ISTORIA ALIMENTATIEI

Pornind de la piramida celor 5 nevoi fundamentale ale omului, emisa de A.Maslow,

nevoia primordiala, psihologica, a omului este mancarea. Abia dupa ce se considera
ca e stesatisfacuta, se poate trece la acordarea atentiei altor nevoi.De-a lungul
istoriei omenirii si a modului de hranire s-au conturat: cultura alimentara,obiceiuri si
ritualuri ale servirii meselor, culminand cu stiinta hranirii corecte. Astfel,importanta
hranei a constituit o tema atat in religie de exemplu in Noul Testament figureaza
patru momente importante ce deriva din asocierea cu masa (mancarea) a
invataturilor lui Isus Hristos, cat si in arta.
Istoria alimentatiei surprinde exact anumite perioade:- omul din paleolitic se pare ca
avea o alimentatie diversificata, cel putin asa arata cercetarile recente care, initial,
vroiau sa lamuresca daca omul acelui timp era vegetarian sau carnivor;
- 470-370 iHr cand Hippocrate stabileste ca alimentatia are un rol deosebit n
prevenirea si tratamentul bolilor, combatand vechile doctrine provenite din Egipt
si promovate de adeptii lui Pitagora, ca hrana este sursa tuturor relelor. Tot el
apeciaza ca recomandarile privind alimentatia individuala trebuie sa tina seama de
traditiile alimentare, de obiceiuri, oschimbare radicala de alimentatie fiind mai
daunatoare chiar decat mentinerea alimentatiei vechi, obisnuite
- 341-270 iHr Epicur din Samos isi exprima convingerea ca omul este ceea ce
manancaFilosofia lui Epicur este construita din trei parti: prima este de natura
canonica, care expuneregulile adevarului, a doua este cea fizica, ce propune o
explicatie filosofica a naturii si ceade-a treia se refera la morala, tratand despre
conditiile vietii fericite. El considera ca atomii din care este compus omul sunt
responsabili de dinamica vietii.
- sfarsitul sec. XVIII s-a remarcat prin ideea conform careia hrana reprezinta o sursa
de energie cu ajutorul careia organismul face fata nevoilor vitale
- sec. XIX dezvolta aceasta idee, in plus au loc descoperiri cu privire la ce inseamna
metabolism si se fac progrese in domeniul chimiei alimentare. Apar primele
clasificari ale alimentelor, apar notiuni despre aportul lor n proteine, glucide, lipide,
saruri minerale si apa si se urmaresc transformarile lor n organism.
- secolul XX se remarca prin studii referitoare la elementele necalorigene, a
microelementelor, si a vitaminelor din alimente. La jumatatea secolului al XXlea,nutritionistii ajung la concluzia ca nici un sindrom de deficienta nutritiva umana
nu este asa de daunator ca denutritia proteica.
- secolul XX se remarca prin studii referitoare la elementele necalorigene, a
microelementelor, si a vitaminelor din alimente. La jumatatea secolului al XXlea,nutritionistii ajung la concluzia ca nici un sindrom de deficienta nutritiva umana
nu este asa de daunator ca denutritia proteica.Studiul alimentaiei umane a intrat
trziu n domeniul preocuprilor tiinifice, dei nc din cele mai vechi timpuri s-au
fcut diverse legturi ntre alimentaie i patologie. Astfel, Hipocrate stabilete cu
500 de ani .e.n. c alimentaia are un rol deosebit n prevenirea i tratamentul
bolilor, combtnd vechile doctrine provenite din Egipt i promovate de adepii lui
Pitagora, c hrana este sursa tuturor relelor.Dac reuim spunea Hipocrate s

