Şcoala Postliceala Ghica Voda Curs nr 2.

DISCIPLINA : NURSING IN NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ

C2. Identifică nevoi nutriţionale în funcţie de vârstă, activitate şi starea individului

NEVOI NUTRITIONALE

RAŢIA CALORICĂ LA NOU NĂSCUT ŞI SUGARUL MIC

Alimentaţia copilului din primele luni de viaţă este exclusiv cu lapte uman dacă mama are
secreţie lactată suficientă (alimentaţie naturală).
Alimentaţia copilului în primele 4 luni de viaţă cu un alt tip de lapte decât laptele uman
se numeşte alimentaţie artificială.
După 6 ore de la naştere nou născutul primeşte câteva linguriţe de ceai îndulcit cu 5%
zahăr sau ser glucozat. Se recomandă punerea la sân a nou născutului timp de 3-5 minute , dacă
starea sănătăţii mamei o permite.
În prima lună de viaţă copilul va primi 7 prânzuri/zi începând de la ora 6 (aproximativ din
3 în 3 ore) până la ora 24 cu o pauză de noapte de 6 ore.

După 6 luni se începe diversificarea alimentaţiei cu respectarea următoarelor reguli:

- introducerea de alimente noi se face numai dacă sugarul este perfect sănătos;
- se începe cu un singur aliment la un singur prânz şi în cantitate mică după care se creşte
treptat în zilele următoare, în aşa fel încât într-o săptămână să înlocuiască complet un
prânz.;
- intervalul de introducere a unui nou aliment trebuie să fie de 7-10 zile faţă de cel anterior;
- se dă înaintea celor cu care copilul este obişnuit;
- la primul semn de intoleranţă se suprimă alimentul, se tratează copilul şi apoi se reia cu
prudenţă;
- primul aliment cu care se începe diversificarea este supa de legume pentru aport de săruri
minerale.
Alimente folosite în diversificarea alimentaţiei:
- legumele şi fructele sub formă de supe şi piureuri;
Nu se dau copilului sub 1 an zmeură, căpşuni, fragi – au acţiune puternic alergizantă.

- brânza de vaci se administrează zilnic după luna a VI-a, pasată în supa de legume sau în
pireul de legume (20-30g la un prânz). La 8-9 luni se poate administra brânza de vaci
amestecată cu mămăliguţă sau în budinci.
- oul se fierbe 5-10 minute, se scoate gălbenuşul şi se împarte în 4 şi se începe cu un sfert
de gălbenuş pasat şi adăugat în supa de legume, de 2-3 ori pe săptămână, după 4-5 luni de
viaţă;
- ficatul de pasăre sau de vită fiert 2-3 ore, se dă pasat în supa de legume sau în piure (în
cantitate de 20-30 grame), în zilele când nu primeşte gălbenuş sau carne, începând cu luna
a VII-a de viaţă;

1
 - carnea de pasăre sau vită, fiartă şi apoi pasată se adaugă în supa de zarzavat sau în piureul
de legume, în cantitate de 20-30 g şi se administrează începând cu luna a VI-a de viaţă.
Şunca se introduce după 9-10 luni de viaţă
- iaurtul după 7 luni cu adaos de 5% zahăr sau biscuiţi sfărâmaţi;
- smântâna se administrează de la vârsta de 7-8 luni.

NEVOI NUTRIŢIONALE ÎN PERIOADA COPILĂRIEI:

PRINCIPII DE ALIMENTATIE SANATOASA LA COPII SI ADOLESCENTI

RINCIPII ALIMENTARE:
Gusturile alimentare se formeaza inca din copilarie si persista, deci este foarte
important sa se formeze inca de la varste fragede obiceiuri alimentare sanatoase. De pilda,
preferinta pentru consumul abundent de sare se formeaza in prima parte a copilariei.
Tot foarte devreme se formeaza si preferinta pentru alimentele bogate in
grasimi. Studiile in aceasta privinta au demonstrat ca multe cazuri de obezitate se
datoreaza unei diete cu un continut foarte mare de calorii ( multe dulciuri si grasimi) si isi
au originea in copilarie.
Caracteristici in alimentatia copilului:
a) Nevoile nutritionale ale copiilor difera in functie de varsta.
b) Un copil creste in salturi ,ceea ce se reflecta prin nevoi energetice diferite.
c) Aportul alimentar este adecvat daca asigura o crestrere staturala si ponderala
normala, evidentiata prin coruperea parametrilor cresterii cu curbele standard.

