Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea de Stat de Educatie Fizica si Sport

Catedra de Educatie Fizica de Recuperare


Facultatea de Kinetoterapie

Referat pe tema
Climaxul feminin

Elaborat: Chicu Uliana


Verificat: Savitchi Svetlana

Chisinau 2014

Menopauza este una din cele mai importante schimbri n mecanismele


fiziologice ale femeii. Este perioada marilor preschimbri, a marilor prefaceri, de
la pierderea capacitii de procreare, la modificri de natur fizic (pierderea
elasticitii esuturilor, modificarea aspectului snilor etc.). Aceast experien
poate avea ecouri mari n interiorul femeii, iar de multe ori nu sunt mbucurtoare.

Ce este menopauza ?
Mai devreme sau mai tarziu, in viata fiecarei femei intervine o perioada numita
climax sau menopauza.
Menapouza este perioada din viaa femeii n care nceteaz ciclurile
menstruale. Femeia nu mai produce un ovul pe lun i prin urmare mucoasa uterin
nu mai este eliminat n timpul sngerrii menstruale. Media de vrst a ultimei
menstruaii este n jur de 50 de ani. Prin urmare, o femeie triete
dup menopauz o treime din via.Momentul la care are loc menopauza este
cunoscut i sub numele de climax. El debuteaz atunci cnd ovarele scad
producia de hormoni feminini, de estrogeni i progesteroni. Acest lucru poate s
aib loc cu aproximativ doi ani nainte de ncetarea menstruaiei.
n context general, putem vorbi de PERIMENOPAUZ-MENOPAUZPOSTMENOPAUZ. La 50% dintre femei menopauza se instaleaz la vrste
cuprinse ntre 42,8 i 47,8 ani .

Perimenopauza dureaz n medie 4 ani i are 2 stadii:

stadiul I - care constituie un prim semnal de alarm al femeii i care ncepe


printr-o variaie a lungimii ciclurilor menstruale, o cretere a FSH seric i o
amenoree de peste 60 zile;

stadiul II - caracterizat prin cicluri menstruale cu lungimi variabile cu peste


apte zile, ciclul menstrual ntre 21 i 35 zile. Acest stadiu se termin la 12 luni
dup ultima menstruaie, practic n acest moment ncheindu-se perimenopauza i
ncepnd menopauza propriu-zis .
Postmenopauza are o perioad variabil i cuprinde i ea dou stadii :

stadiul I - precoce, care cuprinde primii 5 ani dup ultima menstruaie i este
caracterizat prin definitivarea depleiei ovariene complete, apariia
simptomatologiei (bufeuri, transpiraii reci) i nceperea pierderii decelerare de
mas osoas (osteoporoza);

stadiul II - ncepe la 5 ani de la ultima menstruaie i se termin odat cu


MOARTEA FEMEII.
Gonadostatul femeii la menopauz este determinat de scderea rezervei de
foliculi ovarieni, depleie care afecteaz capitalul hormonal al femeii. Aceasta duce
la o cretere disociat a hormonilor gonadotropi i la o scdere a receptorilor
hipofizei la estrogeni, ceea ce determin o hipoestrogenie progresiv, care duce la
o hipertonie hipotalamic cu creterea LRH, avnd ca efect mbtrnirea
orologiului hipotalamic cu rsunet asupra accenturii depleiei ovariene.
Unul dintre efectele procesului de mbtrnire a femeii este modificarea
sexualitii, manifestat prin:

modificarea libidoului

diminuarea raporturilor sexuale

diminuarea plcerii sexuale

creterea frecvenei dispareuniei, dup Lauman 15 %

durere local la contact sexual, dup Gratioltin 2004

Etiologia pierderii sexualitii n menopauz este reprezentat de :

impactul pierderii ciclului menstrual

pierderea tonicitii snilor

excesul ponderal obezitatea

jena i ruinea

depresia, recunoscut sau nu

aversiune pentru viaa sexual

disfuncie sexual determinat de o patologie asociat i uneori specific


perioadei de menopauz
Pierderea sexualitii n aceast perioad din viaa femeii duce, nu de puine ori,
la destrmarea unor cupluri dup muli ani de coabitare.
Simptomele menopauzei (sindromul premenopauzei)
Experienta fiecarei femei este unica: unele femei au simptome sarace sau
chiar absente, in timp ce altele prezinta simptome fizice si psihologice multiple.
Amploarea si severitatea lor variaza semnificativ intre femei. Aceste simptome de
menopauza si premenopauza sunt discutate in detaliu mai jos.
Sangerari neregulate
Unele femei au o sangerare anormala minima in premenopauza, in timp ce
altele au sangerari excesive. Perioadele de ciclu menstrual (menstrele) pot sa apara
mai frecvent (se scurteaza ciclul) sau mai rar (ciclul poate ajunge la 40, 50 sau
chiar si 60 de zile). Apare si scaderea fertilitatii.
Femeile aflate in premenopauza pot inca ramane gravide, cat timp nu au atins
menopauza adevarata (absenta ciclului timp de un an).
Bufeuri si transpiratii
Sunt frecvente la menopauza; apar ca o senzatie de caldura, mai pronuntata
in cap si piept. Valurile de caldura sunt uneori asociate cu inrosirea fetei si pot fi
urmate de transpiratii abundente. Sunt cel mai probabil cauzate de fluctuatiile
hormonale si biochimice, pe fondul scaderii nivelului de estrogeni. Bufeurile apar
la 40% din femei inaintea tulburarilor ciclului menstrual; aproximativ 80% dintre
femei scapa de bufeuri in 5 ani. La 10% din femei, bufeurile pot dura chiar si 10
ani.

Simptome vaginale
Simptomele vaginale pot include uscaciunea vaginala, mancarimi sau iritatii
, prurit si/sau durere in timpul actului sexual (dispareunie). Modificarile vaginale
predispun la un risc crescut de infectii locale.
Simptome urinare
In menopauza pot apare cresterea riscului de infectii urinare, necesitatea de a
urina mai frecvent sau scurgerile de urina (incontinenta urinara). Incontinenta
poate apare ca o nevoie brusca de a urina sau poate fi provocata de tuse, ras sau
ridicarea unor greutati.
Simptomele emotionale si cognitive
Femeile in premenopauza au o serie de simptome de ordin emotional,
inclusiv oboseala, tulburari de memorie, iritabilitate si rapide schimbari in starea de
spirit. Silueta...bat-o vina! Multe femei sufera la menopauza o crestere in greutate.
Distributia tesutului adipos se schimba mai mult in talie si zona abdominala decat
in solduri si coapse.
Tenul
Modificarile pielii (inclusiv aparitia ridurilor) se pot asocia cu acneea.
Deoarece corpul continua sa produca in mici cantitati hormonul masculin numit
testosteron, unele femei pot constata cresterea parului pe barbie, pe buza
superioara, piept sau abdomen.
Osteoporoza
Este deteriorarea calitativa si cantitativa a osului, manifestata printr-un risc
crescut de fracturi. Densitatea minerala osoasa scade la femei incepand cu varsta
de 40 de ani. Scaderea normala a densitatii osoase este accelerata in
premenopauza.
Bolile cardiovasculare
Inainte de menopauza femeile au un risc scazut de boli de inima si accidente
vasculare cerebrale comparativ cu barbatii. In menopauza creste insa riscul de boli
cardiovasculare, din cauza aceluiasi testosteron de mai sus.

Diagnostic
Singurul mod de a diagnostica menopauza este constatarea lipsei perioadelor
menstruale timp de 12 luni la o femeie aflata in intervalul de varsta corespunzator.
Datorita complicatiilor menopauzei orice terapie de substitutie hormonala
poate fi benefica, dar numai sub monitorizarea atenta si periodica a medicului
curant. Majoritatea femeilor ajung la menopauza intre 45 si 55 de ani, dar
menopauza poate apare si sub 30 de ani sau peste 60 de ani.
Menopauza in sine este o parte normala a vietii si nu o boala care necesita
tratament. Simptomele asociate ei, insa, pot fi tratate daca sunt severe cu produse
hormonale sau cu produse fitohormonale. Administrarea acestora trebuie facuta
numai la recomandarea medicului specialist, tinand cont de toti factorii ce pot
contraindica administrarea acestor produse.
Din fericire, exista si alte metode de ameliorare a simptomelor de
menopauza. Astazi se crede ca solutia este o alimentatie si un mod de viata
sanatos, insotite de utilizarea anumitor plante medicinale.
Coada calului are efecte diuretice. Ginsengul siberian stimuleaza forta
mentala si fizica. Radacina de lemn dulce este un antispasmodic al musculaturii
netede, fiind, de asemenea, utilizat si pentru efectul sau mucolitic si de ameliorare
a tusei. Substantele active din cimicifuga racemosa sprijina sistemul nervos.
Vitexul stimuleaza productia de progesteron, care are un rol semnificativ in
reglarea ciclului menstrual.Acest produs, pe langa extractele de plante, include si
un complex eficient de vitamine si minerale, care sprijina functiile vitale ale

organismului. Suplimentarea cu calciu si vitamina D este foarte importanta in


aceasta perioada pentru protejarea structurii osoase, deoarece deficienta de
estrogen afecteaza negativ metabolismul osos.
Menopausal Formula, compozitie / capsula:
Calciu 100 mg, Vitamina C 100 mg, Magneziu 50 mg, Vitamina E 40 mg,
Potasiu 10 mg, Ginseng siberian 10 mg, Radacina de Cnicus benedictus 10 mg,
Glycyrrhiza glabra (lem dulce) 10 mg, Vitex 10 mg, Radacina de Cimicifuga
racemosa 10 mg, Angelica sinensis 7,5 mg, Niacinamida 7,5 mg, Acid
pantotenic 5 mg, Beta-caroten 4,5 mg, Zinc 3 mg, Vitamina B1 2,5 mg,
Vitamina B2 2,5 mg, Vitamina B6 2,5 mg, Colina 2,5 mg, PABA 2,5 mg,
Inozitol 2,5 mg, Fier 1 mg, Complex de bioflavonoide 1 mg, Coada calului
650 mcg, Mangan 500 mcg, Bor 300 mcg, Cupru 200 mcg, Vitamina A 150
mcg, Acid folic 40 mcg, Biotina 30 mcg, Crom 20 mcg, Iod 15 mcg, Molibden
15 mcg, Seleniu 10,5 mcg, Vitamina B12 5 mcg, Vitamina D 3 2 mcg,
Mod de administrare: 3- 1 capsule pe zi.
Statistic, prin anchet, marea majoritate a femeilor relateaz un amestec al
diverselor simptome: alterarea dorinei sexuale, dispareunie sau tulburri de
lubrifiere.Incidena disfunciei sexuale feminine este mult mai mare dect este
recunoscut, deoarece femeia mascheaz absena dorinei sexuale, a excitaiei sau a
orgasmului. n general, aceasta este apreciat la o valoare cuprins ntre 20% i
50%, raportul disfunciei sexuale F/B fiind de 2-1 i ajungnd la 3/1 n jurul vrstei
de 60 de ani. Alterarea lubrifierii vaginale este reclamat n proporie de 44,2%
dintre femeile n menopauz, iar dispareunia, ntr-un procent de pn la 22%.
Fiziopatologia disfunciei sexuale la femei este determinat de insuficiena
estrogenic, ceea ce duce la o alterare a fazei de excitare prin prelungirea acesteia,
absena lubrifierii vaginale i o vasocongestie insuficient a vaginului . Faza de
platou a contactului sexual al femeii este influenat de o insuficient hipertrofie
labial, diminuarea ereciei clitoridiene i diminuarea congestiei celor 2/3 vaginale
inferioare. Faza de orgasm este caracterizat de scderea numrului i a intensitii
contraciilor vaginale i uterine. Ultima faz, cea de rezoluie, este mai puin
influenat, dar lipsa plcerii sexuale determin o perturbare a dorinei sexuale i a
interesului sexual, nu de puine ori femeia renunnd la viaa sexual. Acest aspect
afecteaz predominant femeile n menopauz i este denumit MOARTE
GENITAL.
Dispareunia intereseaz femeile de vrsta a III-a, avnd ca substrat atrofia
vaginal i modificrile histologice vaginale, care survin n aceast perioad din
viaa femeii.
Toate aceste modificri sunt urmri ale deprivrii estrogenice, avnd ca efect
alcalinizarea PH-ului, modificarea florei vaginului, atrofia esutului conjunctiv
muscular i vascular, scurtarea i ngustarea vaginului (accentuat i de absena

vieii sexuale), fibrozare clitoridian care intervine n alterarea sensibilitii


vibratorii i tactile fine i la scderea vitezei de conducere nervoas.
Menopauza artificiala
Anumite conditii medicale si chirurgicale pot influenta data de aparitie a
menopauzei:
1. Ovariectomia
Indepartarea chirurgicala a ovarelor (ovariectomie) provoaca menopauza imediata
(climax chirurgical), fara premenopauza. Dupa aceasta interventie chirurgicala
femeia are semne si simptome specifice menopauzei. De multe ori femeile
raporteaza debutul brusc, cu simptome deosebit de grave (desi nu este o regula).
2. Histerectomia
Histerectomia (indepartarea uterului) se poate face inainte de menopauza si fara
indepartarea ovarelor. Femeia nu mai are menstruatie, dar ovarele continua sa
produca hormoni pana cand se instaleaza menopauza. Este insa posibil sa apara
insuficienta ovariana prematura la 1-2 ani de la histerectomie.
3. Cancerul, chimioterapia si radioterapia
In functie de tipul si localizarea cancerului si de tratamentul specific acestuia, in
cazul unei femei care inca are ovulatie se poate instala menopauza.
4. Insuficienta ovariana prematura
Este definita ca aparitia menopauzei inainte de varsta de 40 de ani si apare la
aproximativ 1% din femei. Cauza nu este inca pe deplin inteleasa, dar pare a fi
legata de unele boli autoimune si/sau mostenite (genetice).

n concluzie, beneficiile sexului la menopauz sunt reprezentate de:


mbuntirea fizicului i psihicului, reducerea stresului, scderea TA i a
ncrcturii nervoase, diminuarea tulburrilor neurovegetative, creterea imunitii
prin creterea imunoglobulinei A, mbuntirea activitii cardiovasculare,
prevenirea incontinenei urinare i osteoporozei, creterea respectului de sine,
reducerea durerilor articulare, pelvine i a cefaliei, somn mai bun, mbtrnire
psihic trzie.