In zilele noastre, afectiunile digestive sunt tot mai des intalnite.

Stresul zilnic, alimentatia dezechilibrata, tutunul, cofeina (si catealtele.) au facut ca, pentru omul modern, bolile precum ulcerul, gastrita,constipatia, enteritele sa devina obisnuinta. De multe ori, ameliorarea suferintelor acestor pacienti tine, in maremasura, de schimbarea modului de viata si de introducerea unei alimentatiiechilibrate. Dieta unui bolnav de stomac trebuie sa urmareasca o alimentatie cat maiaproape de normal, evitand in acelasi timp ceea ce poate fi daunatoratat prin alimentul in sine, cat si printr-o preparare necorespunzatoarea acestuia. De aceea, persoanele care sufera de aceste boli trebuie sa cunoascaanumite reguli de igiena alimentara: - sa aiba, pe cat posibil, un orar fix de masa; - mesele nu vor fi abundente, insa trebuie sa se manance de 4-5 ori pezi; - bolnavul sau cel care se ocupa de pregatirea meniului, ar trebuisa cunoasca modul de preparare si temperatura optima de consum aalimentelor; - este recomandat ca in timpul meselor sa existe o atmosfera calma,de liniste, evitandu-se discutiile in contradictoriu sau urmarirea unoremisiuni care ar putea declansa stari de nervozitate, ingrijorare; - masa nu trebuie luata "in fuga", fiind necesar ca alimentele sa fiebine mestecate, alfel crescand efortul de digestie. In general, acesti bolnavi vor evita alimentele iritante: - condimentele (piper, ardei iute, mustar, etc); - alimentele bogate in celuloza precum: ridichi, fasolea boabe, mazarea boabe, ceapa uscata, usturoiul, fructele cu coaja si samburi, paineaneagra sunt iritante pentru stomac si de aceea sunt contraindicate; - acelasi efect il are si carnea provenita de la animale batrane siinsuficient fiarta sau fripta, bogata in cartilaje, tendoane, aponevroze; - alimentele prea bogate in sare sau zahar; - se interzice sau se reduce cat mai mult cu putinta fumatul; - bauturile alcoolice care irita mucoasa gastrica (vin, tuica, bere,whiski, etc.) sunt contraindicate. Trebuie stiut ca functia stomacului este puternic influentata de durataramanerii alimentelor la nivelul sau: - lichidele si semisolidele parasesc stomacul cel mai repede; ~ celuloza, cojile vegetalelor crude, fragmentele alimentare mari,celuloza sunt mai greu

digerabile; - grasimile prelungesc durata de stagnare a alimentelor in stomac; - zaharul intarzie evacuarea gastrica, mai ales cand este administratla sfarsitul mesei. La fel se intampla si in cazul alimentelor bogate inglucide de tipul amidonului (cartofi, fainoase), consumate dupa grasimisi proteine; - cu cat alimentele ingerate au o temperatura mai apropiata de ceaa corpului, cu atat golirea gastrica va fi mai rapida. De aceea,alimentele prea fierbinti sau prea reci sunt contraindicate. Nu toate alimentele stimuleaza in aceeasi masura secretia gastrica. Celecare sunt stimulante puternice vor fi evitate in alimentatia bolnavuluide stomac: - bauturi: alcoolul, apele carbogazoase, cafeaua; - condimentele: mustarul, piperul, boiaua, hreanul, ardeiul iute,scortisoara, cuisoarele etc.; - alimente: cele prajite, ouale tari, carnea fripta, sarata sau afumata,painea neagra, painea proaspata, alimentele preparate in grasimi. Alimente stimulante slabe: - bauturi: apa, ceaiul, laptele, smantana - alimente: albusul de ou moale, painea alba veche de o zi, carnea fiarta,fructele dulci (cel mai bine oparite), legumele cu unt, supele de legumeingrosate cu faina alba, supa de ovaz, frisca batuta, orezul si grisulfiert. In articolele urmatoare va voi prezenta mai pe larg regimul alimentarin cazul gastritelor si bolii ulceroase, unele dintre cele mai frecventintalnite afectiuni ale stomacului.

Din punct de vedere al evolutiei, gastritele pot fi acute sicronice. Tratamentul dietetic al unei gastrite acute consta in primulrand din restrangerea alimentatiei. Sunt recomandate in acest stadiu supele de zarzavat, limpezi sau cu putinorez, branza de vaci sau casul proaspat, fainoasele cu apa si lapte,paine alba veche, merele coapte, supa de carne de vaca fiarta si tocata. Bolnavul va manca foarte incet, iar dupa masa este recomandat repausul lapat, eventual aplicand o compresa calda pe abdomen. Acest tip de regimva fi urmat maxim 8-10 zile, revenindu-se apoi treptat la alimentatianormala, dar evitand totusi produsele iritante si greu digerabile. Ingastritele

cronice, alimentatia va fi cat mai variata si se va adaptape cat posibil, obiceiurilor alimentare ale bolnavului. Aceste persoane vor exclude din dieta urmatoarele alimente: - carnea grasa sau carnea de vanat, mezelurile grase si slanina; - conservele nedietetice; - legumele tari, bogate in celuloza precum: ceapa, castravetii, telina,ridichile, lintea, fasolea, mazarea; - alimentele prajite in grasime; - dulciurile ca: bomboanele, prajiturile de cofetarie, dulceata; - condimentele: ardei, usturoi, piper, mustar; - cafeaua, ceaiul tare, alcoolul. Alimentele permise vor fi preparate cat mai simplu, iar orele de masatrebuie respectate cu strictete. Alimentele indicate: - supele de carne, borsurile, supele-crema; - carnea, in general greu tolerata de aceste persoane, va fi de vita,pasare, vitel, si doar fiarta; - pestele slab, fiert, fript sau copt in pergament; - ouale doar in preparate sau concomitent cu alte alimente (budinci); - laptele dulce este foarte greu digerat in aceste cazuri si de aceease recomanda derivatele de lapte: iaurtul, laptele acidulat, chefirul,branza de vaci; - legumele tinere, bine fierte, preparate ca soteuri, ciorbe si supe-cremade legume; - fructele se consuma sub forma de compoturi neindulcite, sucuri defructe, mere coapte fara zahar. Unele se pot consuma si crude, dartrebuie sa fie bine coapte: caise, prune, piersici, fragi, zmeura; - prajituri cu mere si branza, biscuiti, insa dulciurile, mierea sunt,in general, greu suportate. Alimentatia dietetica in ulcerul gastric si duodenal Ca si in cazul gastritei, si in alcatuirea regimului alimentar albolnavului de ulcer se va tine seama de stadiul de evolutie a bolii -acut sau in perioada cronica. In puseul acut, se impune repausul la pat si eventual internarea inspital. In prima faza, regimul va fi lactat, cate 200 ml la 2 ore, iar in timpulnoptii ori de cate ori se trezeste, mai ales daca are dureri. Uneori sepoate adauga si putina smantana proaspata. Deoarece laptele este saracin fier si vitamina C, acestea se vor fi administrate separat. Dupa 3-5 zile, se mai introduc in dieta: supele de orez strecurate, gris,fulgi de ovaz, oua fierte moi, frisca, pireuri cu foarte putin unt. Dupamaxim 7-10 zile se vor putea adauga perisoare

dietetice din carne saupeste, supe de cereale pasate, fainoase fierte, supe de zarzavat fiertecu fainoase si strecurate, prajituri de casa. Carnea va fi bine fiartasi introdusa treptat, evitandu-o insa pe cea bogata in grasimi. Ca in toate bolile de stomac, este bine ca mesele sa fie mai frecvente(5-6 pe zi), dar in cantitati mai mici, respectandu-se cat mai strictorele de masa. Este oblgatorie renuntarea la fumat si la alcool. Alimentele permise: - laptele dulce, simplu sau indulcit; - fainoasele - fulgi de ovaz, gris, fidea, taitei, orez, spaghete; - branza de vaci, urda, casul; - ouale moi; - carnea de pasare, vitel, fiarta bine sau la cuptor; - carnea de peste slab - stiuca, salau, pastrav, calcan; - zarzavaturi si legume fierte; - prajituri de casa, compoturi. Alimentele interzise: - laptele batut, iaurtul, chefirul, branzeturile fermentate; - ouale fierte tari, maioneza; - pestele gras (morun, nisetru, somn, cega), pestele conservat, sardelele,racii, icrele; - carnea de porc, slanina, untura, ciorbele grase; - carnea conservata (mezeluri, afumaturi, carnati); - zarzavaturile crude tari (andive, gogosari, ridichi, varza, castraveti,ardei; - legumele uscate (fasole, mazare boabe); - condimentele (mustar, boia, ardei iute, piper); - ciocolata, cafeaua. Se vor evita prajelile, sosurile, alimentele prea fierbinti sau prea reci,apele carbogazoase. In special primavara si toamna, aceste persoane vor trebui sa respecte o dieta mai severa.