CURSUL 1

IMPORTANTA NUTRITIEI SI ALIMENTATIEI

Nutritia este definita de dictionare ca o serie de procese prin care organisemele consuma si asimileaza hrana in vederea dezvoltarii tesuturilor. Nutritia se ocupa cu: Studiul compozitiei nutreturilor si a corpului animal - Studiul surselor de hrana ale animalelor Studiul devenirii transformarii elementelor nutritive in organism Studiul valorilor nutritive - Studiul necesarii animalelor Alimentatia este latura pragmatica,altfel sp cu ce se hranesc princip specii si categorii de animale,in ce cantitati,sub ce forma de administrare si altele. Nutritia si genetica au stat la baza cresterii permanente a perofrmantelor productive ale animalelor. (nutrigenomica).In ultimii ani dat nutritiei si geneticii s-au obtinut performante de la animale greu de anticipat cu cativa ani in urma. -pui de gaina care la 7 saptamani au peste 2 kg.(50g spor mediu zilnic p toata per de 7 saptamani si 100 g spor mediu zilnic smz) -porcii la ingrasat au 100 kg in 5 luni -vaci lactatie 9000-10000 kg / an Recoduri mondiale ale prod de lapte ( 28 800 kg de lapte pe an ).80 kg lapte pe zi / 365 zile . 100 kg / zi in varful lactatiei . Obiectivul principal al nutritiei si alimetatiei este maximizarea produtilor la animale. In zilele de astazi nutritia si alimentatia se confrunta cu noi provocari precum -impactul asupra calitatii si securitatii produselor animaliere -impactul asupra mediului -impactul asupra bunastarii animalelor Cu referire doar la impactul asupra calitatii si Securitatii produselor animaliere mentionez faptul ca in ultimii 10-15 ani Ue s-a confruntat cu cateva crize majore precum boala vacii nebune ( Encefalopatia spongiforma bovina BSE ) , contaminarea cu dioxina ( DC) , folosirea antibioticelor ca promovori de crestere ( AGP ) , organismele modificate genetic ( GMO) . Aparitia bolii vacii nebune ( VSE ) a determinat interzicerea folosirii in hrana animalelor a fainii de carne si de oase provenite de la animale terestre deci nu si a fainii de peste . Impactul a fost minor asupra mortalitatii oamenilor insa impactul mediatic a fost mortal . Dioxina este o otrava foarte puternica . 90 % din dioxina ingerata zilnici de animale si oameni provine din hrana , 10 % din apa ( H20 ) . Folosirea antibioticelor ca promovori de crestere s-a folosit la animale . Constau de 40 de tipuri de antibiotice folosite pentru stimularea cresterii animalelor . In 1996 si 1997 prin directive ale comisiei europene sau interziz majoritatea antibioticelor ca promovori de crestere.Ulterior s-au interziz rand pe rand , iar astazi toate . PRin urmare in Ue nu mai este permis AGP , nu si in statele unite .

