Ce este cancerul?

Organele si tesuturile corpului sunt alcatuite din mici "particele" numite celule.

Cancerul este o boala a acestor celule. Desi celulele din diferite parti ale organismului pot arata si functiona diferit, majoritatea se reproduc si se repara in acelasi fel. In mod normal, atunci cnd o celula se divide, acest proces are loc intr-o ordine bine stabilita si riguros controlata. Daca, din diferite motive, acest proces scapa de sub control, celula va continua sa se divida, dezvoltndu-se o masa, care este denumita tumora. Tumorile pot fi benigne sau maligne. Intr-o tumora benigna celulele nu se imprastie in alte parti ale corpului. Ele continua sa creasca local si pot deveni o problema prin presiunea exercitata asupra tesuturilor sau organelor vecine. O tumora maligna este constituita din celule canceroase care au abilitatea de a se imprastia in afara locului unde isi au originea. Daca nu se efectueaza un tratament adecvat, pot invada si distruge tesuturile din jur. Uneori, celulele pleaca de la nivelul tumorii primare si se imprastie la alte organe din organism, pe cale sanguina sau limfatica. Atunci cnd aceste celule ajung la noul sediu, ele se pot divide si se formeaza noi tumori, adesea denumite tumori secundare sau metastaze.

Specialitii credeau, pn de curnd, c boala se rspndete n corp dup ce ajunge ntr-un stadiu avansat i c celulele canceroase sunt inactive pn cnd trec printr-o serie de modificri genetice care le fac mai agresive, potrivit NewsIn. Ultimele teste, efectuate pe oareci, arat c metastaza poate aprea din celule aparent "normale", care se rspndesc i rmn inactive n corp pn cnd sunt "pornite".

Asemenea celule au naintat prin sngele oarecilor pn n plmni i au supravieuit acolo timp de 16 sptmni, fr a se activa vreo gen a cancerului. Celulele au nceput s creasc agresiv n plmni abia dup ce celulele canceroase "oncogene" au fost activate. Rezultatele studiului explic de ce, n cazul pacientelor care au suferit de cancer la sn, boala revine deseori dup un tratament.

Care sunt factorii responsabili de aparitia bolilor neoplazice??

Alimentatia necorespunzatoare si Elemente care nu trebuie sa lipseasca din alimentatie stresul sunt principalii factori responsabili de aparitia acestei 1. Proteine animale cumplite boli. Aminoacizii esentiali regasiti in carne, Industria conservatilor si aditivilor lapte si oua sunt extrem de importanti a facut, alaturi de stres si poluare, ca pentru prevenirea oricaror boli, inclusiv riscul mutatiilor canceroase sa atinga a cancerului. Aceste substante sunt importante in prevenirea aparitiei cote alarmante. Pe langa aceste cancerului, mai ales datorita faptului ca aspecte, pe care deja le cunoastem cu participa la transmiterea unor semnale totii, exista o serie de reguli pe care in interiorul celulei. Astfel, in celula trebuie sa le avem in vedere mai ales exista lanturi de aminoacizi care, prin atunci cand ne alegem dieta zilnica.
modificari ale structurii geometrice, anunta o anumita stare, obligand nucleul sa-si activeze selectiv unele dintre gene.

In cazul carentei de aminoacizi esentiali, lantul de aminoacizi cu rol de semnalizare poate transmite comenzi eronate catre materialul genetic. Daca lipseste un singur aminoacid esential, este posibil ca materialul genetic al nucleului celulei sa nu inteleaga semnalul transmis si sa activeze gresit o oncogena. Oncogenele sunt gene implicate in diviziunea normala a celulei, dar pot declansa uneori si cancerizarea, adica o forma de divizare. Se poate intelege astfel ca este indeajuns ca o singura data organismul sa duca lipsa de aminoacizi esentiali, pentru ca riscul la cancerizare a unui tesut sa creasca foarte mult. In realitate, lucrurile nu stau chiar asa, pentru ca organismul are o multime de mecanisme de aparare contra celulelor canceroase aparute ca o greseala de functionare a genelor. Este interesant insa ca toate sistemele de inlaturare a celulelor canceroase depind 100% tot de prezenta aminoacizilor esentiali. Din acest motiv, lipsa totala din alimentatie a proteinelor din carne, oua si lapte pe o perioada mai lunga de 45 de zile poate creste riscul aparitiei celulelor tumorale.

