Hormonii

In timp ce creierul este conducatorul suprem in corpul nostru, hormonii sunt consilierii din
umbra ai acestuia. Sistemul endocrin contine glande raspandite peste tot prin corp, iar acestea
elibereaza hormoni esentiali pentru a ne mentine organismul in stare de functionare. Toate sistemele
corpului sunt importante si au roluri precise, dar sistemul endocrin este unul din cele mai importante.
Daca el ar lipsi, nu am putea face nimic: nu am simti placere, nu am putea sa ne miscam, sa luptam
singuri cu bolile, sa facem copii, sa controlam stresul sau sa fim fericiti. Este si unul din cele mai
complexe sisteme din organismul nostru.
Avem zece glande endocrine care ajuta la indeplinirea in organism a unor functii foarte diverse.
Hormonii regleaza inclusiv unele senzatii care nu au explicatie psihologica, precum oboseala, atractia
sexuala si preferinta pentru vremea calda sau cea rece. Una din cele mai importante legaturi este cea
intre hormoni si tensiunea arteriala. In cazul multor glande endocrine, tensiunea arteriala crescuta are o
importanta mare in disfunctia glandei sau, invers, disfunctia glandei duce la un risc crescut de a avea
hipertensiune arteriala. Acest fapt este explicat de faptul ca imbatranirea arteriala are efecte nocive
asupra organismului si a sanatatii in general. Ea aduce cu sine procesul de imbatranire si justifica faptul
ca odata cu inaintarea in varsta se deregleaza functionarea foarte multor organe si sisteme ale corpului,
deoarece acestea sunt strans legate intre ele.
Din ce este alcatuit sistemul endocrin
Sistemul endocrin este alcatuit din glande lipsite de canal de secretie (adica nu au canale directe
cu organele). In schimb secretiile hormonale interne patrund in sange si influenteaza astfel organele si
partile corpului. Anumiti hormoni determina rapid efecte de scurta durata, in timp ce altii actioneaza
lent, insa efectele lor dureaza mai mult. Glandele endocrine sunt cele de mai jos.
Glanda pituitara se afla in creier si este considerata cea mai importanta glanda, deoarece
produce hormoni care controleaza functia celorlalte glande. Este un mic organ oval, de dimensiunea
unui bob de mazare si are doua parti: anterioara si posterioara. Partea anterioara (frontala) se afla in
spatele cavitatii nazale si se intinde in sus spre creier; partea posterioara este cuprinsa intre hipotalamus
(din creier) si un os numit saua turceasca. Acest os se afla la baza craniului si protejeaza glanda

pituitara, care sta asemenea unei mingi asezata intr-o adancitura. In acest fel mesajele chimice de la
creier pot ajunge direct la corp.
O mare parte din celelalte glande endocrine se afla sub controlul si la comanda glandei pituitare.
Ea influenteaza aspecte importante ale sanatatii noastre: dezvoltarea organismului si a celulelor straine,
functionarea aparatului reproducator al femeii, cat si cel al barbatului, dezvoltarea si maturitatea
sexuala, problemele menstruale, sterilitatea si impotenta, menopauza, sarcina, travaliul si nasterea
fatului, concentratia mineralelor si a zaharului din sange, producerea laptelui mamar, dilatarea arterelor,
temperatura corpului, forta musculara, irigarea cu sange a capului, functiile inimii, metabolismul,
circulatia, retentia fluidelor.
Partea posterioara a glandei pituitare elibereaza hormoni care influenteaza tensiunea arteriala si
stimuleaza secretia laptelui la femei. Partea anterioara a glandei controleaza o serie de sisteme
hormonale de maxima importanta care influenteaza cresterea si dezvoltarea tiroidei, a glandelor
suprarenale si sexuale.
Practic, la femei glanda pituitara produce hormonii ESH si LH, care stimuleaza producerea de
progesteron, estrogen, prolactin si oxitocin. La barbati ea produce FSH si ISCH, care stimuleaza
secretia hormonilor masculini. Atat in organismul barbatilor, cat si in cel al femeilor, aceasta glanda
produce hormonul ACTH care stimuleaza cresterea, unul care influenteaza producerea adrenalinei,
hormonul TSH care afecteaza producerea hormonului tiroidian, dar si alti hormoni.
Vasopresina influenteaza tonusul peretilor vaselor sanguine, mentine echilibrul fluidelor din
organism, afectand si activitatea rinichilor.
Hormonul de crestere ii ajuta pe copii sa creasca. Un copil care produce o cantitate prea mica
din acest hormon nu va ajunge la inaltimea normala, iar un copil care produce o cantitate prea mare, va
fi prea inalt.
Hormonul luteinizant joaca un rol in ciclul menstrual si in sarcina si le spune barbatilor cand
sa elibereze testosteron.
Prolactina este hormonul care stimuleaza secretia laptelui la femei si mentinerea celulelor
sistemului imunitar la ambele sexe. Femeile au intotdeauna un nivel mult mai ridicat de prolactina
decat barbatii.
Hormonii de stimulare tiroidiana, care determina glanda tiroida sa produca alti hormoni
(hormonii tiroidieni) ce regleaza metabolismul si tensiunea arteriala.
Hormonul adrenocorticotrop stimuleaza productia de cortizon, aldosteron si de hormoni
sexuali. Cortizolul ajuta la reglarea metabolismului, a tensiunii arteriale si a raspunsului la stres.
Aldosteronul regleaza metabolismul apei si tensiunea arteriala.
Glanda pituitara are o relatie importanta cu tot restul corpului, nu doar cu sistemul endocrin.
Unele persoane iau in ras ideea unei conexiuni minte-corp, punand-o pe seama vreunei filozofii
orientale sau a vreunei religii si care nu are influente asupra vietii noastre. Insa glanda pituitara este
legatura fiziologica dintre sange si creier. Aflata in creier, aceasta glanda reprezinta sistemul central de
control al functiei endocrine: ea trimite semnale catre glandele din intregul corp ca sa elibereze diferiti
hormoni ce dicteaza felul in care ne simtim. Este modul in care se realizeaza legatura intre minte si
corp: toate senzatiile noastre sunt reactii psihologice, fiziologice si chimice.
Hipotalamusul este acea parte a creierului situata imediat deasupra glandei pituitare, iar cele
doua conlucreaza pentru a controla alte glande. Hipotalamusul influenteaza temperatura corpului, setea,
apetitul, metabolismul grasimilor si impulsul sexual. Tot el poate influenta bataile inimii si tensiunea
prin controlul pe care il are asupra anumitor reactii emotionale. Multe probleme emotionale si de ordin
psihic ar putea avea legatura cu interactiunea dintre glanda pituitara si hipotalamus. Totusi, functia
hipotalamusului nu este inca pe deplin inteleasa.
Glanda pineala este situata la baza creierului si a fost numita cel de-al treilea ochi. Desi
expertii in medicina nu se pot pronunta cu siguranta asupra tuturor functiilor acesteia, se stie ca ea este
stimulata de lumina ultravioleta primita prin intermediul ochilor. Aceasta genereaza in interiorul glandei
secretia hormonului numit melatonina, care influenteaza maturizarea glandelor sexuale si normalizeaza
ciclul menstrual. Melatonina are efecte si asupra hipotalamusului si a rolului acestuia in reglarea

ciclului somn/trezie al organismului. De aceea ritmurile naturale ale corpului depind de functionarea
optima a glandei pineale. Se crede ca ea influenteaza memoria si buna functionare a muschilor si ca
aceasta glanda ar avea legatura cu intuitia.
Glanda tiroida se afla la baza gatului, de ambele parti ale traheei si are forma unui fluture. Ea
regleaza partial metabolismul si produce hormonul tiroidian dupa ce primeste semnale chimice de la
glanda pituitara. Avand influenta asupra metabolismului, afecteaza si nivelul nostru de energie. In plus,
influenteaza greutatea corpului, dezvoltarea normala a creierului, a muschilor si a oaselor, functionarea
altor glande endocrine si organe ale corpului, activitatea sistemului nervos, functionarea aparatului
reproducator si a glandei suprarenale, concentratia zaharului din sange.
Hormonul tiroidian tiroxin are ca functie principala reglarea metabolismului celulelor, adica
schimbarile chimice din celulele noastre, care le fac sa se nasca, sa creasca si sa moara. Fiecare din noi
folosim si consumam energia corpului in mod diferit, iar acest lucru joaca un rol cheie in reglarea
metabolismului. Intr-o anumita masura metabolismul este determinat genetic, adica suntem predispusi
sa avem arderi mai rapide sau mai lente. Acest lucru este controlat partial de hormonul tiroidian.
Cand tiroida se deregleaza, toate organele si sistemele din corp sunt afectate. Ea produce fie
prea multi hormoni caz in care se ajunge la boala hipertiroidism, fie prea putini hormoni ducand la
boala hipotiroidism. Pe acestea le vom analiza in articolele despre bolile diferitelor sisteme si parti ale
corpului. Aici trebuie mentionat doar ca aceste dereglari ale functionarii tiroidei ne afecteaza sanatatea
si ne dau stari dintre cele mai ciudate: de la variatii bruste in greutate, la degradarea parului, oboseala
sau atacuri de panica nejustificate. Poate chiar ai auzit cazuri in care medicii au depistat cu greu o
dereglare a tiroidei, deoarece in urma atacurilor de panica pacientul a fost investigat neurologic si nu
endocrinologic.
La hipertiroidism (cand glanda tiroida secreta prea multi hormoni) se produce o hiperactivitate
in organism. Omul are metabolism accelerat, batai rapide de inima, scade brusc in greutate, are apetit
scazut, par subtire si casant, intoleranta la caldura, oboseala in timpul zilei, nervozitate, iritabilitate,
tremuraturi, tulburari ale somnului. In caz de hipotiroidism (cand glanda secreta prea putini hormoni)
metabolismul scade, omul creste necontrolat in greutate, intra in depresie, are piele uscata, este
intolerant la frig, are dureri musculare sau de incheieturi, simte oboseala si are mici umflaturi la nivelul
gatului, care de obicei nu se simt si nu se vad.
Glandele paratiroide. Pe tiroida se afla patru glande micute paratiroidele care regleaza
nivelul de calciu din sange si din oase. Cea mai mare parte a calciului este depozitata in oase. Cand
concentratia calciului din sange scade, hormonii paratiroidieni comanda oaselor sa elibereze o cantitate
mai mare de calciu. Ei ajuta si la imbunatatirea actiunii vitaminei D, care usureaza absorbtia calciului,
stimuland si secretia de fosfor din rinichi. Daca paratiroidele nu produc destui hormoni, pot aparea
spasme musculare severe (tetanie). (Calciul influenteaza functionarea muschilor si a nervilor,
metabolismul si coagularea normala a sangelui, dar si somnul).
Timusul este o glanda foarte importanta pentru imunitate, care a fost denumita generalul
sistemului imunitar. Este situat deasupra inimii, sub stern. El stimuleaza producerea limfocitelor si a
leucocitelor, recunoaste celulele straine ce invadeaza corpul si determina atacul impotriva acestora. De
asemenea, timusul sustine splina, amigdalele, polipii nazali, apendicele si functionarea maduvei
spinarii, participand la protectia impotriva cancerului. Cand organismul si psihicul este supus stresului,
timusul nu-si poate indeplini functia in cadrul sistemului imunitar, ceea ce explica faptul ca unul din
principalele efecte ale stresului pe termen lung este scaderea imunitatii.
Glandele suprarenale sunt niste glande de forma triunghiulara aflate deasupra rinichilor, cu o
textura ca de cauciuc si care cantaresc aproximativ 3,5 g fiecare. Desi mici, ele indeplinesc peste 50 de
functii, printre care: ajuta la reglarea metabolismului zaharului si al carbohidratilor, lupta impotriva
inflamatiei, mentin tensiunea la nivelul normal, protejeaza organismul impotriva infectiilor, alergiei,
bronsitei si artritei, regleaza nivelul de hidratare al corpului, mentin echilibrul mineralelor (al sodiului
si al potasiului) si influenteaza secretia hormonilor sexuali impreuna cu glandele reproducatoare.
Mai mult ca oricare alta glanda, sunt afectate negativ de stres, dar in acelasi timp influenteaza
reactia organismului la acest factor. Suprarenalele produc hormunul stresului cortizolul, precum si alti

hormoni care apoi se transforma in hormoni feminini (estrogen si progesteron), sau in hormoni
masculini (testosteron). Testosteronul este produs atat in corpul barbatului, cat si in cel al femeii si se
pare ca joaca un rol important in stimularea libidoului, mai ales la femei. Cortizolul controleaza si felul
in care organismul prelucreaza carbohidratii, grasimile si proteinele si ajuta la reducerea inflamatiilor.
Partea interioara a glandei suprarenale (medula) produce alti hormoni precum adrenalina
(norepinefrina), care ne ajuta sa iesim din situatii limita, fiind eliberata in momente de criza. Ea
influenteaza tonusul muscular al intregului corp, inclusiv cel al inimii. Alti hormoni produsi sunt
epinefrina si noradrenalina, ale caror niveluri cresc cand suntem agitati si controleaza reactia sistemului
nervos la stres. De asemenea, stimuleaza metabolismul, respiratia, tensiunea arteriala, glicemia si
energia musculara in reactia lupta sau fugi.
Cand glandele suprarenale sunt suprasolicitate, toti factorii stresanti duc aceste glande si
intregul organism la epuizare. Daca simti o oboseala cronica si extenuare zilnic, chiar si atunci cand te
odihnesti, s-ar putea sa ai glandele suprarenale afectate. Dintre toti factorii stresanti, cofeina este cea
mai daunatoare. Desi o folosim tocmai pentru a mai castiga putina energie, daca ajungem sa consumam
prea multa cafea sau substante ce contin cofeina, vom induce de fapt oboseala cronica si epuizarea
fizica a organismului. Oboseala cronica inseamna glande suprarenale obosite si disfunctionale.
La fel ca la celelalte glande endocrine, problemele apar atunci cand se produc prea multi sau
prea putini hormoni. In cazul cortizolului, glanda pituitara secreta hormonul adrenocorticotrop ca
raspuns la situatii stresante pentru a declansa reactia lupta sau fugi prin secretia de cortizol. Cand
glanda pituitara secreta acest hormon in exces, glandele suprarenale reactioneaza si secreta si ele
cortizol in exces. O cantitate prea mare de cortizol poate duce la simptomele clasice ale bolii Cushing:
crestere in greutate, acnee, depunere de grasime pe umeri, urinare frecventa si cresterea parului facial.
Daca se produce prea putin cortizol, putem sa ne simtim extrem de obositi si sa ne scada tensiunea
arteriala. (Problema poate fi cauzata de infectii, dar si de o boala autoimuna in care celulele de aparare
ale corpului ataca si ucid glanda suprarenala).
Ovarele sunt glandele sexuale feminine, au forma ovala, marimea unui bob de fasole, se gasesc
in zona pelviana si produc ovulele. Pe masura ce inainteaza in varsta, femeile ajung intr-o perioada in
care ovarele nu mai elibereaza ovule in vederea fertilizarii, iar atunci se instaleaza menopauza.
Menopauza nu este o boala, ci un proces firesc prin care trece corpul femeii cand imbatraneste. Ea nu
trebuie tratata neaparat; depinde de severitatea simptomelor si daca ele afecteaza sau nu calitatea vietii.
Estrogenul si progesteronul sunt hormonii sexuali ai femeii, care confera caracteristicile
secundare feminine si ajuta in timpul sarcinii. Acesti hormoni influenteaza ciclul menstrual, eliberarea
ovulului, formarea mucoasei uterine si tot ei raspund de transformarile organismului in perioada
pubertatii sau in cea a sarcinii (dezvoltarea sanilor si a uterului si formarea straturilor adipoase). De
asemenea ne influenteaza dispozitiile, impulsul sexual si starea generala de sanatate. Odata cu varsta si
menopauza, corpul produce mai putin estrogen si progesteron, ceea ce duce la simptome diferite de la o
femeie la alta. La multe femei fluctuatiile hormonale conduc la bufeuri, transpiratii nocturne, insomnii,
libidou scazut, lubrifiere slaba si schimbari severe de dispozitie. Estrogenul fortifica oasele, iar lipsa lui
duce la osteoporoza prin pierderi de substanta osoasa.
Testiculele sunt cele doua organe reproducatoare masculine adapostite in scrot (in spatele
penisului), care produc hormonul testosteron dupa ce primesc semnalul de la glanda pituitara.
Barbatii au un nivel maxim de testosteron intre 20 si 30 de ani. In tinerete barbatii au nevoie de
testosteron ca sa aiba putere fizica (sa munceasca), sa-si dezvolte muschii si organele genitale si sa
perpetueze specia. Pe masura ce inainteaza in varsta, testosteronul serveste altor scopuri: sa mentina
libidoul, erectia si forta musculara.
O usoara scadere a nivelului de testosteron nu are efecte importante, dar o deficienta majora este
ingrijoratoare si poate chiar sa accelereze imbolnavirea arterelor coronare. Important este ca acest
proces poate fi oprit prin restabilirea nivelului hormonal. Administrarea de testosteron poate imbunatati
libidoul, erectiile si poate creste forta musculara, insa mai este nevoie de cercetari care sa certifice daca
nu cumva tratamentul cu testosteron poate duce la cancer de prostata. Daca nivelul de testosteron din
organism scade, barbatii pot observa ca in timp ajung sa se barbiereasca mai rar, deoarece testosteronul
stimuleaza mai putin cresterea barbii.

Pancreasul ajuta la reglarea nivelului de glucoza din sange. Insulina este hormonul secretat de
pancreas, iar aceasta ajuta organismul sa stocheze si sa utilizeze glucoza. De cate ori mancam, aparatul
nostru digestiv transforma carbohidratii (zaharurile) din mancare in glucoza. Insulina este responsabila
sa transporte din fluxul sanguin in corp aceasta glucoza rezultata in urma digestiei. Astfel, glucoza
ajunge la muschi, la creier, la ficat (unde o parte din ea este stocata de rezerva) si la majoritatea
celulelor din corp care o folosesc drept combustibil.
Dereglarea pancreasului este tot mai frecventa si ea duce in cele mai multe din cazuri la diabet.
Daca pancreasul nu poate secreta suficienta insulina care sa transporte glucoza prin corp, se ajunge la
hiperglicemie, adica o cantitate prea mare de zahar in sange. Acest lucru duce la diabet. Un alt motiv ar
putea fi faptul ca muschii, grasimea sau ficatul impiedica insulina sa transporte glucoza catre celule.
Obezitatea este principala cauza a dereglarii functiei pancreasului. Revenirea la o greutate normala si
putina activitate fizica pot imbunatati spectaculos capacitatea insulinei de a transporta glucoza catre
celule.
Rinichii au rolul de a elimina din corp reziduurile lichide, dar au si o functie-cheie in productia
de hormoni precum renina, eritropoietina, bradikinina, natriferina si medulina.
Renina: intervine in procesul de formare a angiotensinei II (cel mai puternic vasoconstrictor din
organism).
Eritropoietina: stimuleaza formarea de globule rosii, dar ajuta si la conservarea altor celule,
precum celulele inimii si celulele din creier afectate de lipsa fluxului sanguin. Prin urmare secretia
hormonala a rinichilor are un rol esential, chiar daca indirect, in transportul oxigenului catre toate
celulele.
Medulina: are actiune anti-hipertensiva scade presiunea arteriala.
Bradikininele, se mai numesc plasmakine si au rol in producerea unei vasodilatatii locale si
cresterea permeabilitatii capilarelor datorita plasmakinelor in timpul efortului fizic in urina apar
proteine in cantitate mai mare.