150
Credite pe termen mediu
(maturitate 3 ani)
500 Depozite la vedere 550
Gestiune bancar - Seminar 5+6


3
Titluri de stat (maturitate 3 luni) 600 Certificate de depozit (maturitate 3 luni) 500
Obligaiuni guvernamentale
(maturitate 3 ani)
700 Depozite la termen (maturitate 1 an) 700
Credite ipotecare (cu dobnda
fixa, maturitate 7 ani)
500 Depozite la termen (maturitate 6 luni) 500
Credite ipotecare (cu maturitate
25 de ani, dobnda variabila,
ajustata la fiecare 6 luni)
400 Depozite la termen (maturitate 3 ani) 600
TOTAL ACTIVE 3000 TOTAL PASIVE 3000

Pentru maturitate de pana la 1 an banca are active sensibile de 1300 (300 credite pe
termen scurt, 600 titluri de stat si 400 credite ipotecare). Diferena de 1700 sunt active care
nu sunt sensibile la rata dobnzii pe un orizont de timp de pana la 1 an. Daca presupunem ca
activele nu sunt rambursate anticipat putem spune ca pe un orizont de timp de 1 an banca
are active in valoare de 1700 ale cror venituri din dobnzi nu vor fi afectate de evoluia
ratei dobnzii pe piaa (aceste active au rata de dobnda fixa pe un orizont de timp de 1 an).
Pasivele sensibile ale bncii pe maturitate de pana la 1 an sunt de 1700 (500
certificate de depozit, 700+500 depozite la termen). Diferena de 1300 sunt pasive
insensibile la rata dobnzii pe maturitate de 1 an. Capitalurile proprii sunt ncadrate ca fiind
nepurttoare de dobnd.
In exemplul anterior, gap-ul cumulat pe maturitate de pn la 1 an
2
va fi:
lei mld. 400 1700 1300
an 1 1 1
= = = PS AS GAPC
an an

Atunci cnd rata de dobnda creste cu 1 punct procentual, venitul net din
dobnzi se va modifica cu:
lei mld. 4 01 . 0 400
an 1 an 1
= = = r GAPC VND . Astfel, in acest exemplu, atunci cnd
rata de dobnda creste cu un punct procentual banca va nregistra o diminuare a venitului
net din dobnda pentru scadente de pana la un an de 4 mld lei.
In tabelul 1 este sintetizata relaia dintre modificarea ratei dobnzii si modificarea
venitului net din dobnda pentru un anumit gap intre activele sensibile si pasivele sensibile
la rata dobnzii.
Tabelul 1 Relaia dintre modificarea ratei dobnzii si modificarea venitului net din
dobnda
GAP
Rata
dobnzii
Venitul din
dobnda

Cheltuiala
cu dobnda
Venitul net
din dobnda
Pozitiv Crete Crete > Crete Crete

2
Maturitatea de pana la 1 an poate fi mprit in mai multe benzi de scadenta: de exemplu sub 1 zi, intre 1
zi si 3 luni, 3 luni 6 luni si 6 -12 luni.
Gestiune bancar - Seminar 5+6


4
Pozitiv Scade Scade > Scade Scade
Negativ Crete Crete < Crete Scade
Negativ Scade Scade < Scade Crete

Cu cat gap-ul este mai mare cu att este mai mare expunerea bncii la riscul de rata
a dobnzii. Cnd gap-ul este pozitiv, legtura dintre modificarea ratei dobnzii si venitul
net din dobnda este una pozitiva cnd creste rata dobnzii venitul net din dobnda creste
iar cnd scade rata dobnzii venitul net din dobnda scade. Cnd gap-ul este negativ,
legtura dintre modificarea ratei dobnzii si venitul net din dobnda este una negativa
cnd creste rata dobnzii venitul net din dobnda scade iar cnd scade rata dobnzii venitul
net din dobnda creste (efectul de gap
3
). Aceste corelaii sunt valabile in cazul in care rata
dobnzii se modifica cu aceeai mrime att la pasive cat si la active.
Presupunerea de egalitate a modificrii ratelor de dobnda la active si pasive implica
meninerea aceleiai marje (spread-ului) de dobnda intre active si pasive. Aceasta ipoteza
este puin plauzibila in realitate, ratele de dobnda pentru active avnd de regula o evoluie
diferita fata de ratele de dobnda la pasive
4
.
Revenind la exemplul anterior, daca rata de dobnda ar fi crescut cu 1% la active si
1.1% la pasive, atunci modificarea venitului net din dobnda ar fi fost:
lei mld 7 . 5 011 . 0 1700 01 . 0 1300
1
= = ==
pasive
i
active
i an
r PS r AS VND
Atunci cnd marja de dobnda intre activele sensibile si pasivele sensibile creste si
ratele de dobnda cresc (scad), veniturile din dobnzi cresc (scad) mai mult (mai puin)
dect cheltuielile cu dobnzi (efectul de marja
5
). Atunci cnd marja de dobnda intre
activele sensibile si pasivele sensibile scade si ratele de dobnda cresc (scad), veniturile din
dobnzi cresc (scad) mai puin (mai mult) dect cheltuielile cu dobnzi. Efectul de marja
se manifesta ca o relaie pozitiva intre modificare marjei de dobnda intre activele si
pasivele sensibile si venitul net din dobnda.
Tabelul 2 Relaia dintre modificarea ratei dobnzii si modificarea venitului net din
dobnda

GAP
Rata
dobnzii
Marja de
dobnda (spread)
Venitul net din
dobnda
1 0 > Crete Crete Crete

3
Relatia dintre modificarea ratei dobanzii si venitul net din dobanda.
4
Acest lucru este o manifestare a basis riscului activele si pasivele au ca referinta rate de dobanda de piata
diferite care au de regula aceeasi tendinta dar nu sunt perfect corelate.
5
Efectul modificarii marjei de dobanda asupra venitului net din dobanda la modificarea ratei dobanzii pe
piata.
Gestiune bancar - Seminar 5+6


5
2 0 > Crete Scade Creste sau Scade
3 0 > Scade Crete Crete sau Scade
4 0 > Scade Scade Scade
5 0 < Crete Crete Creste sau Scade
6 0 < Crete Scade Scade
7 0 < Scade Crete Crete
8 0 < Scade Scade Crete sau Scade

Modelul gap-ului dintre activele si pasivele sensibile are ca avantaj faptul ca este
uor de utilizat in previzionarea evoluiei venitului net din dobnzi pentru o anumita
modificare a ratei dobnzii pe piaa.
Pe de alta parte, acest model are o serie de dezavantaje, printre care:
Nu ia in calcul efectul modificrii ratei dobnzii asupra valorii de piaa a
elementelor bilaniere;
In calculul gap-ului pe fiecare banda de scadenta nu se tine cont de distribuia
elementelor bilaniere in interiorul respectivei benzi;
Nu ia in calcul pentru elementele bilaniere insensibile la rata dobnzii faptul ca
dobnzile ncasate sau pltite precum si principalul acestora se reinvestesc la rata de
dobnda a pieei;
Nu ia in calcul elementele extrabilaniere.

