Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013 Investete

n oameni!

COALA POSTDOCTORAL PENTRU BIODIVERSITATE ZOOTEHNIC I BIOTEHNOLOGII ALIMENTARE PE BAZA ECOECONOMIEI I BIOECONOMIEI NECESARE ECOSANOGENEZEI Contract de finanare POSDRU/89/1.5/S/63258

LUCRARE DE CERCETARE TIINIFIC PENTRU FINALIZAREA PROGRAMULUI POSTDOCTORAL

CERCETRI PRIVIND CREAREA UNUI MODEL REGIONAL PRIN OPTIMIZAREA SI EFICIENTIZAREA ACTIVITATILOR BIOTEHNOLOGICE SI BIOTEHNICE DE INSAMANTARE ARTIFICIALA LA TAURINE IN JUDETUL MURES , REGIUNEA DE DEZVOLTARE CENTRU. CONSERVAREA BIODIVERSITATII LA TAURINE.

Profesor ndrumtor Prof. univ. dr. Ioan VINTILA

Cercettor postdoctoral Dr.Dorel Vasile GABOR

INTRODUCERE
Creterea demografic din ultimele decenii, ca i schimbrile socio-economice care au loc la nivel mondial i naional impun cunoaterea potenialului biologic al diferitelor specii de animale care asigur alimentele necesare pentru populaie. n ara noastr, ca de altfel, n majoritatea rilor lumii, creterea bovinelor, in special a taurinelor, reprezint o preocupare prioritar, deoarece aceast specie furnizeaz principalele produse de origine animal - lapte i carne - care intr n alimentaia omului. Ca urmare a condiiilor nou aprute dup 1989, cnd efectivele de animale din Romnia n general, i cele de taurine n special, au sczut dramatic, atenia specialitilor este ndreptat spre redresarea numeric a acestei specii, concomitent cu ameliorarea nsuirilor morfo-productive. Acest lucru este posibil prin aplicarea biotehnologiilor moderne de reproducie, n cadrul crora un loc de frunte l dein nsmnrile artificiale. Dar cunoaterea sistemelor i metodelor avansate de reproducere a animalelor va fi ncununat de succes, numai prin aplicarea lor corect, ceea ce d posibilitatea estimrii rezultatelor obinute.

In toate trile cu economie de piata si zootehnie performant serviciile de ameliorare si reproductie sunt organizate si efectuate de ctre cresctori, organizati n structuri asociative sau comerciale si sunt sustinute de ctre stat n functie de nivelul de dezvoltare a acestor structuri si de politica statului n domeniu. Aceste servicii sunt organizate n sistem privat pe principiul economiei de piat, de ctre organizatii ale cresctorilor, cu respectarea normelor europene n domeniu. Este necesar o separare clar a atributiilor statului (institutiilor sale) si a organizatiilor de cresctori. n sarcina statului trebuie s fie dotarea tehnic pentru aceste activitti, cum ar fi laboratoarelor pentru calitatea laptelui, organizate ca laboratoare neutre, ntr-un parteneriat public privat deci, cu participarea productorilor, procesatorilor si a statului. Reluarea activittii de control oficial al productiilor la taurine este imperios necesar, ca o modalitate de msurare si evaluare a progresului n ameliorare. Activitatea de control al productiei de lapte efectuat n prestare privat si-a dovedit eficienta. n anul 2010 statul n mod abuziv nu a respectat contractul ncheiat, a ntrerupt activitatea si nu a prezentat nici o alternativ de sustinere a acestor servicii. Mai mult nu a acreditat asociatiile de cresctori s efectueze controlul prin plata acestei activitti de ctre cresctori. Mentionez c n toate trile europene aceste servicii sunt sustinute de ctre stat (70 %) si de cresctori (30 %).

Reconstructia raselor de taurine din Romnia.

n tara noastr se cresc patru rase principale: Bltat Romneasc Simmental; Brun; Bltat cu Negru Romneasc - Holstein Friz; Pinzgau. Fiecare ras este aclimatizat ntr-o zon de crestere iar programele de ameliorare (cu toate lipsurilor lor) au urmrit dezvoltarea si consolidarea nsusirilor morfo-productive care s asigure eficient economic n conditii normale de crestere si exploatare.