gsim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentaie i exerciiile fizice, astfel nct
s nu fie nici mai mult nici mai puin, am reuit s descoperim mijlocul de
ntreinere a sntii. Se exprima astfel clar, cu 2500 de ani n urma, principiile de
baza ale alimentatiei rationale promovate de nutritia contemporana. Tot Hipocrate
este cel care considera ca indicatiile alimentare trebuie sa tina seama de traditiile
alimentare ale unui popor si ca "o schimbare de alimentatie este mai daunatoare
pentru individ dect mentinerea alimentatiei vechi obisnuite".
Consideratii istorice asupra alimentatiei populatiei de pe teritoriul R.M in fixarea,
de-a lungul istoriei, a tipului de alimentatie a unui popor, o mare nsemnatate o au
factorii naturali: geografici, climatici, geologici, geobotanici, geozoologici. Dar n
afara de acesti factori trebuie sa avem n vedere si schimbarile pe care evolutia,
civilizatia le pot aduce alimentatiei. Se stie ca de ansamblul conditiilor geografice
depinde dezvoltarea vegetatiei si lumii animale dintr-o anumita regiune, iar
distributia vegetatiei este n functie de clima si sol. n "Descriptio Moldaviae",
Dimitrie Cantemir explica si de ce: "grul da de 24 de ori semanatura, orzul de 60
de ori, iar meiul de 300 de ori". Deci acest climat era exceptional pentru cultura
meiului si mai trziu a porumbului. Pastoritul avea caracterul transhumant impus de
relief si clima.
Marele filozof antic i vindector Hipocrate n cartea sa "Igiena" a scris c oamenii
de la natere sunt, de obicei, sntoi, ns mpreun cu alimente la ei vin
toate bolile. Un alt marele medic Avicenna n "Tratat de igien", a relatat
despre oportunitatea consumului separat al produselor alimentare. Dac nu
vom ine cont de acest lucru, atunci combinaia greit a produselor va impiedica
digestia lor. Produsele neprocesate se stocheaz n intestine i cauzeaz multe boli.
Omul ncepe s se auto otrveasc. Iar n condiii de auto otrvire, de zgurificare
organismul, pur i simplu, nu poate funciona corect, evolua singur. La acest fapt ne
atrgeau atenia vindectorii i gnditorii antici. Din fericire, oamenii contemporani
ncep s neleag semnificaia alimentaiei corecte, i, n special, combinaiei
corecte a alimentelor.
Sanatatea-reprezinta bunastarea fizica , intelectuala si morala a unei
persoane.
Sanatatea se compune din urmatoarele:
-Factorii genetici -20%
-Factorii de mediu-20%
-Factorii social-econimici-50%
-Medicina-10%
Pentru a fi sanatos omul are nevoie de o alimentatie adecvata. Este necesara atit
cantitatea cit si calitate produselor alimentare pentru o dezvoltare cit mai
armonioasa a organismului uman.Intre om si aliment se stabilesc relatii strinse pe
tot parcursul existentei lui , chiar si inainte de nastere.Cea mai importanta relatie
consta in aceea ca alimentele furnizeaza organismului substantele nutritive
(calorigene) necesare in asigurarea ENERGIEI ,indispensabila proceselor vitale.
Hrana nu poate veni din alta parte decit din Biosfera ,deci aceasta v-a fi cu atit mai

multa si mai buna cu cit parametrii sistemelor naturale , care o alcatuiesc ,vor fi ,la
rindul lor ,mai optimi.
Ecosistemele agricole si satisfacearea necesitatilor de hrana pentru om
Producia ecologic nseamn mai mult dect eliminarea din procesul de producie
agricol a substanelor chimice. Principiul de baz al produciei ecologice const n
faptul c productorul-cresctorul care folosete metoda bio trebuie s se
amestece ct mai puin posibil n ecosistemul existent.
Din acest motiv, n procesul de producie nu se folosesc organisme
modificate genetic i nici nu se aplic metoda iradierilor, ionizrilor.
Din aceast cauz, produsele agricole bio sunt obinute cu cheltuieli mai
mari dect cele realizate pe cale tradiional, ceea ce i explic preul mai ridicat de
vnzare din magazine al acestora.