Organismele modificate genetic (GMO) sunt private cu suspiciune de majoritatea oamenilor . Faptul este tot mediatic pt ca s-a demonstrate stiintific asemenea plante modifcate genetic au influenta benefica asupra animalelor .In UE mai este permisa doar cultivarea catorv soiuri de porumb si de soia modificate genetic , nu si in SUA . Scurt istoric si perspectiva a nutritiei si alimentatiei animalelor Primele referinte despre nutritie si alimentatie provin de la parintele medicinii (Hipocrate sec IV i.Hr. ) De la el a ramas cateva aforisme precum : copii produc mai multa caldura si consuma mai multa hrana decat adultii sau oamenii grasi mor mai repede decat cei slabi . Daca reusim sa gasim echilibru intre alimentatia si exercitiu fizic atunci am gasi calea catre sanatate . Lavoisier ( sec XVIII) este considerat parintele nutritiei , dar si al chimiei si biologiei a fost capabil sa spuna ca respiratia este un proces de combustie sau ca in productia de caldura a unui animal este strans legata de consumul de O2. Un moment important in istoria celor 2 discipline se consemneaza prin scoala germana care a produs primele metode de determinare a proteinelor a grasimilor si a hidratilor de carboni . IN 1907 O. Kellner a propus prima unitate de masurare a valorii nutritive a nutretilor care s-a folosit in intreaga lume pana prin anii 70 ai secolului trecut . IN 1913 a fost identificata prima vitamina (vitamina A ) de un polonez C.Funk ,pana in 1940 au fost identificate majoritatea vitaminelor .Anul de referinta in istorie este 1930 , American Wiliam Rose a identificat primii aminoacizi . 1950 este anul in care s-a folosit streptomiicina pe animale. Dupa 1980 se produc enzyme si aminoacizi de sinteza . Enzimele de astazi sunt din cercul revolutia verde In zilele de astazi se cauta noi surse de hrana pt animale , se cauta solutii naturiste precum drojdiile furajere ,probiotice , prebiotice (DFM) , probioticele sunt substante care stimuleaza dezvoltarea in organism a microbilor cu actiunea favorabila .,Minerale chelatate adica minerale surprinse intr-o forma organica , substante incipiente , plante medicinale si altele Metode de determinare a comportamentului nutritiei Weende Henneberg si Stohmann care a ramas in literature sub denumirea de metoda Weende . Conform acestei metode nutreturile au 6 fractiuni si mai multe componente . 1) Umiditate = Apa 2) Cenusa = mineralele esentiale( minerale Ca , P , k , Cl , S , Mg si microminerale : Fe ,Zn , Mn ) si neesentiale ( As ,Hg , Pb) 3) Proteina bruta = amino-acizi , acizi nucleici , amine ,nitrati 4) Grasimea bruta = acizi grasi , glycerol , ceruri 5) Celuloza bruta = hemi-celuloza , lignina 6) Substanta extractive neazotate : amidon , zaharuri simple , acizi organici , taninuri . Metoda Van Soest . In ultimele decenii ale secolulu 20 metoda Weene a fost din ce in ce mai criticata pt imprecizia sa mai ales in ceea ce priveste determinarea celulozei brute si a substantelor extractive neazotate ( CB + SEN) . A propus a noua metoda bazata pe folosirea detergentilor de analiza .Cf metodei Van soest nutreturile au 2 fractiuni: 1)Continut cellular(solubil in detergent neutru ) = grasimi , amidon, proteine 2)Pereti celulari (solubil in detergenti acizi , fie in acid sulfuric )= C, H C , L (lignina ). Prin metoda Van Soest rezulta prin urmare timpul de analize :

NDF ( Natural Detergent fiber ) = celuloza (C), hemiceluloza ( H-C ) si lignina ( L ) ADF ( Acid Detergent fiber ) = H-C , L ADL ( Acid Detergen lignin ) = L ADF ( determinarea componentelor cu pondere mica ) = amino-acizi , Acizi grasi , vitamine Se folosesc metode crematografice sau metode bazate pe absorbtia atomica . Toate metodele prezentate pana acum presupun folosirea reactivilor chimici Nir(Near infrared Reflactane) = Reflexie in spectru in infrarosu . NMR ( Nuclear magnetic Resonance ) NIR + NMR = black box . Continutul nutreturilor si al CA in apa In organism apa are roluri definitie precum: proprietati ionizante , solvent , rol in transportul metabolitlor , rol in termoreglare , rol in mentinerea termisiuni superficiale Rol de protectie ( lichidul cefalo-rahidian , lichidul sinovial ) Continutul nutreturiloe in Apa este foarte variabil sunt unele nutreturi precum dovlecii , pepenii , castravetii care au peste 90 % apa . Nutreturile verzi contin in medie 70-80 % apa . Silozurile au 55-75 % apa (silozurile muraturile pt animale ) , Fanuri (15-16 % ) , 13-14 % leguminoase, 10 -12 % NC , mai mic de 2 % Sm ( substante minerale ) . In regnul vegetal apa se gaseste sub 3 forme : -apa de vegetatie (apa din sucul cellular ) 80-90% din apa totala , confera nutreturilor un grad ridicat de consumabilitate si digestivitate ,dar si efecte dietetice -apa de constitutie este apa structurala din plante , apa legata chimic -apa de higroscopicitate . Apa de constitutie + apa de higroscopicitate 10-20 % -60 -70 % din corpul de animal contine H20 . La animale tinere 45 -50 % , la animalel adulte si grase ( 7080 % ) . prin urmare varsta in stadiul de ingrasare sunt principali factori care determina continutul in H20 . Alt factor care influnteaza continutul in apa este si felul tesuturilor : -tesutul adipos sub 5 % apa -tesutul osos 40-45 % apa -tesutul muscular 72-75 % -87 % laptele de vaca (H20) -82% sangele -ficatul 74 % apa Apa se gaseste sub 2 forme : apa de constitutie(2/3) si apa de circulatie(1/3 ) Apa de circulatie- apa din interstitile celulare , apa din sange si apa din plasma Animale se aprovizioneaza pe 3 cai : apa de baut , apa conntinut de hrana , apa rezultata in organism . Un porc sau un om de 70 de kg isi pot pierde toate lipidele de rezerva, jumatete din proteinele de rezerva insa pierderea 15 l de apa este fatala