2. Lecitine si compusi sterolici

Lecitinele sunt substante fosfolipidice extrem de importante in functionarea membranelor, adica a invelisului de grasime al oricarei celule. In cazul in care din alimentatie lipsesc lecitinele, functionarea oricarui invelis celular din organism poate fi deficitara. O functionare deficitara a membranelor celulare poate determina modificarea chimica din interiorul celulei, adica a substantei ce delimiteaza materialul genetic. Defectele de functionare ale membranei celulei cresc riscul de a se declansa modificarea functiilor unor gene, deci si riscul de cancerizare. Din acest motiv, ar fi bine sa consumam zilnic creier si preparate din peste si, de asemenea, cacao.

3. Metale
Organismul isi ia din orice alimente necesarul zilnic de sodiu, potasiu si deseori chiar de calciu si magneziu. Pentru a preveni posibilele mutatii cancerigene, avem insa nevoie si de alte metale precum aluminiul, seleniul si cadmiul. Pentru o alimentatie bogata in toate metalele importante inu functionarea normala a materialului genetic, se recomanda ca din alimentatie sa nu lipseasca varza cruda, merele, alunele, carnea de peste.

4. Dulciuri
Enorma campanie de presa impotriva consumului de dulciuri este un cutit cu doua taisuri. Este foarte adevarat ca excesul de dulciuri poate conduce la peste 20 de tipuri de afectiuni si boli, insa nu trebuie uitat ca un organism care are un aport scazut de dulciuri se poate confrunta cu multe alte probleme. De exemplu, in cazul in care concentratia de glucoza scade brusc in mod frecvent perosna respectiva risca, pe langa o criza de hipoglicemie, si o dezorganizare a unor functii. Cercetari recente efectuate de endocrinologii belgieni au dovedit ca scaderile regulate ale nivelului glicemic cauzate de evitarea consumului de alimente dulci pot afecta functia secretorie a hipotalamusului, o zona din creier implicata in controlul afectiv, emotional, dar si hormonal. Tulburarile ritmice ale functiilor hipotalamusului, cauzate de scaderea glicemiei, pot determina secretia aberanta a unor hormoni. Aceasta tulburare poate conduce la stimularea aberanta a unor functii celulare, care pot creste riscul de cancerizare a unor tesuturi. Acesta este motivul pentru care nu trebuie sa eliminam total din alimentatie dulciurile, mai ales daca ametim din cauza hipoglicemiei in jurul orelor pranzului. Chiar daca dorim sa slabim sau ne temem de o dependenta de dulciuri, trebuie sa consumam si alimente care contin un minim de glucoza. Aceasta conditie se impune mai ales daca avem o munca ce implica stres permanent si mult consum psihic.

Substante carcinogene
Problema locului ocupat de afectiunile neoplazice in patologia umana, a inductiei dar mai ales a chemopreventiei, este preocuparea permanenta a biologilor, medicilor, chimistilor si a altor categorii populationale predispuse sa contracteze un cancer. Cresterea incidentei cancerului la nivel mondial implicit in Romania constituie ratiunea amplificarii a numeroase studii epidemiologice si terapeutice care vizeaza boala canceroasa. Este justificat sa acordam o importanta crescuta mecanismelor moleculare ale cancerizarii prin actiunea diverselor substante chimice. In plus evidentierea in alimentele afumate a substantelor carcinogene reprezentate de hidrocarburile policiclice aromatice, prezenta aminelor aromatice si a nitrozaminelor in fumul de tigara , in sucurile de carne supusa la temperaturi inalte, utilizarea colorantilor alimentari in preparatele de cofetarie, patiserie, mezeluri, bauturi se asociaza cu diverse forme de cancer. HIDROCARBURI POLICICLICE AROMATICE (HPA) Afumarea alimentelor: consumul constant de alimente afumate provoaca inflamatie cronica intestinala. Initial s-a sugerat ca afumatul ar fi una din cauzele cancerizarii. Ulterior s-a demonstrat, si nu numai statistic incidenta ridicata a deceselor prin cancer la consumatorii de alimente afumate fata de neconsumatori. Evidentierea in alimentele afumate a prezentei substantelor carcinogene a condus la ideea unanim acceptata a carcinogenitatii acestora. Pe langa numeroase alte tipuri moleculare, HPA au o pondere insemnata in transformarea maligna.