2. Modelul gap-ului de maturitate

Modelul gap-ului de maturitate se bazeaz pe noiunea de valoare de piaa a
activelor si datoriilor (pasivelor ndatorate). Valoarea de piaa a unui instrument financiar
este stabilita ca valoarea actualizata a fluxurilor viitoare generate de respectivul instrument,
actualizarea fcndu-se cu o rata de dobnda de piaa.
Exemplu:
Sa se calculeze valoarea de piaa a unui obligaiuni deinute de o banca cu maturitate 5 ani,
valoare nominala 10000 u.m., rata cuponului 5% (cupoane anuale) si rata dobnzii pe piaa
5%.
Cuponul anual ncasat de banca va fi: u.m. 500 5% 10000 =
Valoarea de piaa a obligaiunii va fi:
u.m. 0000 1
0.05) (1
10000 500
0.05) (1
500
0.05) (1
500
0.05) (1
500
0.05) (1
500
P
5 4 3 2
=
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
=
Daca rata dobnzii pe piaa creste la 7% atunci valoarea de piaa a obligaiunii va scdea la:
Gestiune bancar - Seminar 5+6


6
u.m. 961 . 9179
0.07) (1
10000 500
0.07) (1
500
0.07) (1
500
0.07) (1
500
0.07) (1
500
P
5 4 3 2
=
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
=
Scderea valorii de piaa a obligaiunii este de:
% 20 . 8 100
10000
10000 961 . 9179
(%) =

= P .
Din exemplul de mai sus rezulta relaia negativa dintre rata dobnzii de piaa si
valoarea de piaa a elementelor bilaniere ale bncii care au dobnda fixa. Daca
obligaiunea era emisa de ctre banca ea aprea ca un element de pasiv efectul modificrii
ratei dobnzii de la 5% la 7% era acelai dar este in acest caz un lucru pozitiv pentru banca
pentru ca ii scade valoarea de piaa a datoriilor spre deosebire de cazul din exemplul
anterior in care scdea valoarea de piaa a activelor.
Cu cat maturitatea unui element bilanier este mai mare cu att modificarea
valorii de piaa la modificarea ratei dobnzii pe piaa este mai mare.
Exemplu:
Daca obligaiunea din exemplul anterior era cu maturitate 3 ani valoarea de piaa in
condiiile unei rate de dobnda de 7% ar fi fost:
% 24 . 5 100
10000
10000 - 9475.137
P(%)
u.m. 137 . 9475
0.07) (1
10000 500
0.07) (1
500
0.07) (1
500
P
3 2
= =
=
+
+
+
+
+
+
=

Daca obligaiunea era cu maturitate de 2 ani valoarea de piaa in condiiile unei rate de
dobnda de 7% ar fi fost:
% 61 . 3 100
10000
10000 - 9638.396
P(%) u.m 396 . 9638
3
0.07) (1
10000 500
0.07) (1
500
P = = =
+
+
+
+
=
Daca obligaiunea era cu maturitate de 1 an valoarea de piaa in condiiile unei rate de
dobnda de 7% ar fi fost:
% 86 . 1 100
10000
10000 - 9813.084
P(%) u.m. 084 . 9813
0.07 1
10000 500
P = = =
+
+
=
Ca urmare:
ani 5 ani 3 ani 2 an 1
(%) (%) (%) (%) P P P P < < <
Influena maturitii asupra modificrii preului unui element de activ sau
pasiv poate fi extins i la nivelul ntregului activ sau pasiv. Astfel, se poate calcula
maturitatea medie a activelor i datoriilor ca fiind:
Gestiune bancar - Seminar 5+6


7
Ln
M
Ln
x
L
M
L
x
L
M
L
x
L
M
An
M
An
x
A
M
A
x
A
M
A
x
A
M
+ + + =
+ + + =
...
2 2 1 1
...
2 2 1 1

A
M - maturitatea medie a activului;
L
M - maturitatea medie a datoriilor;
Ai
M - maturitatea activului i;
Li
M - maturitatea datoriei j;
Ai
x - ponderea valorii de piaa a
activului i in valoarea de piaa a
activului total;
Lj
x - ponderea valorii de piaa a
datoriei i in valoarea de piaa a
datoriilor totale;
Atunci cnd maturitatea activului / datoriei este mai mare, modificarea valorii de
piaa a activului / datoriilor la o modificare a ratei dobnzii pe piaa este mai mare. Efectul
net al modificrii ratelor de dobnda asupra bilanului bancar depinde de gap-ul de
maturitate intre active si datorii:
L A
M
M M GAP = .
Situaia tipica a bncilor comerciale este cea in care gap-ul de maturitate este
pozitiv 0 >
M
GAP . Aceasta situaie semnifica faptul ca maturitatea medie a activelor este
mai mare dect maturitatea medie a datoriilor
6
. Diferena dintre valoarea de piaa a
activelor si valoarea de piaa a datoriilor da valoarea de piaa a capitalurilor proprii
ale bncii. Aceasta este valoarea pe care ar primi-o acionarii bncii daca s-ar lichida
(vinde) activele si rscumpra pasivele la preturile pieei.
Atunci cnd ratele de dobnda cresc, valoarea de piaa a activelor si datoriilor scade.
Daca in plus maturitatea activelor este mai mare dect maturitatea datoriilor, adic gap-ul de
maturitate este pozitiv, valoarea de piaa a capitalurilor scade deoarece valoarea de piaa a
activelor scade cu mai mult dect scade valoarea de piaa a datoriilor.
Astfel, daca 0
0 r
0
< =

