Octavian Popovici

Nutritie si Dietetica

Scoala Postliceala Sanitara Thoma Ionescu Ploiesti

Referat :Nutritie si dietetica Profesor coordonator : Ghidu Valeria Elev : Popovici Octavian An II B Asistent medical generalist

Scoala Postliceala Sanitara Thoma Ionescu Ploiesti

Octavian Popovici

Nutritie si Dietetica

motto: Educatia medicala pentru o alimentatie sanatoasa, facuta bine, cu constiinta si cu credinta poate sa miste omul din loc.

Alimentaia ,factor de influenta in starea de sntate Niciodat ,ca acum nu s-a acordat o att de mare importanta nutriiei in profilaxia si patologia umana. In ultimele decade ale nutriiei un rol important si din ce in ce mai important se acorda relaiei alimentaieboala, in sperana ca se vor putea elabora strategii precise pentru complexul alimentatie- sntate. Problema a depit limitele tiinei capatand valene politice, economice cu implicaii sociale care in cadrul unui concept alimentar unitar, care decid strategia nutriionala, starea de nutriie si de sntate a unei naiuni. Studiul alimentaiei umane a intrat trziu in domeniul preocuprilor tiinifice, dei inca din cele mai vechi timpuri s-au facut diverse legaturi intre alimentatie si patologie. Astfel, Hipocrate stabileste cu 500 de ani ien, ca alimentatia are un rol deosebit de important in prevenirea si tratarea bolilor, combatand docrtrinele provenite din Egipt si promovate de adeptii lui Pitagora , ca hrana ste sursa tuturor relelor. Daca reusim spunea Hipocrate-sa gasim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentatie si exercitiile fizice, astfel incat sa nu fie nici mai mult nici mai putin, am reusit sa descoperim mijlocul de intretinere a sanatatii. Totusi pana la sfarsitul sec al XVIII-lea orice idee despre alimentatie nu avvea un suport realmente stiintific. Faptul ca hrana constituie sursa de energie prin care organismul face fata nevoilor vitale este un adevar care se pune in discutie de abia la sfarsituul secc XVIII-lea si inceputul sec al XIX-lea, paralel cu intelegerea procesului de rdere interna sugerat de descoperirile lui Lavoisier. Progresele mari ale chimiei din sec al XIX-lea aduc dupa sine si dezvoltarea chimiei alimentare, apar clasificarile alimentelor, notiuni despre compozitia lor in proteine, glucide, lipide, saruri minerale si apa ; se urmaresc transformarile lor in organism. Se clarifica unele probleme legate de notiuni ca : modificari energetice, caldura specifica, calorii, bilant azotat, etc. Incepand cu sec al XX-lea, studiile asupra elementelor necalorigene din alimente (Na,K,S,Mg,P,Ca, etc) si microelementele (Co, Zn,Cr,Fe,Cu,etc) dar mai ales descoperirea vitaminelor, eclipseaza toate achizitiile primei jumatati a sec al XX-lea in domeniul nutritiei. Oricat ar parea de curios , de abia la jumatatea sec alXX-lea, nutritionistii ajung la concluzia ca nici un sindrom de deficienta nutritiva umana nu este asa de daunator ca denutritia proteica. In prezent se considere ca nutritia este implicata in toata patologia umana, mai putin accidentele si bolile infecioase desi daca ne gandim bine, o serie de boli infecioase au drept etiologie , o proasta igiena a alimetelor care induc grave perturbari in starea de sanatate (boli diareice acute de diverse etologiisalmonela,shigela,stafilococul,clostridium botulinum,toxiinfectii alimentare,etc). Peste 90% din bolile cardiovassculare, metabolice, canceroase, alergice,ateroscleroza, hipovitaminozele,denutritia energoproteica deriva sau sunt induse de o alimentatie deficitara fie ca este vorba de malnutritia de exes, fie ca este vorba de malnutritia deficitara. Numeroase studii epidemiologice nationale si mondiale certifica faptul ca intre alimentatie si boala este o stransa corelatie care se evidentieaza tot mai pregnant in declansarea cancerului, determinand lumea stiintei sa indice o noua orientare dand prioritate programelor de studii privind rolul factorilor alimentari in incidenta cancerelor dar si a bolilor metabolice,cardiovasculare,etc.