Dintre HPA, descoperite in alimentele afumate enumeram: * BENZO-3,4-PIREN (BP) * 7,12-DIMETILBENZ-ANTRACEN (DMBA) *DIBENZANTRACEN (DBA) * METIL-COLANTREN (MCA)
AMINELE AROMATICE
Aminele aromatice induc tumori metastazante (la distanta de locul actiunii lor) in comparatie cu HPA, caz in care dozele necesare sunt mult mai mari. Dintre amine: 2-naftil amina se dovedeste cancerigena indeosebi cand este metabolizata la 2amino-fenol (induce cancerul vezicii urinare); Benzidina induce cancerul vezicii urinare la muncitorii din industria vopselelor; 2-acetil-aminofluorenul induce cancerul la nivelul ficatului; Amine aromatice heterociclice: au fost detectate in diverse cantitati in sunca si carnea de vita prajite la gratar; grasimea scursa din sunca, carnea, pestele prajite la gratar contin cantitati semnificative de AAH de unde concluzia ca fie acesti carcinogeni sunt eliberati odata cu grasimea in timpul frigerii fie ca se formeaza direct cu grasimea si sucurile eliberate;

NITROZAMINELE reprezinta unul dintre cele mai grave pericole in materie de igiena alimentara, fiind implicate in procesul cancerizarii; dintre nitrozamine , dimetilnitrozamina si dietilnitrozamina provoaca cancer hepatic, renal dar si esofagian. Dimetilnitrozamina si 2-amino-1-metil-6-fenilimidazo-piridina, rezulta prin prepararea carnii rosii si au efecte carcinogene asupra stomacului inducand cancerul gastric. Nitrozaminele sunt prezente in alimentele provenitele din legumele bogate in nitriti, in faina de grau, in porumb, si aceasta independent de bogatia nitritilor din sol.In concentratii mici sunt prezente si in bauturile alcoolice in laptele pasteurizat si in branzeturi. Cum se formeaza nitrozaminele? Degradarea prin decarboxilare a aminoacizilor de catre microorganisme, conduce la formarea aminelor primare care prin incalzire reactioneaza cu nitritii si se transforma in amine secundare iar acestea la randul lor prin nitrozare se transforma in nitrozamine. Nitrozaminele din fumul de tigara: compusii prezenti in fumul de tigara de
tipul N-nitrozodimetilamina sau N-nitrozodietilamina condenseaz pe cilii cilor respiratorii, producnd nuclee edemice care mai trziu vor degenera n cancer pulmonar.

 Mitotoxinele produse de ciuperci au efecte cancerigene dovedite atat

la om cat si la animalele domestie. Astfel aflatoxinele elaborate de Aspergillus flavus, care ataca arahidele si porumbul ca si fumonisina B1 produsa de Fusarium , care ataca porumbul si derivatele sale, produc cancerul hepatic in colectivitatile consumatoare de arahide si porumb. Micotoxinele pot ajunge n organismul uman nu numai prin consumul de cereale sau produse alimentare preparate din cereale sau semine contaminate ci i prin consumul de lapte, carne sau ou provenite de la animale hrnite cu furaje contaminate. Studiile au artat printre altele c efectul carcinogen se datoreaz unor compui care apar n organism ca urmare a transformrii aflatoxinei, pe parcursul metabolizrii ei.

Pesticidele:
leucemia;

DDT-ul, induce cancerul de pancreas; tioureea induce

Ierbicide Coloranti azoici:

In 1977 se aprecia ca exista peste 600 de coloranti folositi pentru a da alimentelor aspect comercial, atragator. Astazi numarul lor este foarte mare iar folosirea lor fara discernamant provoaca reactii iritante asupra tesuturilor, reactii care pot evolua spre transformarea canceroasa in special can colorantul este asimilat de organism timp indelungat;

colorantii azoici s-a demonstrat ca sunt carcinogeni: azobenzenul, rosu metil, sudan brun RR, sudan rosu B, orange SS, albastru tipan,galben AB, negru stralucitor, rosu citrus nr. 2.

Compusi naturali cu actiune anticanceroasa

Agenti chemopreventivi:
sunt substante care pot prevenii, stopa sau chiar reversa procesul de carcinogeneza. Trebuie facuta distinctia intre chemopreventie si chimioterapie. Chimioterapia ioncearca distrugerea celulelor canceroase, minimalizandu-se moartea celulelor normale. In categoria agentilor chemopreventivi sunt inclusi: vitamina C, acizii fenolici(a. feluric, a. galic, a.cafeic), flavonoidele, carotenii, vitamina E, polifenolii din ceai, resveratrolul.