>
> =
L A CPR
M M GAP
L A
M

Daca gap-ul de maturitate este negativ si creste rata dobnzii pe piaa, valoarea de
piaa a capitalurilor proprii creste pentru ca scderea valorii de piaa a activelor va fi mai
mica dect scderea valorii de piaa a datoriilor:
0
0 r
0
> =

>
< =
L A CPR
M M GAP
L A
M

In cazul in care rata dobnzii scade, putem scrie ca:

6
De regula preferinta clientilor este pentru credite pe termene lungi pentru investitii iar depozitele sunt pe
termen scurt
Gestiune bancar - Seminar 5+6


8
0
0 r
0
> =

<
> =
L A CPR
M M GAP
L A
M

0
0 r
0
< =

<
< =
L A CPR
M M GAP
L A
M

Exemplu:
O banca are urmtoarele elemente bilaniere la valoare contabila:
ACTIVE Mld. Dobnda PASIVE Mld. Dobnda
Credite cu maturitate 2 ani 145 12% Depozite cu maturitate 1 an 125 10%
Credite cu maturitate 5 ani 130 15% Depozite cu maturitate 3 ani 155 13%
Numerar 25 Capitaluri proprii 20
Total 300 Total 300
Rata dobnzii pe piaa este 12%.
Maturitatea medie a activelor va fi:
ani 13 . 3
300
25
0
300
130
5
300
145
2 = + + =
A
M
Maturitatea medie a datoriilor va fi:
ani 10 . 2
280
155
3
280
125
1 = + =
L
M .
Ca urmare, gap-ul de maturitate va fi: 0 03 . 1 10 . 2 13 . 3 > = = =
L A
M
M M GAP
Valorile de piaa ale activelor si pasivelor vor fi:
- pentru creditele cu maturitate 2 ani:
145
) 12 . 0 1 (
4 . 17 145
12 . 0 1
4 . 17
2
1
=
+
+
+
+
= P
- pentru creditele cu maturitate 5 ani:
0586 . 144
) 12 . 0 1 (
5 . 19 130
) 12 . 0 1 (
5 . 19
) 12 . 0 1 (
5 . 19
) 12 . 0 1 (
5 . 19
12 . 0 1
5 . 19
5 4 3 2
2
=
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
= P
- pentru depozitele cu maturitate 1 an:
7679 . 122
12 . 0 1
125 5 . 12
3
=
+
+
= P
- pentru depozitele cu maturitate 3 ani:
7228 . 158
) 12 . 0 1 (
155 15 . 20
) 12 . 0 1 (
15 . 20
12 . 0 1
15 . 20
3 2
4
=
+
+
+
+
+
+
= P
Ca urmare, bilanul in valori de piaa pentru rata dobnzii de piaa de 12% va fi:
ACTIVE Valoare de piaa PASIVE Valoare de piaa
Credite cu maturitate 2 ani 145 Depozite cu maturitate 1 an 122.7679
Credite cu maturitate 5 ani 144.0586 Depozite cu maturitate 3 ani 158.7228
Gestiune bancar - Seminar 5+6


9
Numerar 25 Capitaluri proprii 32.5679
(314.0586-281.4907)
Total 314.0586 Total 314.0586

Daca rata dobnzii pe piaa creste la 14%, noile valori de piaa vor fi:
- pentru creditele cu maturitate 2 ani:
2247 . 140
) 14 . 0 1 (
4 . 17 145
14 . 0 1
4 . 17
2
'
1
=
+
+
+
+
= P
- pentru creditele cu maturitate 5 ani:
463 . 134
) 14 . 0 1 (
5 . 19 130
) 14 . 0 1 (
5 . 19
) 14 . 0 1 (
5 . 19
) 14 . 0 1 (
5 . 19
14 . 0 1
5 . 19
5 4 3 2
'
2
=
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
= P
- pentru depozitele cu maturitate 1 an: 614 . 120
14 . 0 1
125 5 . 12
'
3
=
+
+
= P
- pentru depozitele cu maturitate 3 ani: 4015 . 151
) 14 . 0 1 (
155 15 . 20
) 14 . 0 1 (
15 . 20
14 . 0 1
15 . 20
3 2
'
4
=
+
+
+
+
+
+
= P
Ca urmare, bilanul in valori de piaa pentru rata dobnzii de piaa de 14% va fi:
ACTIVE Valoare de piaa PASIVE Valoare de piaa
Credite cu maturitate 2 ani 140.2247 Depozite cu maturitate 1 an 120.614
Credite cu maturitate 5 ani 134.463 Depozite cu maturitate 3 ani 151.4015
Numerar 25 Capitaluri proprii 27.6722
(299.6877-272.0155)
Total 299.6877 Total 299.6877
Astfel, cnd rata de dobnda a crescut de la 12% la 14%, valoarea de piaa a
capitalurilor proprii a sczut cu 4.8957 mld. (32.5679-27.6722), banca avnd un gap de
maturitate intre active si pasive pozitiv de 1.03 ani. Maturitatea activelor este mai mare
dect maturitatea datoriilor si ca urmare valoarea de piaa a activelor scade (cu 314.0586-
299.6877=14.0739) cu mai mult dect scade valoarea de piaa a datoriilor (281.4907-
272.0155=9.4752).
Imunizarea bilantului utilizand conceptul de gap de maturitate
Pentru a realiza imunizarea la riscul de rata a dobnzii trebuie ca gap-ul de
maturitate sa fie egal cu zero, adic banca sa aib maturitatea medie a activelor egala cu
maturitatea medie a datoriilor. O banca este imunizata la rata dobnzii daca valoarea de
piaa a capitalurilor proprii nu este influenata de evoluia ratei dobnzii pe piaa.
De altfel un gap de maturitate egal cu zero nu protejeaz ntotdeauna banca de riscul
de rata a dobnzii. Pentru a putea realiza o imunizare la riscul de rata a dobnzii trebuie sa
se tina seama de efectul de levier (ponderea datoriilor in total active) si de conceptul de
durata a activelor si datoriilor.
Gestiune bancar - Seminar 5+6


