Glandele endocrine si hormonii: tipuri,

functii si rol în organism

Sistemul endocrin este format din mai multe organe numite glande. Aceste glande, care se găsesc în tot
corpul, produc și secretă hormoni.

Hormonii sunt substanțe chimice care coordonează diferite funcții în organism, transmițând mesaje, prin
sânge, către organe, mușchi și alte țesuturi. Așadar, aceste semnale transmise de hormoni îi spun
corpului când și de ce să îndeplinească anumite funcții

Deși există numeroase glande în organism, sunt două tipuri principale sub umbrela cărora se adună
toate celelalte:

glande endocrine - produc și eliberează hormoni;

glande exocrine - produc alte substanțe care sunt eliberate, prin diferite canale, în exteriorul corpului
(saliva, transpirația, lacrimile).

Despre glandele endocrine, hormonii pe care îi produc și modul în care funcționează sistemul endocrin
vom vorbi în rândurile următoare:

Cuprins:

Ce este sistemul endocrin și cum funcționează?

Ce sunt glandele endocrine și care este rolul lor în organism?

Ce sunt hormonii și care este rolul lor în organism?

Ce afecțiuni pot influența funcționarea sistemului endocrin?

CE ESTE SISTEMUL ENDOCRIN ȘI CUM FUNCȚIONEAZĂ?

Sistemul endocrin, cunoscut și sub denumirea de sistem hormonal, se întâlnește la toate mamiferele,
păsările, peștii și alte tipuri de organisme vii. Acesta funcționează având la bază trei componente
principale:
glandele endocrine - prezente în tot corpul;

hormonii - secretați de glande și eliberați în sistemul sangvin sau în fluidul celulelor din jur;

receptorii - care se găsesc în diferite organe și țesuturi ce recunosc și răspund mesajelor transmise de
hormoni.

Așadar, sistemul endocrin reprezintă o rețea de glande din organism, responsabile cu producerea
hormonilor, care, la rândul lor, ajută celulele să comunice între ele. Sistemul endocrin este similar cu
sistemul nervos, prin faptul că joacă un rol vital în controlul și reglarea multor funcții ale corpului. Însă,
în timp ce sistemul nervos folosește impulsuri nervoase și neurotransmițători pentru comunicare
(serotonina, dopamina, endorfinele), sistemul endocrin folosește mesageri chimici, respectiv hormoni.
Unii hormoni, precum adrenalina, au și rol de neurotransmițători.

Printre funcțiile controlate de sistemul endocrin se numără:

metabolismul;

creșterea și dezvoltarea;

funcția sexuală și reproducerea;

ritmul cardiac;

tensiunea arterială;

apetitul;

ciclurile de veghe și somn;

temperatura corporală.

Cum funcționează sistemul endocrin? Când un hormon este eliberat dintr-o glandă, acesta se deplasează
în întregul organism, prin fluxul sangvin, trece pe lângă majoritatea celulelor, pentru ca, în cele din
urmă, să își atingă ținta. În acel moment, se atașează de un anumit tip de celulă, numită celulă receptor.
Hormonul îi transmite apoi celulei receptor să îndeplinească o funcție. De exemplu, să accelereze
dezvoltarea celulelor, să elibereze un alt hormon, să absoarbă zahărul din sânge ori să rețină apa din
rinichi.

Uneori, glandele produc prea mulți sau prea puțini hormoni, ceea ce creează un dezechilibru. Dacă
sistemul endocrin nu funcționează în parametri normali, pot apărea probleme de dezvoltare în perioada
pubertății, precum și dificultăți în a rămâne însărcinată sau în a gestiona stresul.
De asemenea, din cauza unui dezechilibru hormonal, schimbările bruște de greutate (în special
îngrășarea) sunt mai frecvente, apar modificări ale ritmului circadian și la nivel comportamental, se
poate observa o slăbiciune la nivelul oaselor, precum și o lipsă de energie, din cauza cantității mari de
zahăr care rămâne în sânge, în loc să ajungă la celule.

Sunt mai mulți factori care pot crea un dezechilibru hormonal, printre care diverse afecțiuni
(hipotiroidism, hipertiroidism, sindromul ovarelor polichistice, diabet), anumite medicamente, precum și
nivelul ridicat de stres.

CE SUNT GLANDELE ENDOCRINE ȘI CARE ESTE ROLUL LOR ÎN ORGANISM?

Glandele reprezintă componenta principală a sistemului endocrin, întrucât ele produc și eliberează
diferiți hormoni. Glandele endocrine există în tot organismului, inclusiv la nivelul gâtului, al creierului și
al organelor de reproducere. Unele dintre acestea sunt de mici dimensiuni, de mărimea unui bob de
orez, de exemplu. Altele, în schimb, sunt mai mari, cea mai mare glandă fiind pancreasul.

Principalele glande care produc hormoni sunt:

hipotalamusul;

glanda pituitară;

glanda pineală;

glanda tiroidă;

glandele paratiroide;

timusul;

glandele suprarenale;

pancreasul;

ovarele (gonadele);

testiculele (gonadele).

