Sunteți pe pagina 1din 21

CONTRACEPTIA DE URGENTA

SI AVORTUL
 Dupa cum ii spune numele, pastila de a doua zi este o pilula contraceptiva
pe care o poti lua in primele ore dupa ce a avut loc un contact sexual
neprotejat sau in cazul in care metodele de contraceptie utilizate nu au
functionat (de exemplu, daca s-a rupt prezervativul, sau ai uitat sa iei
pilulele contraceptive).
 Aceasta are rolul de a preveni o sarcina nedorita prin inhibarea eliberarii
unui ovul care ar putea fi fecundat de catre spermatozoid. Altfel spus,
pastila de a doua zi nu provoaca un avort pentru ca nu vorbim despre o
sarcina propriu-zisa, deja formata, ci despre impiedicarea procesului de
conceptie.
 In ceea ce priveste eficienta pilulei de a doua zi, trebuie mentionat faptul
ca sansele ei de a preveni o sarcina nedorita sunt de peste 95%. Cu cat
este luata mai repede, in primele ore de la contactul sexual neprotejat, cu
atat mai mult va avea rezultatul scontat.
CE TIPURI DE PASTILE DE A DOUA ZI EXISTA?

 In functie de substantele pe care le contin, dar si de dozajul lor, pastilele de a doua zi exista
in mai multe variante, iar in cele ce urmeaza vom discuta despre fiecare in parte.
 Pilula de a doua zi pe baza de ulipristal acetat, o substanta care opreste eliberarea ovulului
si, implicit, fecundarea acestuia. Pastilele care contin ulipristal acetat pot avea efect daca
sunt luate la cel mult cinci zile de la actul sexual neprotejat (pentru o eficienta sporita, ar fi
indicat sa fie luate chiar mai repede), insa, avand o actiune destul de intensa, ai nevoie de o
prescriptie medicala de la specialist pentru ele;
 Pilula de a doua zi pe baza de levonorgestrel, o substanta cunoscuta drept varianta sintetica
a progesteronului, un hormon produs de corpul femeii, care joaca un rol-cheie in reglarea
multor functii ale organismului, inclusiv cea reproducatoare. Se poate lua fara prescriptia
medicului, insa ar fi indicat sa fie administrata in cel mult 72 de ore de la contactul sexual
neprotejat.
 De asemenea, exista o impartire a pilulelor de a doua zi in functie de dozaj:

 Pilula de a doua zi in doza unica, pe care o iei o singura data;

 Pilula de a doua zi in doza dubla, pe care o iei astfel: prima doza la cel mult 72 de ore dupa
ce a avut loc actul sexual neprotejat, iar a doua la 12 ore dupa prima.
 Cand se administreaza pastila de a doua zi
 Pastila de a doua zi se poate gasi la orice farmacie, fiind disponibila fara
reteta, si se administreaza la cel mult 72 de ore de la contactul sexual
neprotejat, insa, pentru o eficienta sporita, recomandat este sa o iei in primele
24 de ore.
 Sunt mai multe situatii in care poti recurge la pastila de a doua zi pentru
prevenirea unei sarcini nedorite:
 Daca a avut loc un act sexual neprotejat;

 Daca metodele contraceptive folosite nu au functionat (de exemplu, daca


prezervativul s-a rupt sau daca diafragma s-a deplasat din pozitia sa);
 Daca, dintr-un motiv sau altul, nu ai mai luat anticonceptionalele pe care
obisnuiai sa le utilizezi cateva zile la rand, timp in care a avut loc cel putin un
contact sexual neprotejat;
 Daca partenerul nu s-a retras la timp, iar sperma a ajuns in vagin.
 Care sunt avantajele si dezavantajele pastilei de a doua zi
 Fiind o metoda contraceptiva de urgenta, pastila de a doua zi are marele avantaj de a fi o cale
sigura (in proportie de peste 95%) de prevenire a unei sarcini nedorite. De retinut este ca
pilulele de a doua zi nu provoaca avort pentru ca nu este vorba despre o sarcina deja formata.
Mai mult decat atat, printre beneficiile lor se numara faptul ca nu afecteaza fertilitatea, ceea ce
inseamna ca vei putea ramane insarcinata atunci cand vei dori, si te scapa, in acelasi timp, de
ingrijorarea si tensiunea implicate de o sarcina nedorita.
 In ceea ce priveste dezavantajele, trebuie sa iei in calcul efectele adverse pe care le-ai putea
resimti dupa ce iei pastila de a doua zi: greturi, varsaturi, ameteli, sensibilitate a sanilor,
intarzierea menstruatiei, migrene sau chiar hipertensiune. De asemenea, chiar daca eficienta ei
in prevenirea unei sarcini nedorite e demonstrata, merita mentionat si faptul ca nu ar trebui
luata mai des de doua ori pe an si asta numai in cazurile urgente, tinand cont de efectele pe
care le-ar putea avea asupra organismului.
 Un alt dezavantaj ar putea fi timpul relativ limitat de actiune al ei, motiv pentru care
sincronizarea este esentiala in cazul pastilei de a doua zi - ideal ar fi sa nu se depaseasca cele
72 de ore de la contactul sexual neprotejat.
 Nu in ultimul rand, pastila de a doua zi nu este o metoda care sa te apere de bolile cu
transmitere sexuala: in cazul lor, prezervativul este singurul care ofera eficienta si siguranta.
 Ce contraindicatii are pastila de a doua zi
 In ciuda faptului ca este singura si cea mai sigura cale de prevenire a unei sarcini nedorite, care are efecte adverse
a caror actiune este limitata (pot dura doar cateva zile), exista cateva cazuri in care pastila de a doua zi nu este
indicata:
 Sarcina este deja formata (poti face un test de sarcina pentru a verifica);