PRINCIPII IN ALIMENTATIA COPILULUI

Alimentatia sanatoasa pentru copilul mai mare de 24 luni inplica respectarea unor
principii de baza si anume:
a) Asigurarea unei diversitati alimentare, ceea ce inseamna consumul pe parcursul
unei zile, de alimente din toate grupele si subgrupele alimentare.
b) Asigurarea unei proportionalitati intre grupele si subgrupele alimentare, adica un
aport mai mare de fructe , legume, cereale integrale, lapte si produse lactate,
comparativ cu alimentele cu un continut crescut de grasimi si adaos de zahar.
c) Consumul moderat al unor produse alimentare, adica alegerea unor alimente cu un
aport scazut de grasimi saturate ( unt, untura, carne grasa ) si de zahar adaugat.

Alimentatia copilului trebuie privita insa prin prisma unor aspecte mult mai complexe, ce
imbraca un caracter cu atat mai particular cu cat copilul este mai mic.
Cadrul particular al alimentatiei si nutritiei copilului este determinat de catre nevoile foarte
cunoscute si substantele nutritive necesare desfasurarii in conditii normale a proceselor cresterii
si dezvoltarii.
In acelasi timp alimentatia si nutritia copilului sunt conditionate de posibilitatile limitate ale
digestiei in perioada de varsta mica, atunci cand nevoile nutritive sunt cele mai mari. Se
contureaza, astfel necesitatea cunoasterii tuturor aspectelor particulare legate de alimentatia si
nutritia copilului, ca si importanta deosebita pe care dietetica o detine in alimentatia si ingrijirea
lui
Nevoile calorice sunt in raport cu varsta. Astfel:

2
 - nou nascut, in primele zile, 60- 80 calorii
- prematur, in primele zile, 140 calorii
- sugarul din primele 4 luni, 100-120 calorii
I luna-120 calorii
III luna-110 calorii
IV luna-100 calorii
- sugarul pana la 6 luni-100 calorii
- pana la 1 an- 90 calorii
- adult- 50 calorii

Sugarul alimentat artificial si celui din colectivele, li se recomanda un aport

caloric zilnic in plus cu 10 calorii.
Ratia de intretinere pentru sugar este echivalenta la un aport de 70 cal/kg corp
greutate pe zi.
La o ratie de sub 30 calorii pe kg corp greutate si zi organismul copilului intra
in autoconsumatie.
O ratie alimentara echilibrata necesita un echilibru intre diferitele principii
alimentare. Astfel nevoile clasice vor fi acoperite si furnizate de catre:
- lipide in proportie de 35-45% din ratia totala
- glucide in proportie de 40-50%
- proteine in proportie de 15-18% pentru sugari
12-15% pentru celelalte varste
Necesarul zilnic de calorii pe grupe de varsta:
- 1-3 ani – 1300 calorii
- 4-6 ani – 1700 calorii
- 7-9 ani - 2100 calorii
-10-12 ani – 2500 calorii
-13-15 ani – baieti - 3100 calorii
- fete- 2800 calorii
-16-20 ani – baieti- 3600 calorii
-13-20 ani – fete – 2800 calorii
-21-60 ani – masculin - 3500 calorii
- 21-54 ani – 2900 calorii
Necesar zilnic calculat in functie de profesie:
- sedentara - 30-35/ kg-corp/zi
- medie – 30- 40/ kg-corp/zi
- grea – 40-45/kg-corp/zi
- foarte grea – 50-60/kg-corp/zi
La calcularea valorii energetice a ratiei alimentare se va avea in vedere ca:
-1 g glucide furnizeaza 4.1 calorii
-1 g lipide furnizeaza 9.3 calorii
-1 g protide furnizeaza 4.1 calorii

Totusi la calcularea energiei produse de elementele introduse in corpul uman se va tine seama ca
o cantitate mica de energie se cheltuieste in timpul digestiei; de aceea valoarea lor calorica se
exprima astfel:

3
-1g gluciude = 4 calorii
-1g protide = 4 calorii
-1 g lipide = 9 calorii
Cu ajutorul acestor cifre se poate afla usor valoarea energetica cum ar fi cel mai simplu exemplu
de dat si pentru a fi usor de inteles si de aplicat:
- laptele avand urmatoarea compozitie:
- proteine - 3.3 grame %
- lipide – 4 grame %
- glucide – 5 grame %
Astfel 100g lapte = 69.2 calorii
3.3 grame proteine = 3.3 * 4 = 13.2 calorii
4 grame lipide = 4 * 9 = 36 calorii
5 grame glucide = 5 * 4 = 20 calorii
TOTAL = 69.2 calorii
Alimentaţia copilului 1-3 ani