10
3. Modelul gap-ului de durata

3.1 Durata unui instrument financiar

Durata reprezint media ponderata a scadentei fluxurilor unui activ sau pasiv
utiliznd ca ponderi valoarea prezenta a fiecrui flux in total fluxuri actualizate.
Formula generala de calcul a duratei este:

=
=
+
+

=
N
m t
mt
t
N
m t
mt
t
m
r
CF
m
r
t CF
D
/ 1
/ 1
) 1 (
) 1 (

D
- durata msurata in ani;
t
CF - fluxul pltit la momentul t;
N - ultimul moment la care este pltit fluxul;
m- numrul de plti pe an;
r - rata dobnzii pe piaa sau rentabilitatea ceruta;
Numitorul din formula duratei reprezint valoarea actualizata a fluxurilor viitoare
7
.
Numrtorul reprezint valoarea actualizata a fiecrui flux multiplicata cu durata de timp
necesara pentru primirea respectivului flux.
Durata are o serie de proprieti pe care le vom prezenta in continuare. O prima
proprietate este legata de faptul ca durata creste la creterea maturitii, dar cu o rata
descresctoare, adic putem scrie ca:
0
2
2
, 0 <

>

M
D
M
D

D - durata;
M - maturitatea
Exemplu:
Sa se calculeze durata pentru o obligaiune cu cupoane anuale de 5%, valoare nominala 100
si rata dobnzii pe piaa de 6% pentru maturiti de 1 an, 2 ani si 3 ani.
Daca maturitatea este de 1 an, avem: an 1
) 06 . 0 1 (
100 5
) 06 . 0 1 (
1 ) 100 5 (
1
=
+
+
+
+
= D
Pentru maturitate de 2 ani avem: ani 95 . 1
) 06 . 0 1 (
105
) 06 . 0 1 (
5
) 06 . 0 1 (
2 105
) 06 . 0 1 (
1 5
2
2
2
=
+
+
+
+

+
+

= D
Pentru o maturitate de 3 ani: ani 8573 . 2
) 06 . 0 1 (
105
) 06 . 0 1 (
5
) 06 . 0 1 (
5
) 06 . 0 1 (
3 105
) 06 . 0 1 (
2 5
) 06 . 0 1 (
1 5
3 2
3 2
3
=
+
+
+
+
+
+

+
+

+
+

= D
Gestiune bancar - Seminar 5+6


11
Astfel, cnd maturitatea creste de la 1 an la 2 ani, durata creste cu 0.95 ani (de la 1 la
1.95). Daca maturitatea creste de la 2 la 3 ani, durata creste cu 0.9 ani (de la 1.95 la 2.85).
O a doua proprietate a duratei se refera la relaia dintre durata si randament. Astfel,
durata scade la creterea ratei dobnzii pe piaa sau a randamentului (engl. yield). Se poate
scrie ca: 0 <

r
D

Exemplu:
Sa se calculeze durata pentru o obligaiune cu maturitate 3 ani cu cupoane anuale, rata
cuponului 5% pentru o rata a dobnzii pe piaa de 6% si 10%.
Pentru rata dobnzii de piaa de 6%:
ani 8573 . 2
) 06 . 0 1 (
105
) 06 . 0 1 (
5
) 06 . 0 1 (
5
) 06 . 0 1 (
3 105
) 06 . 0 1 (
2 5
) 06 . 0 1 (
1 5
3 2
3 2
1
=
+
+
+
+
+
+

+
+

+
+

= D

Pentru rata dobnzii de piaa de 10%:
ani 8489 . 2
) 1 . 0 1 (
105
) 1 . 0 1 (
5
) 1 . 0 1 (
5
) 1 . 0 1 (
3 105
) 1 . 0 1 (
2 5
) 1 . 0 1 (
1 5
3 2
3 2
2
=
+
+
+
+
+
+

+
+

+
+

= D
.

O a treia proprietate a duratei este aceea ca durata este negativ corelata cu rata
cuponului, la rate ale cuponului mai mari corespunznd durate mai mici: 0 <

c
D

Exemplu:
Sa se calculeze durata pentru o obligaiune cu maturitate 3 ani cu cupoane anuale,
rata dobnzii pe piaa de 6% pentru rate ale cuponului de 5% si 7%.
Pentru rata cuponului de 5%:
ani 8573 . 2
) 06 . 0 1 (
105
) 06 . 0 1 (
5
) 06 . 0 1 (
5
) 06 . 0 1 (
3 105
) 06 . 0 1 (
2 5
) 06 . 0 1 (
1 5
3 2
3 2
1
=
+
+
+
+
+
+

+
+

+
+

= D

Pentru rata cuponului de 7%:

7
Pe o piata eficienta, aceasta valoare actualizata ar trebui sa fie egala cu pretul pietei.
Gestiune bancar - Seminar 5+6


12
ani 8106 . 2
) 06 . 0 1 (
107
) 06 . 0 1 (
7
) 06 . 0 1 (
7
) 06 . 0 1 (
3 107
) 06 . 0 1 (
2 7
) 06 . 0 1 (
1 7
3 2
3 2
1
=
+
+
+
+
+
+

+
+

+
+

= D

Durata reprezint un instrument util in msurarea sensibilitii unui instrument
financiar (activ sau datorie) la modificarea ratei dobnzii pe piaa.

3.2 Sensibilitatea preului unui activ financiar

Sensibilitatea msoar riscul de rat a dobnzii i reprezint variaia relativ a
preului n urma modificrii cu un procent a ratei dobnzii de pia.
,
1
i
P dr
i
dP
dr
i
P
i
dP
S = =
S - sensibilitatea
dP
i
- variaia preului activului i
P
i
- preul (valoarea actuala) a activului i
dr - variaia ratei dobnzii

,
) 1 (
...
) 1 ( 1
2
2 1
n
n
i
r
VN C
r
C
r
C
P
+
+
+ +
+
+
+
=
r - rata dobnzii pe pia
C
1
, C
2
, ,C
n
- cuponul n anul 1,2,,n
VN - valoarea nominal

Factorii care influeneaz sensibilitatea:
a) mrimea cuponului. La titlurile cu aceleai caracteristici (mai puin cuponul), titlul
caracterizat de cuponul cel mai mic este mai sensibil la variaiile ratei dobnzii
b) maturitatea. Sensibilitatea titlurilor la variaiile ratei dobnzii crete direct proporional
cu maturitatea.
c) sensul variaiei ratei dobnzii. Creterea ratei dobnzii are un efect mai redus asupra
preului unei obligaiuni dect o reducere a ratei de aceeai amplitudine.