Neactualizarea programelor de ameliorare; stoparea activittilor de control al productiilor; introducerea necontrolat n populatia de taurine a materialului seminal congelat provenit de la cele mai diferite rase si aparitia metisri ntr-un procent ridicat; reducerea numrului de animale crescute n ras pur; reducerea numrului de juninci pentru nlocuire; reducerea numrului populatiei active, etc., reducerea numrului de femele din programul de nsmntri artificiale si cresterea procentului femelelor la care se practic monta natural neautorizat au contribuit la imposibilitatea de a cunoaste structura genetic a populatiei de taurine si n unele cazuri la degradarea acesteia. Este necesar o nou strategie de crestere, a zonrii raselor, eventual a introducerii de rase noi ca o solutie alternativ de crestere a productie de carne.

Programul national de ameliorare.

ntocmirea (actualizarea) programului national de ameliorare, cu participarea: 1. Statului prin institutiile si organismele abilitate cu sprijinul profesional, financiar si material al acestuia; 2. Cresctorilor reprezentati de asociatii; 3. Unittilor de reproductie, selectie si nsmntri artificiale.

Directii de ameliorare
Rasele mixte Bltat Simmental si Brun consolidarea tipului mixt, considerat ca cel mai economic pentru realizarea concomitent a productiei de lapte si carne. Se preteaz pentru exploatare gospodreasc, semiintensiv dar si intensiv att pentru productia de lapte ct si la ngrsare. Rasa de lapte Bltat cu Negru Holstein Friz ameliorarea celor dou tipuri: 1. european cu nsusiri mixte, avnd un potential genetic ridicat pentru productia de lapte si nsusiri acceptabile pentru productia de carne. Destinat exploatrii semiintensive si intensive din fermele familiale, gospodrii dar si ferme industriale; 2. nord-american cu nsusiri exclusiv pentru productia de lapte, provenite din import, destinate exploatrii n fermele industriale.

Instrumente tehnice n programul deameliorare Instrumentul principal l constituie exercitarea presiunii de selectie prin taurii folositi la nsmntri artificiale. nsmntarea artificial ca o metod de reproductie cu eficient major n ameliorarea taurinelor este aplicat n Romnia numai la circa 50 % dintre femele fat de 85 90 % ct ar fi normal. Monta natural se realizeaz la cealalt jumtate a efectivului de femele (50 %) iar n cea mai mare parte (90 %) este cu tauri neautorizati ceea ce constituie o adevrat degradare genetic a efectivelor.

Materialul seminal congelat necesar pentru activitatea de I.A. se poate realiza prin: 1. Producere n Semtest-urile din tar din tauri importati si apoi exploatati n aceste unitti; 2. Din import ca material seminal congelat. 3. Dac sustinem necesitatea unui program national de ameliorare atunci normal (profesional) este s avem un program de producere dirijat a taurilor care include si testarea lor. Trebuie s ne recunoastem insuccesele n testarea organizat la noi (lipsa controlului oficial de lapte, incorectitudini, ferme cu boli transmisibile prin sperm, etc.).

1.

2.

3. 4.

Solutii: Introducerea n testare a turasilor obtinuti n ferme din Romnia (circa 25 % din necesarul de tauri) Introducerea n testare a turasilor care vor fi importati si utilizati ca productori de material seminal congelat n unitti din Romnia, si care sunt n testare n tara lor de origine. n acest fel vom avea posibilitatea de a compara rezultatele si n mod cert vom dispune de rezultate ale testrii. Importul de tauri testati amelioratori. Importul de material seminal congelat

Pentru a sustine programul de ameliorare si reconstructie a raselor de taurine se va ncuraja productia intern astfel: 1. 70 % din materialul seminal congelat s fie produs n tar din tauri importati sau indigeni care s se ncadreze n valorile de ameliorare stabilite de asociatiile de cresctori; 2. 30 % din materialul seminal s fie importat pentru a asigura schimbul de gene ct si accesul la genetica international.

Reorganizarea activittii de nsmnri artificiale

Ativitatea de I.A. functioneaz din 1997 ca un serviciu privat. n prezent la circa 50 % din femele se practic nsmntarea artificial fermele performante utilizeaz material seminal congelat de valoare genetic ridicat n timp ce n fermele gospodresti familiale singurul criteriu n alegerea materialului seminal congelat este pretul cel mai sczut si desigur si o valoare genetic pe msur. Monta natural se aplic la cealalt jumtate a efectivului de femele (50%). Pentru a realiza progres genetic trebuie s creasc numrul vacilor nsmntate artificial, de asemenea s autorizm la I.A. tauri tineri, testati la 100 zile cu valori de ameliorare mari (peste 125 VAG). Aceasta duce la accelerarea progresului genetic.