În această perioadă alimentaţia trebuie să fie cât mai variată, prezentată cât mai estetic
pentru stimularea apetitului.
Necesarul de calorii la această vârstă este de 80- 100 kcal/kg/zi.
Laptele de vacă nu va depăşi 500ml/zi. Se evită supraalimentaţia cu glucide care
predispune la carii dentare. Copilul va primi 3 mese principale şi 2 gustări.
Mesele principale:
- dimineaţă va primi 250 ml lapte cu pâine cu unt, gem, miere de albine, şuncă;
- la prânz , masa cea mai importantă, va fi compusă din 3 feluri cu: supă sau ciorbă de legume
sau carne de pasăre, vită în cantitate de 150 ml (la felul unu). După 2 ani se poate introduce şi
carnea de porc slabă.
Se interzice carnea de berbec sau de miel pentru că se digeră mai greu.
Felul doi va conţine carne tocată în medie 5o de grame sub formă de rulade, părjoale,
perişoare cu smântână, sos de roşii, sarmale în foi de viţă, sufleuri cu garnitură de legume.
Desertul va fi constituit din compot, prăjitură de casă, limonadă.
- masa de seară va fi compusă dintr-un prim fel (budincă sau salate de legume, omletă, papanaşi,
mămăligă cu smântână şi brânză de vaci, clătite cu brânză de vaci, budincă) şi un al doilea fel
care va conţine 250 ml lapte sau iaurt cu biscuiţi.
Cele două gustări: de la ora 10 şi 17 vor fi alcătuite din fructe şi compoturi
După vârsta de 1 an, alimentaţia are şi un rol educativ, copilul învaţă să se alimenteze, să
folosească linguriţa şi să bea singur din cană.
Alimentele interzise la această vârstă sunt: carnea de vânat sau conservată, mazărea,
fasolea boabe, varza, condimentele, alcoolul, cafeaua.

Alimentaţia copilului între 4-7 ani

Necesarul de calorii este de 80 kcal/kg/zi.

Copilul va primi 3 mese principale şi 2 gustări cu o alimentaţie cât mai variată şi
asemănătoare cu a adultului.
 Laptele va fi administrat dimineaţa şi seara dar nu mai mult de 500ml /zi sub diverse
forme: cu orez, cu fidea, budinci sau simplu cu pâine.

4
  Alături de brânza de vaci se pot da brânzeturi fermentate: telemea desărată, caşcaval şi
brânză topită. Carnea nu se mai administrează tocată şi se dă în cantitate de 75 de g/zi.
 Pâinea, se recomandă cea intermediară în cantitate de 150-200g/zi;
 Apa şi dulciurile se indică la sfârşitul mesei pentru a nu afecta apetitul.
Copilul va sta la masă cu familia, va fi învăţat să se spele pe mâini înainte de masă, şi pe
dinţi după fiecare masă.

Alimentaţia copilului între 7-15 ani

Necesarul caloric este de 50 -60 kcal/kg/zi, cu atât mai puţine cu cât copilul înaintează în
vârstă.
Regimul alimentar va cuprinde lapte 300-400 ml /zi, pâine intermediară, fructe şi legume
zilnic, ouăle şi carnea vor fi date de 3-4 ori pe săptămână. Copilul va primi 3 mese principale şi 2
gustări. Alimentele trebuie să fie proaspete, suficiente cantitativ şi cu valoare biologică ridicată.

RAŢIA CALORICĂ A ADOLESCENTULUI

 Caracteristice acestei etape sunt:

 creşterea necesarului de nutrienţi datorită dezvoltării şi creşterii rapide în înălţime;
 au loc modificări ale obiceiurilor alimentare şi ale stilului de viaţă;
 pot apărea necesităţi suplimentare în anumite situaţii particulare:
 sport, sarcină, tulburări ale comportamentului alimentar, consum de
 alcool şi droguri.

Micronutrienţii au un rol important în creşterea şi dezvoltarea adolescentului.

Calciul – necesarul de calciu este mai mare decât în copilărie sau în perioada adultă datorită
creşterii musculare şi osoase importante şi a modificărilor endocrine.
În perioada de vârf a creşterii pubertare depunerea de calciu este dublă faţă de restul perioadei de
adolescenţă, 45% din masa osoasă adăugându-se în adolescenţă.
Necesarul minim de calciu este de 1300 mg/zi.
Fierul – la băieţi creşterea masei musculare este însoţită de o creştere a volumului sangvin.
La fete fierul este pierdut lunar la menstruaţie.
Anemia feriprivă se întâlneşte la 8% din adolescente şi determină scăderea răspunsului imun şi a
rezistenţei la infecţii, încetinirea creşterii ponderale.

Necesarul caloric este de 55-60 kcal/kg/zi la băieţi şi de 50-55 kcal/kg/zi pentru fete.
Adolescenţa este o perioadă în care organismul îşi intensifică toate funcţiile vitale, desăvârşindu-
se creşterea staturo-ponderală, intelectuală şi neuro-endocrină. Nevoia de proteine este de
2g/kg/zi, iar 60% trebuie să fie de origine animală. Glucidele vor fi date în cantitate de 8-10
g/kg/zi, reprezentând cca. jumătate din valoarea calorică a raţiei. Grăsimile vor fi în cantitate de
2-3 g/kg/zi reprezentând 35% din valoarea calorică a raţiei.
Adolescentul va primi carne, ouă, brânză, peşte, lapte pentru aportul de calciu, ca şi al
vitaminelor din complexul B. Sunt interzise în această perioadă: cafeaua, ceaiul, tutunul, alcoolul,
condimentele. Se recomandă consumul de cereale, fructe şi legume pentru aportul de vitamine şi
minerale.

5
 RAŢIA CALORICĂ ÎN SARCINĂ ŞI ALĂPTARE

Cheia unei alimentaţii corespunzătoare pe parcursul sarcinii este echilibrul şi varietatea.

Alimentaţia trebuie să cuprindă alimente sănătoase, din toate grupele alimentare.
Se preferă mese în cantităţi mici dar în număr mai mare pe zi, decât mese, puţine şi bogate,
deoarece în acest fel se ameliorează şi greţurile caracteristice perioadei de început a sarcinii şi se
evită supraalimentaţia.
Imediat de la apariţia sarcinii metabolismul femeii începe să se schimbe, iar nevoile
nutritive cresc. Prin urmare, alimentaţia la femeia gravidă şi care alăptează joacă un rol foarte
important pentru dezvoltarea ulterioară atât a fatului cât şi a mamei.
Nevoile calorice, în prima jumătate a sarcinii, sunt cu 5-10% mai mari faţă de cele ale
femeii ce nu este gravidă, în a doua jumătate ajungem la un procent de 15-20% şi la 30% în
perioada lactaţiei.
Creşterea în greutate a gravidei la sfârşitul sarcinii, nu trebuie să fie mai mare de 10-12
kg. Suportul proteic al gravidei va fi de 1,5-2 g/kg/zi şi va trebui să fie de origine animală (carne,
ouă, peşte, brânză, lapte).
Lipidele se vor da în cantitate de 70-100 g şi vor fi reprezentate de uleiuri vegetale în
proporţie de 50%. Nu se va exagera cu aportul de glucide, întrucât cresc riscul de a apărea
obezitatea şi diabetul zaharat. Glucidele se vor da în cantitate de 5-6 g/kg/zi (350-420g/zi).
Dintre sărurile minerale se va avea în vedere nevoia crescută de Ca, P, Fe şi vor fi
asigurate printr-o alimentaţie corespunzătoare care să cuprindă laptele, brânzeturile, nuci , alune,
măsline, ficat. Necesrul de vitamine va fi asigurat printr-o alimentaţie bogată în fructe şi legume
verzi.
În timpul travaliului se interzice orice fel de alimentaţie, iar dacă aceasta se
prelungeşte se vor administra soluţii glucozate şi electrolitice parenteral. După naştere se vor da
alimente uşor digerabile iar din ziua a treia se va trece la un regim normal.
Femeia care alăptează va primi 500 ml lapte pe zi, sucuri de fructe şi va evita consumul
de conserve, mazăre, fasole, varză (dau diaree la copil) şi alimentele care pot modifica gustul
laptelui (ceapă, usturoi, condimente). Femeia va primi un surplus de 1000 kcal/zi faţă de femeia
care nu alăptează şi un surplus proteic de 15 g. Mai sunt necesare administrarea de vit D 400-
800 U.I. şi 1 g Ca /zi.

ALIMENTAŢIA VÂRSTNICILOR

 Îmbătrânirea este un proces la baza căruia se afla modificările atrofice şi degenerescente -

se micşorează regenerarea şi sinteza de proteine. Cu vârsta se micşorează capacităţile de
sinteză ale organismului, slăbesc capacităţile funcţionale ale ţesuturilor sistemelor
organismului.
 Deşi odată cu îmbătrânirea apar în organism procese de declin inevitabil,factorii
nutriţionali joacă un rol important în prevenirea accelerării acestor fenomene,cât şi în
îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Proteine – necesarul recomandat este de 0,8 g/kgcorp/zi.