O atenie deosebit trebuie acordat pericolului pe care-l reprezint legumele

i fructele din anumite magazine si piee - pe care noi le considerm salvatoare devenite otrvitoare din cauza folosirii fr discernamant de ctre producatori a
ngrmintelor chimice i a pesticidelor
Consumul de alimente asigura intre 1764-3535 kcal/zi/locuitor. Acestea pot fi
luate din produse vegetale (calorii primare) sau animale(calorii
secundare).Prezenta obligatorie in alimente a unor aminoacizi esentiali carre
se gasesc numai in produsele de origine animala(sau sunt in cantitati total
insuficiente in produsele vegetale)face obligatorie prezenta produselor de
origine animala in alimentatie.
Piramida energetica a aratat ca o calorie stocata in biomasa consumatorilor
este rezultata din mai multe calorii stocate de plantele verzi .In ceea ce
priveste alimentele de origine animala ,se considera ca o calorie se obtine din
produse vegetale si 1711 kcal produse de provinienta animala este
echivalenta cu 13767kcal primare.

 Aria minima de teren arabil care poate hrani o persoana variaza printre altele
si in functie de provinienta alimentelor.La o dieta austera , fara proteine
animale si fara grasimi, bazata pe alimente de provinienta vegetala ,aria
minima este de 0.09 ha, in timp ce la o dieta bogata , incluzind produse
vegetale si animale, in parte prelucrate industrial , aria minima este de 0.62
ha/locuitor. Luind in considerare sistemul de alimentatie ,suprafata arabila
disponibila ,lungimea perioadei de vegetatie (determinata de latitudine) se
poate estima densitatea demografica ce poate fi acceptata.
La nivel mondial suprafata arabila/locuitor este ,in medie,de 0.367ha.In tara
noastra 0.42 ha arabil/locuitor(2003). In viitor suprafetele arabile probabil se
vor deminua din cauza eroziunii industriale (retelele de comunicatii,industria).
Agricultura va trebui sa sporeasca productia pentru o populatie tot mai
numeroasa, in conditiile in care se urmareste imbunatatirea alimentatiei
cantitativ si calitativv iar suprafetele arabile se micsoreaza.
Productia primara neta a globului ,exprimata ca masa uscata ,este de :18,2 x
10(la puterea a 10) t/an, din care , pentru mediul continental 6,5 x 10(la
puterea 10) t/an, pentru oceane 6,5 x 10(la puterea 10) t/an.
In 1970,productia agricola reprezenta 9,3% din productia primara
terestra,adica 11 x 10( la puterea 9) t/an masa uscata. Din aceasta, numai
12% recoltat si consumat de om,adica 10 x 10(la puterea 8) t/cereale si alte
plante cu seminte; 2 x 10(la puterea 8) t alte culturi agricole.
Omenirea deruleaza in ansamblul ei , o nutritie dezechilibrata.Consumul de
carne si alte produse animaliere,important prin aportul sau de proteine,este
slab prin consumul annual de produse vegetale (indeosebi cereale).
Exprimate in miloane tone de masa proaspata ,consumul se prezinta astfel:
Carne

=80(20) mil.t ,

Oua

=20(2.7) mil.t,

Lapte

= 400(48) mil.t,

Animale acvatice =69 x 10(la puterea 6), din care 88% din mari si oceane
Consumul alimentar al umanitatii repartizat pe cele 2 forme de provenienta
este:
1,22x10(la puterea 9) t/an de provenienta vegetala;
80x10(la puterea 6) t/an de provenienta animala;toate exprimate iin masa
uscata. Acest consum echivaleaza cu 0.7% din productia primara neta a
globului.Conform normelor FAO si OMS, aportul energetic minim pe care
trebuie sa il asigure ratia alimentara zilnica se situeaza la 2200 kcal,pentru
femeie si 2800 kcal pentru barbati.

Aproape jumatate din umanitatte sufera de penurie alimentara .Situatia se

inrautateste daca se ea in conideratie aspectul calitativ al problemei.In acest
caz ,normele FAO si OMS se prezinta astfel:
37 g proteine/zi pentru barbatul adult;
29 g proteine/zi pentru femeie
38 g proteine/zi pentru femeie insarcinata
46 g proteine/zi pentru femeia care alapteaza.
Substantele nutritive dupa natura lor se impart in cinci grupe mari:
Protein
Lipide
Glucide
Elemente minerale
Vitamine
Fiecare substanta are rolul binedefinit si nu poate actiona una fara alta.
Necesitatile nutritive variaza mult , de la o persoana la alta , in functie de sex
,virsta, corpolenta,felul activitatii,starea mediului ambiant etc. Conditiile de
viata si de munca au modificat trebuintele nutritive ale omului, de aceea si
alimentatia este necesar sa fie corespunzatoare iar omul , in permanenta, sa
manince si sa-si formeze un comportament alimentar corect. Unele, daca nu
majoritatea alimentelor, contin agenti nocivi, de mare risc pentru om: dintre
acestea sunt: bacteriile, virusii, parazitii, substantele chimice
toxice,mutagene si cancerigene.
La o combinaie corect a alimentelor inei cont de urmtoarele sfaturi:

Folosii la un moment dat numai un soi de proteine;

Nu mncai n acelai timp:

1.

Proteine i grsimi;

2.

Proteine i amidon;

3.

Proteine i glucide;

4.

Amidon i glucide;

Combinai legume cu proteine, grsimi, amidon i glucide;

Mnncai fructe separat;

Mncai mierea separat;

Bei ap cu 10-15 minute inainte de mas.

Proteinele-au structura complexa si rol foarte important in organism. Se

gasesc aproape in toate alimentele:
carne,brinza,oua,piine,fasole,soia.Proteinele reprezinta cca 18% din greutatea
unui adult. Acestea au ca scop: apararea organismului fata de bolile
infectioase , marirea rezistentei organismului fata de noxele toxice: constituie
o iputernica sursa de energie; din proteinele unele glande endocrine (tiroida,
pancreasul) secreta hormoni etc. Ratiile de proteine sunt date in literatura de
specialitate.
Lipidele(grasimile)- alimentare se gasesc in tesuturile animale si vegetale, ca
principala forma de depozitare a energiei. Acizii grasi sunt principalii
componenti ai lipidelor. Lipidele se gasesc in numeroase alimente:
ulei,untura, smintina, carne de porc,oaie,rata,curca,mezeluri, cirnati, nuci,
arahide, ciocolata etc.
Glucidele substanta foarte raspindite in natura, indeosebi in regnul vegetal.
Glucidele se gasesc in faina, piine, fasole, mazare, cartofi, struguri, prune,
cirese, miere de albine, zahar, dulciuri etc.
Elemente minerale- au rol important in nutritie. Se gasesc sub forma de
solutii saline (fosfati, carbonati) cit si in componenta unor materii organice
(fierul in hemoglobina, enzime cu fier etc.)
Elementele minerale au functiile:
-intra in structura tuturor celulelor si lichidelor interstitiale( in dinti, in vase)
-regleaza cantitatea de lichide din organism
-influenteaza permiabilitatea membranelor
-intra in structura a numeroase enzime
- intervin in constructia musculaturii si in reactivitatea sistemului nervos.
Vitaminele- Sunt necesare organismului pentru desfasurarea normala atit a
proceselor metabolice generatoare de energie cit si a celor anabolice
morfogenetice. In consecinta, vitaminele sunt considerate biostimulatori ,
intrind in grupa substantelor solubile alaturi de enzime si hormoni.

Maladii transmise prin hrana

Carnea (bovine,porcine,pasari etc.),laptele(brinza, smintina),ouale,
grasimile animale si produsele lor.
Sursele de poluare-poluantii sunt aceiasi pentru toate aceste produse
alimentare, ele incluzind animale bolnave, personalul de exploatare bolnav
sau purtator de boli, sobolanii etc. dintre poluanti se mentioneaza
salmonelele, stafilococii, brucelele,virusul febrei aftoase, bacilul antraxului,
virusul turbarii, o serie de germeni conditionat patogeni: Proteus, Escherichia
coli, Streptococus agalactive etc.; o serie de substante chimice ca pesticide,
antibiotice, metale si metaloizi toxici, cancerigene sau radioactive
etc.;poluanti care degradeaza (altereaza) calitatea alimentelor ca
microorganisme cu activitate predominant proteolitica, care provoaca
fermentatie butirica, coloreaza produsele etc. In cazul carnii de animale si
peste mai intervin o serie de helminti ca: Trichinela spiralis, Tenia solium si
Tenia saginata; bacterii aerobe (proteus, Streptocolecus etc.) si anaerobe
aparute dupa sacrificarea animalelor.
Consumul de carne, lapte, oua crude poate provoca, in numeroase cazuri,
imbolnavirea consumatorilor de tuberculoza,germeni conditionati patogeni,
putind provoca , in numeroase cazuri, imbolnavirea consumatorilor de
tuberculoza, germeni conditionati patogeni, putind provoca tulburari
digestive; Salmonelele dau loc la toxiinfectii alimentare, uneori chiar grave;
virusul febrei aftoase afecteaza in general copiii care au consumat lapte sau
produse proaspete ;bacilul antraxului provoaca forme grave de septicemie
etc.; Trichinela spiralis ft. periculos pentru animale la care se localizeaza in
carne , muschi,provocind dereglari ale acestora si afectind bineinteles

