Raportul Lemon-Relman

Prezentarea Nr. 16

1. Curicula
Raportul Lemon-Relman
Slide-uri 2 - 7

Recomandari
Slide-uri 8 - 11

Evaluarea Progreselor Stiintifice Relevante

Slide-uri 12 -20

2. Raportul Lemon-Relman (i)

comitetul a lucrat in umbra raportului Fink. Totusi, este of diferenta clara Noi neam concentrat pe progresele din stiintele biologice precum si cele din tehnologiile asemanatoare sau convergente care au potentialul de a altera spectrul amenintarilor biologice in urmatorii 5-10 ani. Noi am incercat sa ne ocupam intr-o mai mare masura [si] de perspectiva globala

3. Raportul Lemon-Relman (ii)

agentul biologic care a fost folosit in atacurile prin posta a fost antrax, o optiune clasica a celor care intentioneaza sa foloseasca arme biologice si prioritatile cercetarii de bio-aparare au evoluat apoi cu o concentrare aproape exclusiva pe agenti de razboi biologic bine-cunoscuti, traditionali. O astfel de concentrare este periculos de restransa

4. Raportul Lemon-Relman (iii)

Sarcina comitetului a fost sa examineze tendintele si obiectivele viitoare ale cercetarii in stiintele biologice care pot sa faciliteze dezvoltarea unei noi generatii de amenintari biologice Cu toate ca nu a fost usor cateva concluzii sunt foarte clare

5. Raportul Lemon-Relman (iv)

In primul rand, viitorul este acum. Chiar si in timpul scurt in care acest comitet a fost creat, am remarcat fenomenul interferentei ARN care a capturat constiinta colectiva a comunitatii stiintifice In mod similar, biologia sintetica, o strategie imbratisata doar de putini la vremea formarii comitetului, a fost promovata pe coperta celor mai citite jurnale stiintifice

6. Raportul Lemon-Relman (v)

Acest lucru ne conduce la a doua concluzie, ca sarcina de a monitoriza tendintele tehnologice pentru a anticipa amenintarile viitoare, este nelimitata. Acest raport, publicat la inceputul anului 2006, va fi considerat deja invechit in anul 2007.

7. Raportul Lemon-Relman (vi)

este din ce in ce mai important ca oamenii de stiinta sa ia toate masurile sa asigure ca munca lor nu este exploatata in scopuri ostile Pentru aceasta este nevoie ca aceia ce lucreaza in stiintele biologice sa ia la cunostiinta intr-o mai mare masura pericolele posibile si sa isi insuseasca responsabilitatile de prevenire a acestora. Este nevoie de un etos nou si acesta trebuie aplicat pe scara globala

8. Recomandari (i)
1. Comitetul sustine si afirma strategiile care, cu cat mai mult posibil, promoveaza schimbul liber si transparent de informatii in stiintele biologice. 2. Comitetul recomanda adoptarea unei perspective mai largi asupra spectrului amenintarilor.

9. Recomandari (ii)
3. Comitetul recomanda intarirea si sporirea expertizei stiintifice si tehnice in cadrul si intre comunitatile de securitate. 4. Comitetul recomanda adoptarea si promovarea unei culturi comune de luare la cunostiinta si un sens comun de responsabilitate in cadrul comunitatii globale de cercetatori in stiintele biologice. 5. Comitetul recomanda intarirea sanatatii publice si a capabilitatilor actuale de raspuns si recuperare.

10. Recomandari (iii)

2a. Sa se recunoasca limitele inerente fiecarei liste de agenti biologici periculosi si sa se considere caracteristicile intrinsece ale agentilor patogenici si toxinelor care le confera potentialul lor de risc precum si felul in care aceste caracteristici au fost sau ar putea fi manipulate folosind tehnologii moderne...

11. Recomandari (iv)

2b. Sa se adopte o viziune mai larga asupra amenintarilor potentiale, nu numai cu privire la agentii selectivi clasici si alte organisme patogenice si toxine, dar si incluzand de exemplu, posibilitatile de perturbare a sistemelor homeostatice si defensive ale organismelor gazda precum si crearea organismelor sintetice.

12. Evaluarea Progreselor Stiintifice Relevante (i)

Structura Raportului
Capitolul 1. Descrierea Problemei Capitolul 2. Impulsurile Globale si Traiectoria Tehnologiilor Avansate in Stiintele Biologice Capitolul 3. Progresele Tehnologiilor care au Relevanta cu privire la Biologie: Ce ne Ofera Viitorul Capitolul 4. Concluzii si Recomandari

13. Evaluarea Progreselor Stiintifice Relevante (ii)

acest capitol: (1) pune in evidenta tehnologiile care ar putea avea consecinte clare sau un efect deosebit in viitorul apropiat; (2) ilustreaza principiile generale prin care evolutia tehnologiilor afecteaza natura amenintarilor viitoare; si (3) pune in evidenta cum si de ce anumite tehnologii pot avea potentialul de a complementa sau stimula metodele de aparare impotriva amenintarilor viitoare precum si potentialul lor de a spori sau modifica natura acestor amenintari din viitor.

14. Evaluarea Progreselor Stiintifice Relevante (iii)

1. Achizitia unei diversitati noi din punct de vedere biologic sau molecular
Tehnologiile din aceasta categorie includ cele care sunt dedicate sintezei ADN-ului; generarea diversitatii chimice (de exemplu prin chimie combinatoriala); cele care creaza molecule noi de ADN (de la gene la genomuri) folosind evolutia moleculara directionata in vitro (de exemplu mixarea ADN-ului / DNA shuffling); si cele care amplifica sau chiar colecteaza direct din natura secvente (sau genomuri) necaracterizate in trecut (i.e. bioprospectarea)

15. Evaluarea Progreselor Stiintifice Relevante (iv)

2. Design-ul Directionat
Acestea sunt tehnologii care implica un effort deliberat de a genera o diversitate biologica sau moleculara noua dar predeterminata .Exemple includ, dar nu se limiteaza la, design-ul structurilor liganzilor cu molecule mici; ingineria genetica a virusurilor si microbilor, si domeniul in curs de dezvoltare al biologiei sintetice.

16. Evaluarea Progreselor Stiintifice Relevante (v)

Odata cu secventarea genetica completa a virusului gripei H1N1 unii s-au intrebat de ce aceste studii au fost publicate in literatura accesibila tuturor, considerand riscul ca teroristii ar putea, in teorie, sa foloseasca aceste informatii ca sa reconstruiasca virusul gripei din anul 1918

17. Evaluarea Progreselor Stiintifice Relevante (vi)

3. Cunoasterea si manipularea sistemelor biologice.
Exemple includ biologia sistemelor; silentionarea genelor (e.g., interferenta ARN-ului; generarea unor liganzi noi de cuplare sau afinitate; tehnologii concentrate pe programele de dezvoltare (e.g., celule stem embrionare); genomica si medicina genomica; studiul modulatorilor sistemelor homeopatice; bioinformatica; si teoria retelelor avansate.

18. Evaluarea Progreselor Stiintifice Relevante (vii)

Dorinta de a identifica circuitele moleculare si sistemele de control in fiecare celula specializata din organism, si de a intelege perturbatiile care duc la boala, este o topica dominanta in cercetarea actuala in biologie Cunostiintele avansate despre compozitia si reglarea circuitelor moleculare homeostatice descriu cum nu se poate mai bine dilema dublei intrebuintari care este creata de avansul rapid al biologiei sistemelor

19. Evaluarea Progreselor Stiintifice Relevante (viii)

O mai mare intelegere a felului in care moleculele mici si peptidele bioregulatoare din natura functioneaza in organismele complexe va oferi posibilitati noi in design-ul agentilor pentru bine sau pentru rau- care ar putea ataca in mod specific si foarte precis, anumite sisteme sau procese fiziologice, cum ar fi creierul si sistemul imun

20. Evaluarea Progreselor Stiintifice Relevante (ix)

4. Productia, administrarea si impachetarea
Acestea sunt tehnologii stimulate de eforturile din sectoarele farmaceutice, agricultura si sanatate publica de a imbunatati capabilitatile de a produce, reproduce sau administra produse biologice sau produse derivate din cele biologice, precum si miniaturizarea acestor procese. Exemple includtehnologia aerosolilor, microencapsularea, microfluidele/microfabricatia; nanotehnologia; si tehnologia terapiei genetice

Prezentarea 16. Intrebari Esantion

1. Sumarizeaza pe scurt structura raportului LemonRelman si concluzia sa principala. Care este parerea ta despre aceasta concluzie? Esti de accord cu autorii raportului Lemon-Relman care sustin ca cercetatorii din stiintele biologice trebuie sa cunoasca mai in detaliu pericolele asociate cu munca lor si sa fie mai doritori sa isi indeplineasca responsabilitatile ce le revin? Ce parere ai despre reconstruirea Virusului Pandemiei Gripale Spaniole din anul 1918? Care sunt cele patru categorii de tehnologii mentionate in Raportul Lemon-Relman? Discuta una dintre ele in detaliu si analizeaza posibilitatea utilizarii ei in viitor in scop ostil.

2.

3. 4.

BIbliografie
(Slide 2) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=1

(Slide 3) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=R7
(Slide 4) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=R8

(Slide 4) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=R8 (Slide 5) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=R8 (Slide 6) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=R8 (Slide 7) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=R9 (Slide 8) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=6

(Slide 9) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=216 (Slide 10) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=216 (Slide 11) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=217 (Slide 12) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://www.nap.edu/catalog.php?record_id=11567

(Slide 13) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page= 139 (Slide 14) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page= 140 (Slide 15) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page= 140

(Slide 16) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=1 64
Tumpey, T.M., Basler, C. F., Aguilar, P. V., Zeng, H., Solrzano, A., Swayne, D. E., Cox, N. J., Katz, J. M., Taubenberger, J. K., Palese, P., Garca-Sastre, A., (2005) Characterization of the Reconstructed 1918 Spanish Influenza Pandemic Virus, Science, 310(5745). pp. 77-80. Available from http://www.sciencemag.org/cgi/content/abstract/310/5745/77 (Slide 17) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=1 41

(Slide 18) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=178 (Slide 19) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=180 (Slide 20) National Research Council (2006) Globalization, Biosecurity, and the Future of the Life Sciences, Washington, D.C.: National Academy Press. Available from http://books.nap.edu/openbook.php?record_id=11567&page=140