n trile cu rezultate bune n I.A. aceast activitate se desfsoar n cadrul asociatiilor de cresctori dar organizate ca: Operatori de I.A. grupati n organizatii de reproductie si I.A.; Personal cu contract (medici veterinari, ingineri, alte persoane); Cresctori Unitti de reproductie si I.A. (unitti Semtest care sunt partenere cu cei ce realizeaz nsmntarea artificial)

Activitatea de I.A. este a celor implicati n acest serviciu operatori ct si unitti de reproductie si I.A. (Semtest) care pot oferi pachete de servicii material seminal congelat, agent criogenic, materiale, distributie ct si asistent tehnic, consultant si formare profesional. Cresctorul de taurine este beneficiarul direct. Asociatia este coordonatoarea programului de ameliorare, nu este implicat direct n serviciul de I.A. Este o activitate privat, statul este implicat numai n prtile privind programul de ameliorare si n controlul respectrii ( ca inspectie) regulilor de ctre toate organizatiile implicate. Operatorul de I.A. este autorizat printr-o scoal acreditat (Dej, Ploiesti, etc.) si nu mai este nevoie de acreditri anuale de ctre ANARZ OARZ.

Unittile de producere distribuire a materialului seminal congelat (Semtest sau depozite) constituie un parteneriat pe baz de contract, cu cei care fac activitatea de I.A. si ele gestioneaz baza de date a nsmntrilor artificiale. Participarea unittilor Semtest, a depozitelor de material seminal congelat la realizarea programului de ameliorare trebuie s fie evident, s aib contributie direct, nu se poate s fii numai vnztor de material seminal congelat fr nici o responsabilitate.

Reorganizarea activittii de control a productiei de lapte Controlul oficial al productiei de lapte se realizeaz de organizatii de control, independente care nu pot fi manipulate de fermier sau asociatia de cresctori. Cresctorul si respectiv Asociatia cresctorilor sunt beneficiari rezultatelor dar nu executantii activittii. Metodele de control aplicate sunt cele aprobate de ICAR, pentru fi recunoscute si a avea utilitate n circulatia documentelor de origine si productivitate.

Este inexplicabil oprirea activittii de control a productiei de lapte (realizat n acest an integral cu plata fermierilor) si faptul c nu se ofer nici o alternativ. Neefectuarea controlului cauzeaz pierderi mari prin desconsiderarea programului de ameliorare ntr-o activitate (cresterea taurinelor) considerat de interes national, necunoasterea stadiului n ameliorare si a valorii genetice a efectivelor, eliminarea de pe piata international a animalelor de reproductie,

Este o activitate care cost dar pentru care fiecare stat comunitar ct si Comunitatea European acord sprijin financiar. Este necesar reluarea serviciilor de ameliorare genetic la taurine, sprijinul financiar pentru implementarea aspectelor tehnice ale programului de ameliorare ct si aplicarea recomandrilor din Reglementarea UE pentru ajutoare de stat n agricultur pe perioada 2007 2013 : 2006/C/319/01, exp IV.L. 108 (b) care precizeaz c ajutoarele de stat s se acorde numai pentru mentinerea sau mbunttirea calittii genetice a taurinelor.

BIOECONOMIA ECOECONOMIA ECOSANOGENEZA

BIOECONOMIA, concept elaborat si promovat de N. Georgescu - Roegen demonstreaza ca, pe de o parte, rezolvarea problemelor decisive ale mediului sunt strans legate de progresul stiintific, tehnologic si informatic al societatii umane, dar, n acelasi timp, doar existenta progresului generalizat al rasei umane, n sine, nu poate rezolva automat problemele ecologice pe care tot oamenii si dezvoltarea accelerata a omenirii, ncepand cu revolutia industriala le-au creat. Factorul decisiv l reprezinta vointa societatii umane, per ansamblu, de a rezolva problemele existente.

ECOECONOMIA a fost abordata pe larg de L. R. BROWN, care afirma n volumul sau Eco-Economia (2001) ca ecologia si economia sunt doua discipline care pornesc de la premise contrarii, ceea ce nu e pe deplin asa. Actualmente practicam o economie pentru mediu, idee acceptata si de L.R. Brown. La momentul actual abordarea ecoeconomica a fenomenelor, n special sociale, constituie principala premisa a durabilitatii, ecoeconomia aflandu-se n relatie directa cu ecosistemele si cu biodiversitatea.