3.3 Relaia durata - sensibilitate

Preul unui titlu financiar se poate scrie ca:
n
n
2
2 1
n
1 i
i
i
) r 1 (
F
...
) r 1 (
F
) r 1 (
F
) r 1 (
F
P
+
+ +
+
+
+
=
+
=

=
, unde
i
F reprezint fluxul din anul i.
Calculm derivata preului n raport cu rata dobnzii:
i
) r 1 (
F
r 1
1
) r 1 (
F
n ...
) r 1 (
F
2
) r 1 (
F
dr
dP
n
1 i
i
i
) 1 n (
n
3
2
2
1

+
=
+

+

+
=

=
+


Gestiune bancar - Seminar 5+6


13
Multiplicm relaia de mai sus cu factorul
P
1
i obinem relaia dintre sensibilitate
si durata:
r
D
S
+
=
1

Din relaia
r
dr
D
P
dP
+
=
1
rezulta faptul ca preul obligaiunilor si a altor
instrumente financiare ce pot fi asimilate cu acestea, pentru variaii mici ale ratei de
dobnda este invers proporional cu mrimea duratei. Obligaiunile cu durata mai mare pot
nregistra pierderi / ctiguri mai mari de valoare la creterea / scderea ratei dobnzii pe
piaa dect obligaiunile cu durata mai mica. Relaia dintre durata si modificarea
procentuala a preului este una liniara si simetrica. Daca rata dobnzii scade cu 1 punct
procentual sau creste cu 1 punct procentual, modificarea procentuala a preului va fi
proporionala cu durata. In acest caz pierderea de capital va fi egala in modul cu ctigul de
capital.
In practica se numete durata modificata relaia
r
D
m
D
+
=
1
. Durata modificata
reprezint o msura mai directa a sensibilitii preului obligaiunilor la modificarea ratei
dobnzii pe piaa.
Exemplu:
Daca o obligaiune are durata modificata 3.456 si rata dobnzii pe piaa va creste cu
1 b.p.8 atunci preul obligaiunii va scdea cu
0003456 . 0 0001 . 0 456 . 3 = = = dr
m
D
P
dP
scade cu 0,03456%. Astfel,
daca preul iniial era de 100, dup scderea ratei dobnzii cu 1 b.p. el va fi 99.96544.

3.4 Imunizarea bilanului bancar utiliznd conceptul de durata

Pe lng utilizarea duratei ca instrument de msurare a expunerii la riscul de rata a
dobnzii, durata mai este utilizata si pentru realizarea imunizrii unui element al bilanului
bancar sau a bilanului bancar in ansamblu. Bilanul bancar este imunizat la rata dobnzii
daca evoluia ratei dobnzii pe piaa nu influenteaza valoarea de piaa a capitalurilor
proprii.
Pentru realizarea imunizrii se calculeaz durata activului si pasivului ndatorat:

8
1 basis point = 0.01%
Gestiune bancar - Seminar 5+6


14

=
=
=
=
n
i
Pi Pi P
n
i
Ai Ai A
D x D
D x D
1
1

P
D
A
D , durata portofoliului de active respectiv pasive (pasive
ndatorate - datorii);
Pi
D
Ai
D , durata activului i, respectiv pasivului i;
Pi
x
Ai
x , ponderea valorii de piaa a activului (pasivului ndatorat) i in
valoarea de piaa a activului (pasivului ndatorat) total.

Putem scrie ca modificarea valorii de piaa a capitalurilor proprii este:
r
r
A DGAP CP
r
r
A l
P
D
A
D P A CP
+
=
+
= =
1

) (
A,P valoarea de piaa a activului pasivului
ndatorat);
l - ponderea pasivelor ndatorate in total active
la valori de piaa (efectul de parghie);
DGAP- gap-ul de durata.

Imunizarea la rata dobnzii va presupune reducerea la zero a gap-ului de durata
) ( l
P
D
A
D , care se poate realiza prin modificarea duratei activului, a duratei pasivului,
sau a efectului de prghie.
Exemplu:
Consideram bilanul unei bnci cu urmtoarea structura:
Activ Mld Scadena
Rata
dobnzii
Pasiv Mld Scadena
Rata
dobnzii
1.Numerar 100 1.Depozite atrase 420 1 an 20%
2.Certificate de
trezorerie
300 8 ani 45%
2.Certificate de
depozit
500 4 ani 40%
3. Depozite la
alte bnci
100 1 an 20% 3.Capitaluri proprii 80
4. Credite
comerciale
500 4 ani 50%
TOTAL Activ 1000 TOTAL Pasiv 1000
Se considera ca nu exista nerambursri sau pli nainte de scadenta la active si nici
retrageri nainte de termen la pasive. De asemenea, activele si pasivele din exemplu prezint
rate de dobnda fixe, iar rata dobnzii de piaa este egala cu 40%.
Sa se determine:
a) durata activului;
b) durata pasivului;
c) modificarea valorii capitalului ca urmare a creterii ratei dobnzii de piaa cu
un punct procentual;
d) modificrile care trebuie operate in structura bilanului bncii care permit imunizarea la
rata dobnzii.

Gestiune bancar - Seminar 5+6


15
Deoarece modelul opereaz cu valori de piaa vom transforma valorile contabile de
mai sus, considernd ca valoarea de piaa a unui activ (pasiv) este egala cu suma fluxurilor
actualizate generate de activul (pasivul) respectiv. Spre exemplu, valoarea de a certificatelor
de trezorerie se calculeaz astfel:







Bilanul la valoarea de piaa determinat astfel va fi :

Calculul duratei pentru fiecare post de activ i pasiv:

Certificate de trezorerie:

ani 22 . 3
) 4 . 0 1 (
435
...
) 4 . 0 1 (
135
) 4 . 0 1 (
135
4 . 0 1
135
) 4 . 0 1 (
8 435
...
) 4 . 0 1 (
3 135
) 4 . 0 1 (
2 135
4 . 0 1
1 135
D
8 3 2
8 3 2
1
=
+
+ +
+
+
+
+
+
+