 Te confrunti cu sangerari vaginale abundente si inca nu a fost gasita o solutie pentru combaterea lor;

 Ai alergie la ingredientele din compozitia pastilei (citeste intotdeauna prospectul).

 De asemenea, exista cateva medicamente pe care nu e indicat sa le iei in acelasi timp cu pilula de a doua zi pentru
ca substantele lor sa nu interfereze si sa nu fie afectata eficacitatea acestora:
 Medicamente care lupta impotriva infectiilor (inclusiv unele antibiotice);

 Medicamente folosite pentru tratamentul epilepsiei;

 Pastilele, suplimentele alimentare sau ceaiurile care contin sunatoare (pentru ca substantele acestei plante pot
cauza efecte adverse in combinatie cu alte principii active din medicamente).
 In masura in care e posibil, cere sfatul medicului ginecolog sau, daca nu, al farmacistului in ceea ce priveste
pastila de a doua zi. Nu uita sa ii spui acestuia despre medicamentele si tratamentele pe care le iei in prezent.
 In consecinta, pilula de a doua zi reprezinta o metoda de contraceptie de urgenta, o solutie rapida si eficienta
pentru prevenirea unei sarcini nedorite, atata vreme cat este luata la timp si sunt respectate indicatiile de pe
prospect.
 Daca alaptezi, se poate utiliza pastila de a doua zi pe baza de progesteron sintetic. Chiar daca pot ajunge mici
cantitati in laptele matern, specialistii considera ca nu este daunator pentru copil. Pastilele pe baza de ulipristal
acetat nu se recomanda in situatia in care alaptezi.
LEVONGESTREL
 LNG este un progestogen obţinut prin sinteză. Pentru contracepţia de urgenţă, trebuie luat un comprimat de
LNG de 1,5 mg sau două comprimate de LNG de 0,75 mg o dată. . Produsele sunt indicate în contracepţia de
urgenţă în interval de 72 de ore (3 zile) de la contactul sexual neprotejat sau de la eşecul măsurii contraceptive şi
au fost aprobate în mai mult de 100 de ţări din întreaga lume, fiind folosite de mai bine de 30 de ani. În
literatura publică de specialitate sunt disponibile opt studii relevante cu contraceptive de urgenţă care conţin
LNG. În cursul prezentării datelor, a fost furnizată o analiză a trei studii realizate de OMS (Von Hertzen et al.,
19981 şi 20022 ; Dada et al., 20103 ), precum şi o analiză privind alte două studii (Creinin et al., 20064 ; Glasier
et al., 20105 ). Celelalte studii au fost prezentate sub forma literaturii de specialitate publicate. Datele obţinute
din studiile clinice care au evaluat efectul greutăţii corporale/IMC mare asupra eficacităţii contraceptivului sunt
limitate şi neconcludente. În metaanaliza care a inclus cele trei studii realizate de OMS, care au inclus în
principal femei din rasa africană şi din rasa asiatică, nu a fost 1 von Hertzen H et al. Randomised controlled trial
of levonorgestrel versus the Yuzpe regimen of combined oral contraceptives for emergency contraception.
Lancet, 1998; 352: 428-33. 2 von Hertzen H et al. Low dose mifepristone and two regimens of levonorgestrel
for emergency contraception: a WHO multicentre randomised trial. Lancet, 2002; 360: 1803-10 3 Dada OA et
al. A randomized, double-blind, noninferiority study to compare two regimens of levonorgestrel for emergency
contraception in Nigeria. Contraception 2010; 82: 373-378. 4 Creinin MD et al. Progesterone receptor
modulator for emergency contraception: a randomized controlled trial. Obstet Gynecol 2006;108: 1089-97. 5
Glasier A et al. Ulipristal acetate versus levonorgestrel for emergency contraception: a randomized
noninferiority trial and meta-analysis. Lancet 2010; 375: 555-62. 21 observată nicio tendinţă de reducere a
eficacităţii odată cu creşterea greutăţii corporale/IMC (Tabelul 1). În schimb, în cele două studii comparative
realizate de Creinin şi colegii (2006) şi de Glasier şi colegii (2010), care au inclus în principal femei din rasa