HIPOTALAMUSUL

Hipotalamusul nu este, propriu-zis, o glandă, ci este o parte a encefalului. Are însă una dintre cele mai
importante funcții pentru buna funcționare a organismului: leagă sistemul nervos de sistemul endocrin,
prin intermediul glandei pituitare. Hipotalamusul folosește informații de la sistemul nervos pentru a
determina când să transmită altor glande să producă hormoni.
Hipotalamusul sintetizează și secretă anumiți neurohormoni sau hormoni de eliberare, care, la rândul
lor, stimulează sau inhibă secreția de hormoni din glanda pituitară:

hormonul de eliberare a gonadotropinei (GnRH);

hormonul de eliberare a corticotropinei (CRH).

Printre procesele pe care hipotalamusul le controlează în organism se numără starea de spirit, apetitul,
ciclurile de veghe și somn, temperatura corporală și funcția sexuală.

GLANDA PITUITARĂ

Hipofiza sau glanda pituitară are dimensiunea unui bob de mazăre și îndeplinește o funcție importantă:
produce hormoni care controlează mai multe glande endocrine (glanda tiroidă, glandele suprarenale,
ovarele și testiculele). Glanda pituitară este situată sub hipotalamus și, prin hormonii pe care îi produce,
este responsabilă de multe funcții ale organismului, inclusiv creșterea și reproducerea.

GLANDA PINEALĂ

Glanda pineală (epifiza) este situată în mijlocul creierului și este responsabilă de ciclurile de veghe și
somn. Aceasta eliberează melatonina, un hormon care are funcția de a regla ceasul intern al corpului.

GLANDA TIROIDĂ

Glanda tiroidă are formă de fluture și este situată la baza gâtului. Aceasta este responsabilă de buna
funcționare a metabolismului, respectiv cum organismul folosește energia.

GLANDELE PARATIROIDE

Situate la baza gâtului, în spatele tiroidei, cele patru glande paratiroide mențin sub control nivelul de
calciu din oase și sânge. Pentru ca inima, rinichii și sistemul nervos să funcționeze corespunzător,
organismul are nevoie de cantitatea corectă de calciu, de aceea glanda paratiroidă are un rol important
în menținerea unei stări de sănătate bune.

TIMUSUL

Timusul este situat în cavitatea toracică, în partea posterioară a sternului, se dezvoltă în copilărie și este
activ până la pubertate. Timusul eliberează hormoni importanți pentru dezvoltarea unui tip de globule
albe, numite limfocite T, esențiale pentru sistemul imunitar, întrucât contribuie la distrugerea celulelor
infectate sau canceroase.

GLANDELE SUPRARENALE

Deasupra fiecărui rinichi se găsește câte o glandă suprarenală. Acestea produc hormoni importanți
pentru reglarea unor funcții esențiale, precum tensiunea arterială, ritmul cardiac, răspunsul la stres și
dezvoltarea sexuală.

PANCREASUL

Pancreasul este localizat în abdomen, în spatele stomacului. Această glandă face parte din sistemul
endocrin, însă joacă un rol semnificativ și în buna funcționare a sistemului digestiv. Pancreasul produce
un hormon numit insulină, care controlează nivelul de zahăr din sânge.

OVARELE

La femei, ovarele eliberează hormoni sexuali numiți estrogen, progesteron și testosteron, care reglează
toate etapele sistemului reproducător. Ovarele sunt situate de fiecare parte a uterului.

TESTICULELE

La bărbați, testiculele produc spermatozoizi și eliberează testosteron, un hormon asociat cu apetitul

sexual, cu masa musculară și osoasă, precum și cu distribuția celulelor adipoase.

Unele glande endocrine au și funcții non-endocrine. De exemplu, ovarele și testiculele eliberează

hormoni, dar au și funcția de a produce ovule și spermatozoizi.
Investigatii endocrinologice
Ce analize se fac la endocrinologie? Sunt numeroase analize ce se efectueaza atunci cand avem
suspiciunea unei afectiuni endocrinologice. Clasificarea de mai jos este facuta in functie de glanda
despre care dorim sa stim informatii. In general, se dozeaza hormonul secretat de glanda investigata si
hormonul secretat de glanda hipofiza (glanda ce guverneaza restul glandelor endocrine din organism),
pentru ca sistemul endocrin functioneaza pe baza de feed-back (raspuns) intre glanda hipofiza si restul
glandelor endocrine.

Analize endocrinologie

Analize endocrinologice pentru glanda tiroida

Pentru a afla cum functioneaza glanda tiroida dozam TSH si fT4. Ca sa aflam daca este implicat un proces
autoimun – cunoscuta tiroidita autoimuna sau Hashimoto– dozam anticorpii antitiroidieni TPO
(antitireoperoxidaza) si TG (anti-tiroglobuina). In cazul bolii Basedow ne intereseaza, atat la debutul bolii
cat si pe parcursul tratamentului, nivelul de anticorpi anti-receptor TSH (TRAB).