In aceste conditii, noul concept fundamental de bioeconomie (introdus de Brown L. R., ECO-ECONOMIA (Ecoeconomy - Building an Economy for Earth), Editura Tehnica, Bucuresti, 2001) considera ca, economia moderna trebuie sa se bazeze pe regulile fundamentale ale ecosistemelor naturale si artificiale (antropizate sau antropice), pentru salvarea planetei si a civilizatiilor sale aflate n pericol.

Legea dezvoltarii economice durabile n folosul si pentru bunastarea ntregii comunitati Lester Russel Brown 2001

ECOSANOGENEZA Conceptul de ecosanogeneza se impune astfel ca o cerinta obiectiva, cu ct actiunile umane sunt mai complexe si mai extinse, iar rezultatele mai numeroase, mai diversificate si cu un impact mai puternic asupra omului si mediului. Daca starea de sanatate depinde de raportul om - produs - natura, promovarea si ntarirea sanatatii vor depinde n foarte mare masura de functionalitatea optima a relatiei. Acest concept implica, deci, omul cu problematica sa majora, actiunile umane si rezultatele lor, natura si societatea, cultura materiala si spirituala ntr-un context relational global (Hoffman, O. si col., 1990).

Domeniul ecosanogenezei se refera att la sanatatea locului de munca, la sanatatea consumatorilor, ct si la cea a mediului ambiant. Preocuparile vaste ale acestui domeniu sunt legate n primul rnd de implicatiile tehnologiei si a diverselor produse asupra sanatatii, deoarece efectele lor sunt acum tot mai ntinse si mai generalizate. Obiectivele conceptului vizeaza managementul ecosistemelor si, mai concret, "o productie de calitate corelata cu cerintele mai generale ce depasesc nivelul strict al utilizarii produsului". Aceste obiective tin cont de interesele consumatorilor, precum si de cele ale producatorilor si mediului ambiant, aspecte reliefate prin principiile ingineriei mediului si economiei ecologice (Gruia, R., 1992, a).

Contributii la dezvoltarea cunoasterii, perspective, impact

Contributii la dezvoltarea cunoasterii Proiectul de cercetare are o semnificativa importanta in cunoasterea realitatii din ameliorarea genetica a taurinelor din judetul Mures realizata prin insamantare artificiala care, din pacate este in scadere nu in urcare cum ar fost normal intr-o cercetare evolutiva, motivele rezultatelor negative ale cercetarii au fost analizate in detaliu in raportul final.

1. 2.

3. 4.

5.

6.

Factori independenti de derularea prioectului de cercetare care au creat premisele rezultatelor negative ala cercetarii : lipsa unor politici de dezvoltare a agriculturi si a zootehniei ca si ramura principala, pe perioada medie si lunga ; lipsa unei strategii de dezvoltare coerente a zootehniei si in special a cresterii taurinelor la nivelul factorilor de decizie din domeniul agricol ; dezorganizarea si desfintarea componentelor prin care statul trebuia sa controleze dezvoltarea si ameliorarea genetica din zootehnie ; dorinta de a se crea regulii de infranare a progresului si de limitare a initiativei private, in favoarea unei clientele care doar induce costuri suplimentare ; inexistenta sau chiar dorinta de a nu exista norme clare in domeniu, ce da nastere la felurite interpretari in defavoarea fermierilor si in final a consumatorului ; prin desfintarea controlului oficial al productiilor de lapte nu se mai poate cuantifica real nivelul de ameliorare al taurinelor si nu exista o evidenta clara a materialului seminal congelat folosit.

Perspective

Din pacate perspectivele pentru perioada imediat urmatoare nu sunt bune, fiind necesara o interventie directa a statului pentru ca altfel riscam o scadere vertiginoasa a efectivului de taurine care si asa a scazut de la 3 milioane de capete in 2007 (anul aderarii la U.E.) la sub 1,8 milioane cifra vehiculata in prezent in conditiile in care evidentele ORSA si ANARZ nu au relevanta. Printr-o politica justa pentru o perioada de cel putin 15 ani poate fi realizat conceptul lui G.K.CONSTANTINESCU de zootehnicizare a agriculturi. Romania isi poate asigura integral necesarul de carne si lapte de taurine avand si potential de export cu o politica agricola adecvata.

Impact Realizarea ameliorarii genetice a populatiilor de taurine din Romania prin folosirea biotehnicii de insamantare artificiala este o metoda necostisitoare usor utilizabila care duce la dezvoltarea productiilor de lapte si carne, dezvoltarea efectivelor cu consecinta directa de scadere a preturilor la utilizatorul final care este consumatorul. Relatia directa productie cantitativa si calitativa asociata cu pret mic la desfacere.

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE