Alimentaia dietetic

Scop:

punerea n repaus i cruarea unor organe, aparate i sisteme (regimul din

hepatita acut)
echilibrarea unor funcii deficitare sau exagerate ale organismului
(constipaie, diaree)

compensarea unor tulburri rezultate din disfunciile unor glande endocrine

(DZ) sau organe (I Renala Cronica)

satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului (supliment proteic la

pacieni postoperator, cu arsuri, supliment caloric la femeile care alpteaz)
ndeprtarea unor produi patologici de pe pereii intestinali (regimul de
morcov fiert
n diaree)
Exemple de regimuri:
hidric
hidrozaharat
hipoproteic
hiposodat
diabet
comun (aduli / copii)
pentru ulcer
pentru rectocolit ulcerohemoragic
Giovanetti: insuficienta renala cronica
Kempner: obezitate, diabet pe baza de orez
Hipocaloric (600 /1000 calorii)
hipercaloric (suplimente)
Regimul alimentar recomandat la domiciliu pacienilor cu afeciuni cardiovasculare
-alimentaie variat, cu aport caloric adecvat meninerii greutii corporale n limite
normale
-va fi ncurajat consumul de: fructe, legume, germeni de cereale, pine integral,
produse cu coninut redus de grsimi, pete, carne slab
-se recomand consumul de ulei de pete i acizi omega 3
-aportul de grsimi va reprezenta < 30% din totalul caloriilor, iar grsimile saturate
< 1/3 din -grsimile totale din alimentaie; reducerea consumului de colesterol sub
300 mg / zi;
Grasimile bune sunt grasimile nesaturate, gasite in alimente precum uleiul de
masline si avocado, in uleiurile de floarea-soarelui si porumb, somon, nuci si
altele. Acestea duc la cresterea nivelului colesterolului bun si reduc valorile
colesterolului rau. Grasimile rele sunt considerate cele saturate care sunt prezente
in carne, lactate, dar si in unele produse vegetale, si care determina cresterea
colesterolul rau si cresc riscul bolilor de inima si de accident vascular.

Exista si o a treia categorie de grasimi, relativ noua, si anume grasimile trans, care
se gasesc in produsele de tip fast-food, au de doua ori efect negativ. Aceste grasimi
nu doar ca determina cresterea colesterolului rau, dar stimuleaza si scaderea celui
bun.
-grsimile saturate vor fi nlocuite parial de carbohidrai, n rest de grsimi
mononesaturate i polinesaturate din vegetale i animale marine
-se recomand consumul moderat de alcool (un pahar de vin rou pe zi) cresc
TG (trigliceridele) i HDL-colesterolul
-cafeaua se prefer prepararea la filtru (la prepararea prin fierbere direct efectul
de cretere a colesterolului total e mai accentuat)
-se recomand consumul de antioxidani (vitamina E, C, beta-caroten, Se, Mg,
grsimi mononesaturate)
-se recomand creterea aportului de calciu pentru femeile post-menopauz
prevenirea osteoporozei dar i efect de reducere a lipidelor sangvine.
n general, se recomand evitarea pn la eliminare a:
Grsimilor tartinabile (unt, margarin, brnz)
Preparatelor din carne roie
Sosurilor cu grsime (maioneza, sosurile gata preparate sau cu brnz)
Pielii de pui i pete
Alimentelor complete (nlocuite cu varianta srac n grsimi): lapte, varza
REGIM HIDRO-ZAHARAT (in faza acuta a bolii; durata = primele
2-3 zile;
GNA (glomerulonefrita acuta) POST-STREPTOCOCICA
-lichide / 24 ore = 300-500 ml/m2 suprafata corporala+ diureza zilei
precedente -administrate ca: ceai, compot de fructe, sucuri naturale de
fructe, suc de rosii. -glucide (min. 100 g/ m2/zi) sub forma de: dulceata,
gem, zahar, miere de albine. -aport caloric minim: 300-400 kcal/ m2/zi.
Stadiul de uremie terminal (Insuficienta renala cronica): regimuri de tip
Giovanetti
-ratie proteica fixa 0,5 g/kgc/zi;
-aport proteic exclusiv sub forma de alimente ce aduc aminoacizi
esentiali; -ratie calorica suficienta, acoperita de hidrocarbonate si lipide;
-aport vitaminic suficient.
Total proteine/24 ore: 18-25 g/zi

Ora 8: lapte
zahar
paine prajita
unt
dulceata

150 ml
20g
20g
15g
30g

proteine
5g
2,5g

Ora 13:salata de cruditati

100g
ulei
15g
legume fierte + unt+ou fiert
200g+10g
5-6 g
compot +zahar
150g + 15g
200 ml + 20
Ora 16: ceai+zahar
g
200g + 10
Ora 20: legume fierte + unt
g
compot fructe +
zahar
150g + 15 g
sau suc de portocale +
zahar
100g + 20 g
2,5g
paine prajita
20g
protein
Aport de apa:
-cand nu exista oligurie, aportul de apa este liber;
-FGR (rata filtrarii glomerulare) sub 10 ml/min/1,73m2:
-restrictie de lichide :300-400 ml/m2 + diureza zilei precedente;
-este indicat aportul in portii mici, 50-100 ml.
Aportul de sare:
-in absenta edemelor, HTA, edemului cerebral acut: nu sunt indicate
restrictii (1-2 mEq/kgc/zi).
-in caz de edeme, HTA, oligurie: restrictie de sare (0,5 mEq/kgc/zi).
NUTRITIA BOLNAVULUI CU CELIACHIE
(ENTEROPATIE PRIN SENSIBILIZARE LA
GLUTEN)
REGIMUL ALIMENTAR FARA GLUTEN

-excluderea glutenului din alimentatie = masura terapeutica fundamentala;

-tranzitoriu, este recomandat (pana la refacerea completa a mucoasei
jejunale) si in sensibilizarile temporare dupa o gastroenterocolita acuta;
-este un regim alimentar obligatoriu
ALIMENTE CARE TREBUIE EXCLUSE IN REGIMUL FARA GLUTEN:
-grupa cerealelor (grau, secara, orz, ovaz) si orice derivat, sub orice forma
prezentat: cornuri, biscuiti, paste fainoase, gris, prajituri, aluaturi, supe cu
fainoase;
-mancaruri gatite cu fainoase,;
-grupa carne: conserve,
mezeluri;
-grupa lapte si derivati: branzeturi cu mucegai, inghetate, formule de lapte
cu proteine vegetale hidrolizate;
-mustar, maioneza;
-dulciuri: ciocolata, caramele,
dropsuri; -casete si capsule
gelatinoase.
ALIMENTE PERMISE IN REGIMUL FARA GLUTEN:
-grupa cereale si derivate: painea din faina de orez sau faina de grau fara
gluten, faina de porumb, cartofi, mei;
-grupa carne: carne proaspata, peste proaspat, moluste, carne si peste
congelate natural;
-formule de lapte fara gluten, branza de vaci,iaurt;
-oua, margarina,unt, uleiuri
vegetale; -legume si fructe
proaspete;
-sucuri de fructe, supe clare;
-zahar, miere, dulceata, cacao,
nuci.
Regimul hiposodat strict (tip Kempner) pe baza de orez, fructe si zahar.
Aportul de
Na/zi este de 150 mg

Acest regim este indicat in glomerulonefrita acuta cu edeme, insuficienta cardiaca

si
sindroamele nefrotice cu edeme, nefropatii grave cu hipertensiuni arteriale,
hipertensiunea arteriala grava, ciroze cu ascite si edeme, unele obezitati si
unele procese inflamatorii.

DIABET ZAHARAT
Alimente care nu conin glucide i nu trebuie cntrite zilnic
Alimente care conin glucide i trebuie socotite i cntrite zilnic pe cntar
-se vor exclude din dieta glucidele concentrate (zahar, produse zaharoase, fainoase
etc).
- nu trebuie sa lipseasca din dieta proteinele animale cu mare valoare biologica
(lapte, carne, branzeturi, oua, peste) si lipidele, in special cele vegetale nesaturate
(uleiuri vegetale).
- painea va fi impartita pe felii si mese, cat mai exact; mesele se vor repartiza la
ore cat mai precise; (dimineata, ora 11, pranz, ora 17 si seara). Ultima masa sub
forma unei mici gustari va fi luata la orele 22.
- din alimentatie nu trebuie sa lipseasca fibrele, deoarece s-a observat ca
celulozicele din legume, fructe si cereale si chiar din leguminoasele uscate,
contribuie la scaderea glicemiei si previn cacerul de colon.
Alimentele care se pot consuma fara restrictie de catre diabeticul care nu sufera si
de alte boli sunt: carnea, pestele de toate sorturile, branzeturile fermentate, ouale,
grasimile vegetale si animale, legumele cu continut mic in glucide (castraveti,
ridichi, varza acra, spanac, ciuperci, conopida, varza rosie etc). Important de
cunoscut sunt alimentele care trebuie consumate
numai cantarite:
painea, fainoasele, toate derivatele de cereale, fructele si legumele cu continut
mare de glucide, branza de vaci, laptele, iaurtul, urda. Alimentele bogate in
glucide sunt numai cele de origine vegetala, de natura animala sunt numai laptele
si produsele lactate. Sintetic, se consuma numai cu cantarul: merele de orice fel,
portocalele, ciresele, morcovul fiert si cartofii. Sunt strict interzise strugurii,
prunele, perele ber-gamote, stafidele, curmalele si
bananele.
Leguminoasele uscate se consuma fierte,dupa ce se arunca apa de fierbere. Zaharul
si produsele zaharoase se vor interzice. Acestea cresc glicemia rapid.Pot fi folosite

numai in starile hipoglicemice.