Scoala Postliceala Sanitara Thoma Ionescu Ploiesti

Octavian Popovici Nutritie si Dietetica Complexitatea relatiei om-aliment, se evidentieaza pe multiple cai prin care nutritia afecteaza fiinta umana. Ca este vorba de metabolism,homeostazie,imunocompetenta,echilibrul energetic si termic, dezvoltarea celulara, activitatea motorie si comportamentul, nutriia exercita o mare influenta asupra acestora si inn final modifica comportamentul. Dezechilibrul dintre aport si necesarul de substane biologic-active determina profunde modificri metabolice care amprenteaza patologia omului modern. Interactiunea complexa dintre alimentatie si starea de sanatate au determinat relevarea unor aspecte deosebite si noi orientari in nutritie cu consecinte majore in cercetare, sec XX fiind numit pe buna dreptate SECOLUL NUTRITIEI. Ca este sau nu adevarata sintagma Alimantatie sanatoasa-Corp sanatos, ramane sa dezlegam , dar pana una lata un lucru este cert :lucrurile bune sau rele din viata noastra nu vin pur si simplu de la sine, la intamplare;fie ca realizam sau nu contribuim in mare parte la sanatatea, feriirea si echilibrul nostru psihofizic, dar si la suferinta ,deceptiile si bolile care ne ataca mai curand sau mai tarziu. Fiecare gand, orice emotie, cel mai mic dezechilibru conteaza in economia starii de sanatate. Ca ne place sau nu, sanatatea noastra este puternic influentata de modul cum traim, cum ne alimentam si ce este cel mai important dintre toate acestea, este ca modul cum fiecare ajungem sa traiasca este alegerea lui personala. Nimeni si nimic nu poate avea putere decizionala asupra unui astfel de comportament fata de semenul sau. In definitiv alimentatia ,dieta cum ii spunem noi, sau regimul dietetic face parte din arsenalul de restabilire al sanatatii individului impreuna cu ceilalti factori implicati, fie ca este vorba de tratamentul medicamentos, fie ca este vorba de ingrijirile igienice, psihoterapice , sau ingrijiri paliative. In prezent ,cercetarile din domeniul nutritiei si alimentatiei cauta sa evidentieze interactiunea complexa dintre alimentatie si starea de sanatate determinand noi orientari. Alimentele Alimentele ,indiferent de modul lor de preparare si prezentare ,sunt alcatuite din cateva componente de baza cunoscute sub numele de factori nutritivi. Acestia sunt : proteinele, lipidele, glucidele, sarurile minerale, apa si vitaminele. Primele trei (glucidele,lipidele si proteinele)reprezinta materialul furnizor de energie pentru organism, dar pot indeplini si functia plastica de refacere sau de reannoire a tesuturilor uzate. Mneralele si vitaminele intervin intr-o serie de reactii biochimice din organism accelerandu-le viteza de producere. Ele reprezinta asa numiti biocatalizatori. Deoarecce nu exista un aliment care sa cuprinde toti factorii nutritivi inproportii echilibrate,optime pentru organism, alimentatia zilnica trebuie alcatuita prin asocierea mai multor alimente, astfel incat sa se satisfaca nevoile nutritive ale individului. Din punct de vedere nutitiv, alimentele naturale si produsele alimentare se impart in urmatoarele mari grupe :
I. Carnea si derivatele sale II. Laptele si derivatele de lapte III. Ouale IV. Grasimile V. Cerealele si derivatele sale VI. Legumele si leguminoasele uscate VII. Fructele VIII. Zaharul si produsele zaharoase IX. Bauturile nealcoolice X. Condimentele

Gastronomia Majoritatea alimentelor ce intra in hrana omului nu sunt consumate ca atare , ci dupa o prelucrare prealabila care are ca rezultat cresterea digestibilitatii. Realizarea unor preparate cat mai gustoase si mai atragatoare a prezentat o preocupare permanenta a celor interesati de aeasta problema. A luat astfel nastere gastronomia-arta de a prepara alimentele intr-un mod cat mai placut ,cat mai atragator pentru gustul omului. Maestrii in arta culinara sunt neantrecuti in a realizarea preparatelor culinare incat sa satisfaca cele mai rafinate gusturi si cei mai pretenstiosi consumatori.