Printre substantele care au o actiune de prevenire a cancerelor sunt citate in literatura de specialitate compusi si complexe din plante precum: flavonoidele, vitaminele, carotenii, constituentii chimici (organosulfurici )din usturoi, ceai verde, plantele fam. Cruciferae. Toate aceste substante inhiba mecanismele biochimice si celulare legate de procesul de malignizare si induc adoptoza.

Recent s-a demonstrat ca extractele de usturoi inhiba transformarea celulara si proliferarea tumorala prin blocarea formarii de nitrozamine, modularea metabolismului carcinogenilor poliarenici si actiunea asupra enzimelor care controleaza diviziunea celulara, in concluzie se poate spune ca in apararea antitumorala compusii organosulfurici din usturoi joaca un rol important. S-a demonstrat o relatie de inversa proportionalitate intre incidenta cancerului gastric si consumul de usturoi si legume inrudite.

Usturoiul poate fi o mare speranta pentru multi bolnavi de cancer aflati in suferinta. In 1996, un grup de cercetatori americani, in urma unor studii laborioase publicate in jurnalul "New York Times", au reusit sa demonstreze ca: "Usturoiul da bune rezultate in tratarea cancerului de plamani. Doar 10 micrograme de Dialil Trisulfida (DATS), substanta pusa in evidenta in usturoi, pot incetini cu 47% dezvoltarea celulelor canceroase in plamani, iar 100 micrograme de DATS distrug total aceste celule tumorale". Observatii anterioare au aratat ca alte doua substante care se gasesc in usturoi S-alicistina (SAC) si Dialil Disulfida (DADS) - dau bune rezultate si in tratamentul altor tumori maligne. In plus, contine si arsenic, care este citostatic si stabilizeaza efectele retinoizilor. Efectele antitumorale ale usturoiului sunt cunoscute inca din medicina romana sau cea egipteana, dar iata ca acum cercetarea stiintifica moderna de laborator innobileaza si confirma aceste cunostinte, ce apartin istoriei medicinii. Indicatia terapeutica este ca persoanele interesate sa consume 10-15 g usturoi/zi (echivalentul a 2-3 catei de marime mijlocie).

Resveratrolul, compus intalnit in cantitate mare in cojile de struguri rosii, se gaseste in componenta unor medicamente asiatice cunoscute sub numele de Hu-Chang, Ko-jo-Kon, utilizate in tratamentul cancerului. Resveratrolul este un polifenol ce se gaseste din abundenta in struguri, fructe de padure si alune. Resveratrolul este prezent cu 50 pina la 100 de miligrame in fiecare gram de pielita de strugure, mai mult decit dublu fata de concentratia existenta in oricare alte fructe. Vinul rosu, care este fermentat mai mult timp impreuna cu pielita si coditele boabelor de strugure, contine o cantitate ridicata de resveratrol in compozitia sa.

Izoflavonele din soia: genisteina, daidzeina, glyciteina

Incidenta cancerelor dependente de hormoni(mamar si de prostata) este mult mai scazuta in tarile estice China si Japonia datorita fitoestrogenilor, compusi consumati in cantitati mari de catre populatiile asiatice, substante implicate in preventia cancerului. Din categoria fitoestrogenilor fac parte izoflavonele dintre acestea genisteina,si daidzeina prezinta proprietati anticancerigene insa mecanismul de actiune nu este pe deplin cunoscut. Izoflavonele sunt fenoli heterociclici inruditi di punct de vedere structural cu estrogenii (hormonii steroizi). Izoflavonele sunt compusi ce se gasesc in plante apartinand subfamiliei Leguminosidae (soia, fasole, mazare). Izoflavonele au actiune antioxidanta si prezinta activitate antitumorala: inhiba cresterea si metastazarea numeroaselor tipuri de cancere: ovarian, mamar, de prostata, tiroidian, colorectal, pulmonar, melanom malign, limfom non-Hodgkin si unele leucemii.

Compusul responsabil pentru aceasta proprietate este epigallocatechin 3 gallate (EGCG) care are o activitate antioxidanta de 100 de ori mai puternica decat vitamina C si de 25 de ori mai mare decat vitamina E. Se pare ca aceasta substanta nu numai ca inhiba dezvoltarea noilor celule canceroase, dar le poate ucide si pe cele mature. Pe langa aceasta contributie importanta in tratarea si prevenirea bolilor neoplazice, ceaiul verde prezinta activitate hipocolesterolemianta, hipoglicemianta, anti-inflamatorie, antibacteriana, antivirala, antioxidanta, antimutagena.