+ +
+

+
+

+
+

=

Depozite constituite la alte banci
= = 20
100
20
100 anuala Dobanda an 1
4 . 0 1
120
4 . 0 1
1 120
D
2
=
+
+

=
Credite comerciale :
Activ Mld Scadenta
Rata
dobnzii
Pasiv Mld Scadenta
Rata
dobnzii
1.Numerar 100 1.Depozite atrase 360 1 an 20%
2.Certificate de
trezorerie
334.91 8 ani 45%
2.Certificate de
depozit
500 4 ani 40%
3. Depozite la
alte bnci
85.71 1 an 20% 3.Capitaluri proprii 253.08
4. Credite
comerciale
592.46 4 ani 50%
TOTAL Activ 1113.08 TOTAL Pasiv 1113.08
lei mld. 9 . 334
) 4 . 0 1 (
435
...
) 4 . 0 1 (
135
) 4 . 0 1 (
135
4 . 0 1
135
8 3 2
1
=
+
+ +
+
+
+
+
+
= P
135
100
45
300 = = anuala Dobanda
Gestiune bancar - Seminar 5+6


16
51 . 2
) 4 . 0 1 (
750
...
) 4 . 0 1 (
250
4 . 0 1
250
) 4 . 0 1 (
8 750
...
) 4 . 0 1 (
2 250
4 . 0 1
1 250
D 250
100
500
500 anuala Dobanda
8 2
8 2
3 3
=
+
+ +
+
+
+
+

+ +
+

+
+

= = =

Depozite atrase de la alte banci :
= = 84
100
20
420 anuala Dobanda
4
an 1
4 . 0 1
504
4 . 0 1
1 504
D
4
=
+
+

=
Certificate depozit clieni :






Calculul duratei medii a activului si pasivului:


Durata activului :

ani 38 . 2
08 . 1113
46 . 592
51 . 2
08 . 1113
71 . 85
1
08 . 1113
91 . 334
22 . 3 DA = + + =

Durata pasivului ndatorat :

ani 92 . 1
860
500
59 . 2
860
360
1 DP = + =

Gap-ul de durata:

77 . 0
08 . 1113
860
A
P
l
DP l DA DGAP
= = =
=
ani 9 . 0 92 . 1 77 . 0 38 . 2 DGAP = =

Durata medie a activelor depete durata medie a pasivelor ndatorate, fapt ce pune
in evidenta riscul ratei dobnzii. In cazul cnd ratele dobnzilor se modific, valoarea
activelor si pasivelor ndatorate se va schimba ceea ce determin i modificri in valoarea
de pia a capitalului propriu fata de valoarea sa iniiala.
Daca rata dobnzii pe piaa creste cu 1%, valoarea de piaa a activelor si pasivelor
ndatorate se va modifica conform ecuaiei:

59 . 2
) 4 . 0 1 (
700
...
) 4 . 0 1 (
200
4 . 0 1
200
) 4 . 0 1 (
8 700
...
) 4 . 0 1 (
2 200
4 . 0 1
1 200
D 200
100
40
500 anuala Dobanda
8 2
8 2
3 5
=
+
+ +
+
+
+
+

+ +
+

+
+

= = =
Gestiune bancar - Seminar 5+6


17
P D
r
dr
dP
+
=
1

R rata dobanzii pe piata
D durata
P valoarea de piata a activului sau pasivului

Certificate de trezorerie:

70 . 7 91 . 334 ) 22 . 3 (
4 . 0 1
01 . 0
dP
1
=
+
=
Depozite constituite la alte banci lei mld. 61 . 0 71 . 85 ) 1 (
4 . 0 1
01 . 0
dP
2
=
+
=
Credite comerciale lei mld. 62 . 10 46 . 592 ) 51 . 2 (
4 . 0 1
01 . 0
dP
3
=
+
=
Depozite atrase de la alte banci lei mld. 57 . 2 360 ) 1 (
4 . 0 1
01 . 0
dP
4
=
+
=
Certificate deposit clienti lei mld. 52 . 9 500 ) 59 . 2 (
4 . 0 1
01 . 0
dP
1
=
+
=

Valoarea de piaa a activelor si a pasivelor va fi:

Numerar 100
Certificate de trezorerie 334.91-7.7=327.21
Depozite constituite la alte bnci 85.71-0.61=85.1
Credite comerciale 592.46-10.62=581.84
Valoarea de piaa a activelor 1094.15 mld. lei

Depozite atrase de la alte bnci 360-2.57=357.43
Certificate de depozit clieni 500-9.25=490.75
Valoarea de piaa a pasivelor 848.18 mld. lei

Se observa ca creterea ratei de piaa a determinat ca valoarea activelor sa scad cu
18.93 mld. lei, iar a pasivelor cu 11.82 mld. lei. Valoarea activelor a sczut mai mult dect
valoarea pasivelor ndatorate deoarece durata medie a activelor (2.38 ani) este mai mare
dect durata medie a pasivelor ndatorate (1.92 ani). Gap-ul de durata este pozitiv deci
valoarea de piaa a capitalului scade ca urmare a creterii ratei dobnzii.
Variaiacapitalului este:
lei mld. 11 . 7
04 . 1
01 . 0
08 . 1113 90 . 0
1
= =
+

= CP
r
r
A DGAP CP
Deci valoarea capitalului bncii s-a diminuat cu 7.11 mld. lei (de la 253.08 mld. lei
la 245.97 mld. lei), rezultat care s-ar fi obinut si prin compararea modificrii valori de piaa
a activului si pasivului: 11.82-18.93=-7.11 mld. lei
Pentru a proteja capitalul propriu la variaiile ratei dobnzii, banca trebuie sa aib
ecartul de durata DGAP = 0, situaie pe care o poate obine fie diminund duratele activelor,
fie crescnd du/atele pasivelor. Pentru exemplificare, alegem scderea duratei medii a
Gestiune bancar - Seminar 5+6


18
activelor cu 0,5 ani, de la 2,38 ani la 1,88 ani si creterea duratei medii a pasivelor cu 0,52
ani, de la 1 ,92 ani la 2,44 ani.
0 44 . 2 77 . 0 88 . 1 DGAP = =