animalul; Tenia ai carei adulti se localizeaza in intestinul omului . Pesticidele

si antibioticele , ambele toxice, in cantitati mari, provoaca la inceput
intoxicatii, afectind apoi organele de baza a omului.
Masurile de prevenire a imbolnavirilor trebuie sa se refere in primul rind ,
la personalul care ingrijeste animalele si manipuleaza produsele. Acesta
trebuie supus la controale zilnice privind starea de igiena si sanatate, la
inspectii zilnice asupra echipamentului si vestimentatiei de lucru .In cadrul
masurilor de prevenire trebuie amintite masurile de conservare a produselor.
Spre exemplu ,laptele proaspat sufera o asa-numita operatie de pasteurizare,
respectiv incalzirea lui la temperaturi de 60 la 80 grade C , in scopul
distrugerii , in mare masura, a microorg. Saprofite si de a distruge de
asemenea eventualii germeni patogeni ce s-ar gasi in lapte. Trebuie
mentionat ca grasimile animale, obtinute prin prelucrari la temperaturi
ridicate sunt mai putin poluate decit carnea din care rezulta. In privinta
masurilor de combatere, acestea trebuie sa fie radicale, carnea, brinza, ouale
etc. infectate si alterate trebuie distruse. In acelasi timp trebuie salubrizate si
adaposturile animalelor.
Sursele de poluare: apele de irigatii poluate cu ape uzate, pestcidele,
ingrasamintele minerale, persoanele bolnave, mustele etc. Ca poluanti
mentionam, microorg. Patogene care pot raspindi maladii bacteriene si
virotice. Dntre paraziti mentionam:geohelmintii Ascaris lumbricoides,
Trchicephalus dispar, a caror oua se embrioneaza in sol sau in apa si care
apoi sunt ingerate prin fructe si legume: dintre cestode: Tenia solium si Tenia
saginata. Atit pe cereale si pe fructe cit si pe produsele lor, se pot dezvolta o
serie de mucegaiuri , unele dintre ele producind substante toxice, care pot
provoca imbolnaviri asa-numite micotoxicoze si care pot ajunge in hrana
animalelor si a produselor lor.
Impactul asupra mediului. Prin legume si fructe-mai rar insa- se pot
raspindi op serie de maladii bacteriene si virotice ca febra tifoida, dizenteria
baciliara, hepatita epidemica, holera, poliomelita etc.
Masuri de ameliorare a mediului. Prevenirea imbolnavirilor microbiene
virotice si parazitare se face prin depistarea bolnavilor si purtatorilor,
impiedicarea raspindirii virusurilor si parazitilor pe sol si in apa, evitarea
evigarii cu ape uzate insuficientt tratate, spalarea foarte bine a legumelor si
fructelor, inainte de a fi mincate etc. Se mantioneaza ca grasimile vegetale
pentru a caror preparare se folosesc temperaturi inalte sunt mai putin
poluate.
Zaharul , bomboanele, rahatul,tortul etc. Poluantii mai des intilniti suntt
germenii care provoaca toxiinfectiile alimentare (salmonelele, stafilococii
etc.) si acestea numai cind produsele u au suferit un tratament termic
suficient pentru distrugerea microorganismelor. Uneori, pot fi acuzati ca
poluanti chimici cuprul din care sunt faacute unele vase de gatit sau plumbul.
Bauturile alimentare alcoolice si nealcoolice nu constituie un mediu
prielnic pentru persistenta si dezvoltarea microorg. patogene. Ajunse in mod
accidental in bauturile alcoolice, bacteriile dispar dupa citeva zile, totusi in