Din punct de vedere chimic ceaiul verde contine: a) Catechine (17-30%): epigallocatechin gallatul (EGCG, epicatechin gallatul
(ECG), epigallocatechina (EGC) si epicatechina (EC). Sunt considerati cei mai importanti constituentichimici ai ceaiului verde, EGCG avand cea mai puternica activitate anticanceroasa.

b) Cafeina (1,3,7-trimetilxantina) din ceai 4% numita si teina este un stimulent al SNC si al circulatiei sangvine. Detine un rol important in actiunea mutagena a ceaiului verde si in special in preventia cancerului de piele cauzat de expunerea la ultraviolete; este prezenta in toate tipurile de ceai; ceaiul negru contine o cantitate de teina de 3 ori mai mare decat cel verde, de accea primul este recomandat pe post de cafea.

c) Teobromina (0,002-0,013) si teofilina (0,07-0,013) sunt metaboliti ai cafeinei

d) L-teanina este un aminoacid intalnit in cantitati mari in ceai astfel o ceasca de

ceai contine peste 30mg din aceasta substanta; teanina reduce tensiunea arterialasi mareste eficacitatea medicamentelor anticanceroase, avand cele mai importante efecte la nivel cerebral

e) Clorofile (a si b) si compusi carotenici (luteina, beta-caroten) sunt compusi detectati in cantitati mici in ceai.

Concluzie:
Maladia canceroasa apare sub actiunea combinata a diversi factori endogeni (varsta, sex, factori genetici, boli preexistente etc.) si factori de mediu. Factorii de mediu contribuie in proportie de 60-90% la aparitia neoplasmelor.In cadrul acestora, alimentatia pare a avea un rol hotarator in aparitia si evolutia tumorilor maligne. Se estimeaza ca peste 50% din cazurile de cancer la femei si 1/3 la barbati s-ar datora factorilor nutritionali. Rolul alimentatiei in aparitia tumorilor maligne este determinat de cantitatea mai mare a factorilor cancerigeni introdusi in organism pe cale digestiva comparativ cu celelalte cai de patrundere (piele si plamani). Caracteristic pentru produsele alimentare este faptul ca ele sunt consumate pe parcursul intregii vieti, expunand astfel organismul contactului indelungat cu substantele cancerigene. Acestea, ingerate chiar in doze mici, pot deveni nocive, intrucat actiunea cancerigena se cumuleaza, efectul malign putand sa apara dupa o perioada de mai multi ani.

ATENTIE LA CE MANCATI!

Bibliografie.
1. Miscalencu D., Mailat F., Ilinca N., Cancerizare chimica si substante
anticancerigene din plante, Editura si Tipografia ICAR, Bucuresti 2004. 2. Pileri S. A., Ascani S., Leoncini L., Sabatini E., Zinzani P. L., Piccaluga P. P., Pileri A. Jr, Giunti M., Falini B., Bolis G. B., Stein H. Hodgkins lymphoma: the pathologists viewpoint. J. Clin. Pathol 2002; 55:162-176. 3. Hansmann M. L., Willenbrock K.: Die WHO Klassifikation des HodgkinLymphomas und ihre molekularpathologische Relevanz. Pathologe 2002; 23:207-218. 4. Foss H. D., Marafioti T., Stein H: Hodgkin-Lymphome. Klassifikation und Pathogenese. Pathologe 2000; 21:113-123. 5. Brauninger A., Wacker H. H., Rajewsky K., Kuppers R., Hansmann M. L. Typing the Histogenetic Origin of the Tumor Cells of Lymphocyte-rich Classical Hodgkins Lymphoma in Relation to Tumor Cells of Classical and Lymphocyte-predominance Hodgkins Lymphoma. Cancer Research 2003; 63:1644-1651. 6. Franke S., Wlodarska B., Maes B., Vandenberghe P., Delable J., Hagemeijer A., De Wolf-Peeters C. Lymphocyte predominance Hodgkin disease is characterized by recurrent genomic imbalances. Blood 2001; 97 (6):1845-1853. 7. Tzanov a. Zimpfer A., Pehrs A. C., Lugli A., Went P., Maurer R., Pileri S., Dirnhofer S. Expression of B-cell Markers in Classical Hodgkin Lymphoma: a Tissue Microarray Analysis of 330 Cases. Mol. Pathol. 2003; 16 (11):1141-1147