Pentru a obine aceasta imunizare operam modificri in structura:
activului: scad plasamentele in certificate de trezorerie cu X si cresc depozitele
constituite la bnci cu aceeai suma ,
pasivului: scad depozitele atrase de la alte bnci cu Y si cresc resursele atrase prin
certificatele de depozit vndute clienilor cu aceeai valoare .
Cele doua modificri ( X,Y ) se determina din formula de calcul a duratelor medii ale
activului si pasivului :
lei mld. 25 . 281 Y 44 . 2
860
Y 500
59 . 2
860
Y - 360
1 DP
lei mld. 69 . 250 X 88 . 1
08 . 1113
46 . 592
51 . 2
08 . 1113
X 71 . 85
1
08 . 1113
X 91 . 334
22 . 3 DA
= =
+
+ =
= = +
+
+

=


Structura bilanului la valori de piaa pentru DGAP=0 va fi:
Activ Mld Scadenta
Rata
dobnzii
Pasiv Mld Scadenta
Rata
dobnzii
1.Numerar 100 1.Depozite atrase 78.75 1 an 20%
2.Certificate de
trezorerie
84.22 8 ani 45%
2.Certificate de
depozit
781.25 4 ani 40%
3. Depozite la
alte bnci
336.4 1 an 20% 3.Capital propriu 80
4. Credite
comerciale
592.46 4 ani 50%
TOTAL Activ 1113.08 TOTAL Pasiv 1113.08

Modificrile in structura bilanului la valori de piaa din exemplul nostru
distorsioneaz echilibrul bilanier la valori nominale (contabile).

3.5 Critici ale modelului gap-ului de durata

O prima critica adusa modelului gap-ului de durata este legata de costurile implicate
de implementarea modelului, costuri generate de necesitatea restructurrii bilanului.
O alta critica adusa modelului gap-ului de durata se refera la faptul ca realizarea
imunizrii este o problema dinamica. Durata activului si pasivului se schimba continuu,
poate chiar instantaneu ca urmare a modificrii ratelor de dobnda pe piaa. Ideal ar fi ca
banca sa restructureze bilanul si sa-si realizeze imunizarea la fiecare modificare a ratei
Gestiune bancar - Seminar 5+6


19
dobnzii pe piaa. Deoarece acest lucru este aproape imposibil, fiecare banca i stabilete
un interval la care i face imunizarea, de regula trimestrial.
O a treia critica adusa acestui model este legata de acurateea msurrii modificrii
preului utiliznd conceptul de durata doar in cazul unor modificri foarte mici ale ratei
dobnzii pe piaa, modificri de ordinul unui basis point (0.01%). Pentru modificri mai
mari ale ratei dobnzii, apar erori in previzionarea evoluiei preului unui activ financiar
utiliznd doar conceptul de durata. Aceste erori sunt datorate unei relaii liniare presupuse
de conceptul de durata intre modificarea ratei dobnzii pe piaa si modificarea preului,
relaie care in realitate este una convexa (figura 1).
Figura 1 Relaia pre - randament
















Exemplu:
Fie o obligaiune cu valoare nominala 1000$, rambursabil la paritate peste trei ani, avnd
un cupon anual de 100$.
Se cere:
a) determinai durata titlului pentru o rat a dobnzii de pia de 7%.
b) Pe baza rezultatelor de la punctul a) sa se previzioneze cursul obligaiunii pentru o
rata de dobnd de 5%.
a) Durata titlului este: ani D 75 , 2
) 07 , 0 1 (
100
) 07 , 0 1 (
100
07 , 0 1
100
3
) 07 , 0 1 (
100
2
) 07 , 0 1 (
100
1
07 , 0 1
100
3 2
3 2
1
=
+
+
+
+
+

+
+
+
+
+
=
b) Sensibilitatea (S) este: 57 , 2 75 , 2
07 , 0 1
1
=
+
= S
eroare
P
P

r
r
+

1
eroare
Modelul gap-ului de
durata
Relaia reala
Gestiune bancar - Seminar 5+6


20
Preul obligaiunii la o rat de 7% este: $ 73 , 1078
07 , 1
1100
07 , 1
100
07 , 1
100
3 2
= + + = P
Pentru o rat a dobnzii de 5%, putem scrie:
$ 46 , 55
723 , 22 ) 07 , 0 05 , 0 (
1
73 , 1078
1
57 , 2 = =

= = dP
dP dP
dr P
dP

Preul obligaiunii la rata de 5%:
$ 15 , 1136 22 , 950 70 , 90 23 , 95
05 , 1
1100
05 , 1
100
05 , 1
100
3 2
= + + = + + = P
Cursul obligaiunii folosind relaia sensibilitii va fi: 1078,73 + 56,46 = 1135,19$,
fa de cursul teoretic de 1136,15$ calculat ca actualizare a fluxurilor viitoare. Ca urmare,
folosind doar conceptul de durata in previzionarea preului se obine o eroare de 0.96 $.
Durata reprezint panta relaiei pre randament iar convexitatea sau curbura
reprezint modificarea pantei. Evoluia preului se poate scrie folosind o dezvoltare in serie
Taylor infinita de forma: ....
3
) (
3
3
! 3
1
2
) (
2
2
! 2
1
! 1
1
+ + + = r
dr
P d
r
dr
P d
r
dr
dP
P
Modelul gap-ului de durata ia in calcul doar aproximarea de ordinul nti a evoluiei
preului. Daca luam in calcul aproximarea de ordinul doi putem scrie ca:
2
) (
2
1
2
) (
2
1
1
r CX r
m
D r CX
r
r
D
P
P
+ = +
+

undeCX reprezint convexitatea. Termenul CX reprezint gradul de curbura in relaia pre
randament sau gradul in care ctigul de capital din scderea ratei dobnzii cu x puncte
procentuale depete pierderea de capital din creterea ratei dobnzii cu x puncte
procentuale (figura 2). Convexitatea se poate msura doar printr-o aproximare parametrica.
De asemenea, relaia este valabila pentru variaii infinitezimale ale ratei dobnzii, de ordinul
unui basis point (0.01%).
Figura 2 Convexitatea si relaia pre - randament












r - x r r + x
P+


P

P-


Castigul de capital
Pierderea de capital
Gestiune bancar - Seminar 5+6


21
Convexitatea se poate calcula dup relaia:

=
dobanzii ratei a b.p. 1 cu dobanzii ratei a b.p. 1 cu
scaderea din capital de Castigul - cresterea din capital de Pierderea
S CX , unde S
este un factor de scala. Un factor de scala frecvent utilizat este
8
10 = S care este consistent
cu efectul modificrii ratei dobnzii cu 0.01%. Astfel, relaia convexitatii devine:

+
+

=
P
P
P
P
CX
8
10 .
Formula analitic pentru convexitate este:

=
=
+
+
+

+
=
N
m t
mt
t
N
m t
mt
t
m
r
CF
m
r
t t CF
m
r
CX
/ 1
/ 1
2
) 1 (
) 1 (
) 1 (
1
1

Exemplu:
Sa se calculeze convexitatea pentru o obligaiune cu maturitate 5 ani, valoare nominala 100,
rata cuponului 5% si rata dobnzii pe piaa 5%.
Preul pentru rata dobnzii pe piaa de 5% este:
100
) 05 . 0 1 (
100 5
) 05 . 0 1 (
5
) 05 . 0 1 (
5
) 05 . 0 1 (
5
) 05 . 0 1 (
5
5 4 3 2
=
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
= P
Daca rata dobnzii pe piaa scade cu 1 b.p. atunci noul pre va fi:
0433067 . 100
5
) 0499 . 0 1 (
100 5
4
) 0499 . 0 1 (
5
3
) 0499 . 0 1 (
5
2
) 0499 . 0 1 (
5
) 0499 . 0 1 (
5
=
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
= + P

Daca rata dobnzii pe piaa creste cu 1 b.p. atunci noul pre va fi:
99.956717
) 0501 . 0 1 (
100 5
) 0501 . 0 1 (
5
) 0501 . 0 1 (
5
) 0501 . 0 1 (
5
) 0501 . 0 1 (
5
5 4 3 2
=
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
= P

Ca urmare convexitatea va fi:
93 . 23
100
100 0433067 . 100
100
100 956717 . 99
10
8
=

= CX
Aplicnd formula analitica pentru convexitate obinem:

( )
93 . 23
) 05 . 0 1 (
100 5
) 05 . 0 1 (
5
) 05 . 0 1 (
5
) 05 . 0 1 (
5
) 05 . 0 1 (
5
) 05 . 0 1 (
6 5 105
) 05 . 0 1 (
5 4 5
) 05 . 0 1 (
4 3 5
) 05 . 0 1 (
3 2 5
) 05 . 0 1 (
2 1 5
05 . 0 1
1
5 4 3 2
5 4 3 2
2
=
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+

+
+

+
+

+
+

+
+

+
= CX

Gestiune bancar - Seminar 5+6


22
Durata obligaiunii este:
ani 5459 . 4
) 05 . 0 1 (
100 5
) 05 . 0 1 (
5
) 05 . 0 1 (
5
) 05 . 0 1 (
5
) 05 . 0 1 (
5
) 05 . 0 1 (
5 105
) 05 . 0 1 (
4 5
) 05 . 0 1 (
3 5
) 05 . 0 1 (
2 5
) 05 . 0 1 (
1 5
5 4 3 2
5 4 3 2
=
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+

+
+

+
+

+
+

+
+

= D

Putem scrie modificarea preului ca:
2
) ( 93 . 23
2
1
05 . 0 1
5459 . 4 r
r
P
P
+
+

Daca rata dobnzii ar creste cu 3 puncte procentuale. Atunci modificarea preului ar fi :
119114 . 0 0107685 . 0 129882 . 0 ) 03 . 0 ( 93 . 23
2
1
05 . 0 1
03 . 0
5459 . 4
2
= + = +
+
=

P
P

Modelul gap-ului de durata ar fi previzionat o scdere a preului cu 12.98% la creterea ratei
dobnzii cu 3 puncte procentuale. Lund in calcul si convexitatea, scderea preului este de
11.91%.
Noul pre in condiiile unei rate de dobnda (randament) de piaa de 8% este de:
02186 . 88
) 08 . 0 1 (
100 5
) 08 . 0 1 (
5
) 08 . 0 1 (
5
) 08 . 0 1 (
5
) 08 . 0 1 (
5
5 4 3 2
=
+
+
+
+
+
+
+
+
+
+
= P
Astfel, modificarea reala a preului va fi:
1197 . 0
100
100 02186 . 88
=

P
P
.
Astfel, utiliznd si convexitatea se poate obine o aproximare mai buna a evoluiei
preului dect in cazul in care se utilizeaz doar durata.
O alta critica adusa modelului gap-ului de durata este legata de faptul ca acesta are
ca presupunere de baza faptul ca structura la termen a ratelor de dobnda este plata,
adic ratele de dobnda sunt egale pentru toate maturitile.In realitate, structura la termen a
ratelor de dobnda poate avea orice forma, nu neaprat plata.

4. Modele bazate pe simulari

Modelele bazate pe simulari presupun evaluarea posibilelor efecte ale modificarilor
in rata dobanzii asupra rezultatelor simuland posibile evolutii ale ratelor de dobanda si
implicit impactul acestora asupra fluxurilor de incasari si plati. Aceste modele implica o
detaliere mult mai ridicata a elementelor bilantiere si extrabilantiere, putand lua in calcul si
multe scenarii posibile de modificare a ratei dobanzii. Se pot lua in calcul de la modificari
in panta si in forma curbei structurii la termen a ratelor de dobanda pana la scenarii de
evolutie a ratelor de dobanda derivate din simulari Monte Carlo.
Gestiune bancar - Seminar 5+6


23
Se pot realiza atat simulari statice cat si simulari dinamice. Simularile statice iau in
calcul doar modificarile care apar in urma posibilelor modificari ale ratelor de dobanda
asupra elementelor bilantiere si extrabilantiere existente in momentul actual.
In cazul simularilor dinamice se pot lua in calcul si modificari in elementele
bilantiere si extrabilantiere. Astfel, se au in vedere de exemplu ipoteze despre evolutia
viitoare a ratelor de dobanda, comportamentul clientilor bancii cat si eventuale modificari in
portofoliul bancii (de exemplu acordarea unor credite noi sau implicarea in alte tranzactii
decat cele existente in momentul actual). Evaluarea calitatii diverselor simularii se face
functie si functie de validitatea ipotezelor facute despre evolutia ratei dobanzii si
comportamentul bancii si clientilor ei.