6
 Există însă argumente pentru creşterea aportului la 1-1,25 g/kgcorp/zi, ţinând cont că,
odată cu înaintarea în vârstă, are loc o scădere a aportului proteic simultan cu scăderea aportului
energetic.

Lipide – consumul de lipide trebuie să furnizeze 20-30% din totalul caloriilor zilnice.
Evitarea unui consum exagerat de lipide şi consumul preponderent al lipidelor din surse vegetale
sunt recomandări rezonabile pentru vârsta a treia.

Sodiul şi potasiul – se recomandă o reducere a aportului de sodiu la 2-4g/zi în cazul

persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare şi suplimentarea dietei cu potasiu şi magneziu la cei care
utilizează diuretice.

Vitamine şi minerale

Vitamina D şi calciul – deficitul vitaminei D la persoanele vârstnice se datorează unor

factori diverşi: scăderea aportului alimentelor ce conţin vitamina D, evitarea produselor lactate,
reducerea expunerii la soare (la cei imobilizaţi). Sinteza de vitamină D la nivelul pielii este
redusă cu aproximativ 60% la persoanele vârstnice.

Apa – consumul trebuie să fie de cel puţin 30 ml/kgcorp/zi pentru a evita pericolul
deshidratării. Cantităţi suplimentare sunt necesare pentru a compensa pierderile prin vărsături,
diaree, febră şi transpiraţii. La bătrâni pierderea senzaţiei de sete determină reducerea aportului
de lichide, aceştia trebuind să fie încurajaţi să bea cel puţin 1,5-2 litri de lichide în fiecare zi.
Deshidratarea poate să apară în special la cei la care senzaţia de sete este diminuată sau la cei
care, datorită problemelor legate de incontinenţa urinară sau de dificultatea de a se deplasa la
baie, evită în mod voluntar ingestia de lichide.

La oamenii vârstnici survin diferite modificări: alterarea danturii, scăderea secreţiei

glandelor digestive, atrofierea mucoasei organelor digestive, tulburări ale peristaltismului
organelor tubului digestiv, modificări de absorbţie a factorilor nutritivi. Are loc încetinirea
metabolismului bazal, scade toleranţa la glucide şi viteza arderii lor. Pentru ameliorarea acestor
procese se recomandă utilizarea produselor alimentare cu activitate biologică înaltă, bogate în
vitamine, microelemente, fosfolipide, acizi graşi polinesaturaţi, aminoacizi esenţiali s.a.

La întocmirea alimentaţiei raţionale a persoanelor vârstnice, trebuie luate în considerare

capacităţile reduse ale sistemului digestiv ceea ce impune limitarea cantitativă a hranei.
Micşorarea capacităţii de munca cu vârsta, precum şi lipsa lucrului fizic intens impune o limitare
a normelor de proteine. Alimentaţia vârstnicilor urmăreşte micşorarea nivelul colesterolului în
sânge. Norma optima de proteine pentru cei vârstnici este de 1 g la 1 kg masă/corp. Proteinele
animale vor constitui 55% din proteinele totale ale raţiei alimentare.

În metabolismul lipidic apar unele dereglări - creşte conţinutul colesterolului şi grăsimilor

neutre în sânge, se intensifică depunerea lor pe vase cu avansarea aterosclerozei. Grăsimile vor fi
în cantitate redusă, alimentele recomandate fiind uleiul vegetal şi untul.

7
 Ca sursă de glucide se vor utiliza pâinea de secara, pâinea de grâu integrală, leguminoase,
fructe. Celuloza produselor alimentare normalizează flora microbiană intestinală şi favorizează
eliminarea colesterolului din organism. O deosebită atenţie se acordă fructelor şi legumelor crude
pentru aportul de vitamine (acţiunea lor catalitică, inhibă într-o anumită măsură procesele de
îmbătrânire).

Principalele recomandări necesare sporirii rezervelor fiziologice şi nutriţionale ale

vârstnicilor sunt:

- să consume o gamă cât mai largă de alimente;

- să practice exerciţii fizice cu rol în menţinerea masei osoase

- să se implice în activităţi sociale;

- să evite abuzul de alcool, consumul excesiv de cofeină şi medicaţia inutilă.

Măsuri simple care se pot lua pentru a îmbunătăţi nutriţia persoanelor vârstnice sunt
recomandările de a consuma:

- un pahar de suc de fructe în fiecare zi;

- cereale integrale cu lapte la micul dejun;

- peşte sau carne în fiecare zi;

- un pahar de lapte la culcare;

- cel puţin o porţie de legume în fiecare zi.