In cazuri speciale, in urmarirea pacientilor operati de cancer tiroidian, se fac analize de endocrinologie
care dozeaza tiroglobulina (in cancerul papilar). Atunci cand descoperim la ecografie noduli tiroidieni,
este bine sa dozam calcitonina, care este un marker tumoral ce creste intr-un anumit tip de cancer
tiroidian – cel medular.

Analize endocrinologie pentru afectiuni ovariene si testiculare

Pentru investigarea afectiunilor ovariene avem nevoie de FSH, LH, estradiol, progesteron, testosteron.
Dozarile hormonale ovariene se efectueaza in diferite momente ale ciclului menstrual, in functie de ce
urmareste medicul sa afle. In general, FSH, LH, estradiol se dozeaza in primele zile ale ciclului menstrual
(zilele 2-5) iar progesteronul se dozeaza in ultima parte a ciclului menstrual (zilele 21- 23). Prolactina
este un hormon hipofizar care se dozeaza atunci cand sunt tulburari de ciclu menstrual (absenta
menstrelor), sau cand stim deja ca exista un nodul la nivelul hipofizei si vrem sa aflam daca secreta
hormoni, sau cand deja luam tratament – pentru urmarirea eficientei acestuia.

In afectiuni ce implica functia testiculara sau legatura dintre testicul si hipofiza, se fac analize de
endocrinologie care dozeaza testosteronul, FSH, LH dar si estrogenul.
Testosteronul si alti hormoni androgeni (DHEAS, androstendion) se pot doza si la femei cand suspectam
hiperandrogenism (excesul de hormoni androgeni sau masculini).

Analize endocrinologie – glande suprarenale

Glandele suprarenale au rol vital in organism. Prezinta doua componente – medulosuprarenala si

corticosuprarenala, fiecare secretand hormoni distincti. Ca orice glanda endocrina, suprarenala poate
produce diferiti hormoni in exces sau poate sa nu produca suficienti hormoni. Analizele de
endocrinologie folosite pentru investigarea functiei glandelor suprarenale includ:

cortizol plasmatic matinal (care necesita dozare dimineata intre 8 si 9 pentru o interpretare corecta)

cortizol liber urinar

cortizolul dozat seara la ora 24

cortizol salivar

metanefrine plasmatice sau urinare

aldosteron

renina plasmatica

DHEAS

La aceste analize de endocrinologie se adauga hormonul hipofizar ACTH.

Alte tipuri de analize endocrinologie

In tulburari de crestere la copil sau cand suspectam exces de hormon de crestere (atat la adult cat si la
copil) dozam IGF1.

Pentru investigarea functiei glandelor paratiroide (care au rol in reglarea calciului) dozam
parathormonul si nivelul de calciu, fosfor, magneiu. Nivelul vitaminei D se afla dozand 25-OH- vitamina
D.

In afectiuni hipofizare dozam practic toti hormonii hipofizari (TSH, FSH, LH, ACTH, GH, prolactina) si
hormonii reglati de acestia, descrisi mai sus, la fiecare glanda.

Cateva analize sunt mai rar folosite, in cazuri selectate. AMH -ul (anti-Mullerian factor) si inhibina B sunt
folosite, in principal, pentru evaluarea rezervei foliculare in cadrul investigarii infertilitatii.
Deoxicorticosteronul, 17-OH- progesteronul, aldosteronul sunt analize de endocrinologie folosite in
sindroamele adrenogenitale, boli rare determinate de absenta uneia sau mai multor enzime ce asigura
sinteza de hormoni suprarenalieni (mineralocorticoizi, corticoizi si hormoni sexuali).

Atunci cand facem analize de endocrinologie, simpla dozare a diferitilor hormoni uneori nu este
suficienta pentru a pune un diagnostic de certitudine. Astfel, se fac teste suplimentare pentru
confirmare. Testele vizeaza scaderea (teste de inhibitie) sau stimularea (teste de stimulare) secretiei
unui anumit hormon sau mai multor hormoni prin administrarea din exterior de hormoni sau substante
cu rol de stimulare sau inhibitie. De asemenea, alaturi de analizele de sange si urina sau testele
suplimentare, ne bazam foarte mult pe imagistica – pe investigatii de tip ecografie, radiografie, examen
RMN, CT, scintigrafie.

In plus, pentru aprecierea eventualelor complicatii ale bolilor endocrine, putem efectua si analize de
endocrinologie cunoscute ca fiind uzuale:

glicemie

hemoleucograma

VSH

proteina C reactiva

electroliti (sodiu, potasiu)

bilantul de calciu

fosfor

magneziu

functia renala, functia hepatica

analize de urina.

Astfel ca, desi este util sa stim in mare care sunt hormonii ce se pot doza in analize endocrinologice –
este nevoie de expertiza medicului endocrinolog sa ne ghideze in misiunea stabilirii unui diagnostic de
certitudine.