In ceea ce priveste modul de preparare al alimentelor, mentionam urmatoarele
obiective: - nu se vor folosi niciodata zaharul si produsele zaharoase la pregatirea
alimentelor, indulcirea
numa
se va
face
i
cu zaharina sau cu ciclamat de sodiu;
v
prepararea sosurilor se
a
face pe
cat posibil fara faina;
- painea prajita va fi cantarita inainte de prajire, deoarece prin deshidratare cresc
glucidele;
- pastele fainoase in stare cruda contin mai multe glucide (75-80%). Prin fierbere se
imbiba cu
gluapa, isi maresc volumul de patru ori, deci scade continutul cidic;
alimentel
form
sotetir
- se prefera consumul or
sub a
de sufleuri, i
si budinci;
glucid
vo
ca
ma
- legumele cu
5%
e
r
fi
t
i
mult folosite;
- proteinele animale
vor
fi
obligatoriu prezente
in dieta;
- prajirea este contraindicata; se utilizeaza fierberea si coacerea.
Aspecte generale se culeg date despre regim, orarul meselor, repartizarea pe
mese, posibilitile de mobilizare, capacitatea pacientului de a-i folosi membrele
superioare;
se obin informaii despre restricii legate de efectuarea unor examene,
administrarea unor medicamente n funcie de orarul meselor;
se obin informaii despre preferinele alimentare ale pacientului.
Alimentarea activ
Masa poate fi servit la sala de mese, n salon la mas, n salon la pat n poziie
eznd, sau n decubit lateral. Dac este cazul, se protejeaz lenjeria cu un prosop.
Alimentele sunt servite n condiii igienice pe o tav, mas portabil, acoperite.
Pacientul este ajutat s i porioneze alimentele.
Se observ consumul de alimente de ctre pacient, respingerea unor alimente.
n decubit lateral:
se ridic uor capul pacientului,
se protejeaz patul;
alimentele se aeaz lng pacient;
pacientul este aezat cu partea sntoas accesibil;

 se asigur administrarea lichidelor cu paiul sau din cni cu cioc.

Alimentele care se pot consuma fara restrictie de catre diabeticul care nu sufera si
de alte boli sunt: carnea, pestele de toate sorturile, branzeturile fermentate, ouale,
grasimile vegetale si animale, legumele cu continut mic in glucide (castraveti,
ridichi, varza acra, spanac, ciuperci, conopida, varza rosie etc). Important de
cunoscut sunt alimentele care trebuie consummate numai cantarite: painea,
fainoasele, toate derivatele de cereale, fructele si legumele cu continut mare de
glucide, branza de vaci, laptele, iaurtul, urda. Alimentele bogate in glucide sunt
numai cele de origine vegetala, de natura animala sunt numai laptele si produsele
lactate. Sintetic, se consuma numai cu cantarul: merele de orice fel, portocalele,
ciresele, morcovul fiert si cartofii. Sunt strict interzise strugurii, prunele, perele
ber-gamote, stafidele, curmalele si bananele. Leguminoasele uscate se consuma
fierte,dupa ce se arunca apa de fierbere. Zaharul si produsele zaharoase se vor
interzice. Acestea cresc glicemia rapid.Pot fi folosite numai in starile
hipoglicemice.
In ceea ce priveste modul de preparare al alimentelor, mentionam urmatoarele
obiective: - nu se vor folosi niciodata zaharul si produsele zaharoase la pregatirea
alimentelor, indulcirea
se va face numai
cu
zaharina sau cu ciclamat de sodiu;
v
prepararea sosurilor se
a
face pe
cat posibil fara faina;
- painea prajita va fi cantarita inainte de prajire, deoarece prin deshidratare cresc
glucidele;
- pastele fainoase in stare cruda contin mai multe glucide (75-80%). Prin fierbere se
imbiba cu
gluapa, isi maresc volumul de patru ori, deci scade continutul cidic;
alimentel
form
sotetir
- se prefera consumul or
sub a
de sufleuri, i
si budinci;
glucid
vo
ca
ma
- legumele cu
5%
e
r
fi
t
i
mult folosite;
- proteinele animale
vor
fi
obligatoriu prezente
in dieta;
- prajirea este contraindicata; se utilizeaza fierberea si coacerea.