Scoala Postliceala Sanitara Thoma Ionescu Ploiesti

Octavian Popovici Nutritie si Dietetica s-a remanrcat insa ca un preparat gustos nu este intotdeauna si usor tolerat de organism. Cercetarile efetuate in domeniul nutritiei au dovedit ca modul de preparare a alimentelor poate reprezenta un facctor fvorabil mentinerii si promovarii starii de sanatate sau , dimpotriva , un factor nociv. Astfel s-au studiat diversele tehnici folosite la prepararea alimentelor si influenta lor asupra starii de sanatate a individului. Desi tendinta instinctiva a omului este de a acorda prioritate efectului psiho-senzorial pe care-l au alimentele asupra sa, in conceptia alimentatiei rationale, un aliment contribuie la mentinerea echilibrului biologic al omului daca este nu numai placut , ci mai ales nutritiv . Acest principiu este valabil si in privinta pregatirii alimentelor. Rezulta ca gastronomia trebuie sa se ridice de la nivel de arta la nivel de stiinta, asa a luat nasstere gastrotehnica, o ramura a gastronomiei, care este stiinta care studieaza pe de o parte toate transformarile suferite de alimente in cursul prepararii prin diverse tehnici culinare ,iar pe de alta parte, influenta acetor transformari asupra starii de sanatate a individului. Principiile de baza ale gastrotehniei sunt valabile de felul de viata, de tipul de civilizatie, de traditiile culinare ale individului.
EXEMPLE: 1. In ulcerul peptic, cercetarile actuale gasesc ca nefondate stiintific asocierea dintre anumite obiceiuri alimentare si aparitia bolii. Studiile releva o legatura intre alimentatia saraca in proteine si fibre vegetale dar bogata in carbohidrati insa lipseste fundamentul stiintific. Nu exista o dovada stiintifica cum ca mirodeniile, condimentele, cafeaua, ceaiul ar fi legate de aparitia ulcerului gastric sau duodenal dar exista dovezi clare ca acestea sunt iritante ale mucoasei gastro-duodenale si declansatoare de crize acute.(Romania Update nr. 1/ 1996). 2. Cresterea consumului de fructe , legume si verdeturi la doua portii/zi, poate reduce riscul bolilor cardio-vasculare cu cca 30%,protejeaza impotriva cancerului mai ales colo-rectal,gastric, hepatic,etc, a diabetului zaharat, a altor boli metabolice. 3. Aportul crescut de grasimi mai ales cele de origine animala creste riscul de : HTA, cardiopatie ischemica, atac cerebral , in general prin cresterea colesterolului si depunerea lui pe vase sub forma de placi de aterom. 4. Scaderea aportului de sare sub 3g/zi, plus sarea endogena poate reduce semnificativ riscul bolilor renale, a celor cardio-vasculare, a bolilor degenerative , etc. 5. In schimb cresterea consumului de peste poate scadea numarul deceselor prin afectiuni cardio-vasculare cu pana la 30%, datorita aportului de acizi grasi polinesaturati care contracareaza efectele acizilor grasi saturati. Alimentatia este deci obiceiul care influenteaza cel mai mult sanatatea noastra. Nu numai ce mancam dar si cum mancam, cand mancam, cat mancam precum si timpul acordat servirii mesei, afecteaza organismul nostru. Trebuie sa invatam sa ne hranim sanatos potrivit cu nevoile fiziologice , cu activitatea fizica depusa, tipul constitutional dar si intrun mod placut. Modificarile stilului alimentar nu trebuie sa fie dramatice pentru a realiza o imbunatatire a sanatatii insa beneficienta va creste atunci cand le vom corela cu alte obisnuinte sanatoase: aer, apa, soare, miscare temperanta si o buna dispozitie mentala. Alimentatia si obiceiul de a manca sunt cele care se repeta cel mai constant de-alungul vietii si sunt procese constiente si voluntare deaceea educabile. Aceasta depinde de libera alegere a fiecaruia si aderarea la obiceuiri sanatoase reclama o convingere profunda. Nutritia, dimpotriva este un act involuntar si inconstient care include toate procesele si transformarile pe care alimentele le sufera in organism pana la completa lor asimilare. In conditii normale daca nu exista nici un proces patologic, o alimentatie buna are ca urmare o nutritie buna. Rolul nursei in promovarea alimentatiei ca factor important al starii de sanatate: 1. Prin pregatirea de baza si postbaza, nursa poate fi de un real folos pacientilor pe care-i ingrijeste, familiei acestora sau celor care se ocupa de regimul dietetic al acestora. 2. Pe langa rolul de a educa pacientii cu privire la prevenirea, combaterea si minimalizarea riscului de transmitere a infectiilor, are rolul fundamental de a-i indruma si a discuta cu acestia modul de a se alimenta potrivit cu boala de care sufera, in modul cel mai complet si corect pentru a reduce efectele celei deja existente si a preveni altele. 3. Se spune ca in afara de seringa si fasa o buna asistenta medicala se va dota si cu o carte de bucate, sanatoasa. 4. Nursa poate pune in discutie cu pacientul regimul dietetic prescris de medic, explica beneficiile acestuia in cadrul bolii sale, ofera retete si metode de preparare a unor meniuri sanatoase, se intereseaza de posibilitatile fizice si materiale si ofera informatii in functie de aceste aspecte. 5. Importanta discutiei cu pacientul si cu apartinatorii in privinta regimului permite alagerea dietei dupa posibilitati, gust si preferinte. 6. In anumite boli sau stadii de boala in care se impun diete mai stricte este important ca pacientul sa fie educat cu privire la aport si nevoi pentru a preveni malnutritia de insuficienta cat si pe cea de exces. 7. Pentru toate acestea nursa trebuie sa fie bine pregatita atat scolastic cat si psihic si in acelasi timp bine motivata .

Scoala Postliceala Sanitara Thoma Ionescu Ploiesti

Octavian Popovici BIBLIOGRAFIE:

-Dr. med. M. O. Brucker, Destinul din bucatarie ; -Dr. Fr. Becker, Calea spre sanatate deplina ; -Viorel T Mogos Alimentatia bolilor de nutritie si metabolism Ed Didatica si Pedagogica ; -Parintele Ghelasie Gheorghe Medicina Isihastra ; -Internet -Reviste Nursing

Nutritie si Dietetica

Scoala Postliceala Sanitara Thoma Ionescu Ploiesti