bere, de ex: Salmonella typhi traieste 1-4 zile iar Escherachia coli, 6-11 zile.
Bolile microbiene si virotice care se pot raspindi pri bauturi , in special prin
cele nealcoolice, sunt: febra tifoida, dizenteria, hepatita epidemica,
poliomelita etc. p-u prevenirea acestor boli este necesar in primul rind , ca
apa folosita sa fie potabila, respectiv sa indeplineasca conditiile STAS 134288.

Omul nu poate beneficia de o via sntoas fr s i nsueasc un mod

sntos de alimentaie. Pentru organism, cele mai propice alimente, sunt cele
simple i naturale.

Alimentele neprelucrate de origine vegetal trebuie s ocupe un loc

important, att n cadrul alimentaiei persoanelor sntoase, ct i al celor
bolnave. Doar aceste produse conin materiale de balast (fibre) i substane
antioxidante , principii care ajut organismul s fac fa stresului psihic i al
celui oxidativ, prevenind sau chiar vindecnd o serie de afeciuni.

Este foarte important, pe de alt parte, s se acopere cerinele organismului

n toi aminoacizii eseniali, substane din care se formeaz toate proteinele
din corpul nostru. n condiiile stresului psihologic i al celui climatic, specific
lumii moderne dar i a condiiilor meteorologice de la noi (organismul omului,
pe lng schimbrile brute intervenite de la o zi la alta, trebuie s suporte,
n 6 luni, diferene de temperatur mai mari de 50 grade, ceea ce nsemn un
stres enorm), alctuirea unei diete pur vegetariene, care s aduc toi aceti
aminoacizi indispensabili n limite optime, este aproape imposibil. De aceea
este nevoie s se recurg i la sursele de alimente cu proteine complete ,
dintre care, cele mai sntoase sunt petii, oule i lactatele, dac
bineneles, sunt proaspete i prelucrate ct mai simplu. Aceste surse,
administrate n cantiti optime, pot nlocui n totalitate carnea de pasre i
de mamifere, precum i derivatele ce rezult din ele.
Deoarece, dup cum se poate observa n clasificarea alimentelor, niciun
aliment, fie el i natural, nu este complet, raiile alimentare trebuiesc
alctuite variat, dar n mod chibzuit.
Principalele trasaturi ale unui comportament alimentar sanatos:

Definirea unui comportament alimentar echilibrat i sntos nu

poate fi fcut fr s se in cont de numeroasele particulariti
(vrst, sex, tip de efort, stare de sntate, etc.) ale fiecrei
persoane. Totui, ca linii directoare, putem schia cadrul n care
acesta se poate desfura. n cazul adulilor, este bine s se in
cont de urmtoarele recomandri:

- s se mnnce 3-5 (de preferin 4) mese pe zi, la cel puin 3 ore

distan una fa de cealalt

- orele i numrul meselor s fi regulate

- mncatul s se fac ncet, mestecnd bine

- s se evite n timpul mesei, conversaiile, ndeosebi cele

tensionate, cititul, vizionarea televizorului, ascultarea radioului

- ambientul s fie ct mai plcut, atmosfera cordial i alimentele

estetice

- niciodat dup o mas, nu trebuie s se simt senzaia de "prea

plin", deoarece nsemn c s-a depit limita de saietate.

Renumitul expert n metode netradiionale de vindecare Valeriu A. Ivancenco a

dezvoltat "Regulile de aur ale alimentaiei", care au fost reflectate n cartea
"Cum s fii sntos". Acestea sunt:
1. Prima regul mncare proaspt.
2. A doua regul - dieta din alimente crude.
3. Regula a treia - diversitatea i echilibrul alimentaiei.
4. Regula a patra - alternana produselor.
5. Regula a cincea - alimente de sezon.
6. Regul a asea - limitarea n diet.
7. Regula a aptea plcerea de la mncare.