caucaziană, a fost observată o eficacitate contraceptivă redusă odată cu creşterea greutăţii corporale sau a IMC
(Tabelul 2). Ambele metaanalize au exclus administrarea realizată mai târziu de 72 de ore după actul sexual
neprotejat (adică utilizarea LNG în afara indicațiilor terapeutice) şi femeile care au avut acte sexuale neprotejate
ulterior
 Ulipristal acetat (UPA) Ulipristal acetat (UPA) (30 mg) (ellaOne) este un modulator al
receptorilor pentru progesteron, cu administrare pe cale orală, obţinut prin sinteză, care
acţionează prin legarea cu afinitate mare de receptorul uman pentru progesteron. Produsul
este indicat pentru contracepţia de urgenţă în interval de 120 de ore (5 zile) de la contactul
sexual neprotejat sau de la eşecul măsurii contraceptive. UPA a fost aprobat în 73 de ţări din
întreaga lume şi se comercializează de cinci ani. Datele utilizate în analizele efectului UPA în
raport cu greutatea/IMC se bazează parţial pe aceleaşi două studii menţionate anterior pentru
LNG şi pe un alt studiu randomizat controlat (HRA2914-507, HRA2914-508, HRA2914-
513), precum şi pe un studiu deschis (HRA2914-509). Au fost realizate analize similare. În
grupul UPA a fost observată o tendinţă de creştere a numărului de sarcini odată cu creşterea
greutăţii sau a IMC. Totuşi, analizele se bazează pe un număr limitat de femei, în special din
categoriile cu cele mai mari greutăţi corporale/IMC, care au rezultat ulterior în limite de
încredere 95% foarte largi şi suprapuse. Deşi analizele datelor din trei studii randomizate
controlate, în cadrul cărora 2 098 de femei au primit UPA, indică un efect scăzut al greutăţii
corporale sau IMC asupra ratelor sarcinilor, studiul deschis (n=1 241) nu a indicat un astfel de
efect. Din aceste date nu reiese o indicaţie clară a unui efect al greutăţii sau IMC asupra
eficacităţii în general sau în mod specific în rândul femeilor supraponderale sau obeze. În
prezent, datele sunt prea limitate şi, prin urmare, insuficient de exacte pentru a concluziona cu
certitudine dacă eficacitatea este influenţată negativ de creşterea greutăţii corporale şi a IMC.
Tabelul 3: Metaanaliza celor patru studii clinice realizate cu UPA
 În general, pentru contraceptivele de urgenţă care conţin LNG s-a concluzionat că
datele privind efectul greutăţii corporale/IMC mare asupra eficacităţii
contraceptivului sunt limitate şi contradictorii. În cele trei studii realizate de OMS
(Von Hertzen et al., 1998 şi 2002; Dada et al., 2010) nu a fost observată o tendinţă de
reducere a eficacităţii odată cu creşterea greutăţii corporale/IMC, cu toate că în
celelalte două studii (Creinin et al., 2006 şi Glasier et al., 2010) a fost observată o
eficacitate contraceptivă redusă odată cu creşterea greutăţii corporale sau a IMC.
Ambele metaanalize au exclus utilizarea în afara indicațiilor terapeutice a
contraceptivelor de urgenţă care conţin LNG, adică administrarea realizată mai târziu
de 72 de ore după actul sexual neprotejat, şi femeile care au avut acte sexuale
neprotejate ulterior. Pentru produsele contraceptive de urgenţă care conţin UPA
(ellaOne) s-a concluzionat că datele limitate şi neconcludente sugerează că este
posibil ca eficacitatea UPA să fie redusă odată cu creşterea greutăţii corporale la
femei. Suplimentar, la toate femeile contracepţia de urgenţă trebuie luată cât mai
curând posibil după un act sexual neprotejat. Raportul beneficiu-risc Comitetul a
concluzionat că raportul beneficiu-risc pentru medicamentele contraceptive de
urgenţă care conţin LNG sau UPA rămâne pozitiv pentru toate femeile, indiferent de
greutatea corporală/IMC, sub rezerva avertismentelor şi modificărilor convenite
pentru informaţiile referitoare la produs
AVORTUL
Informatii generale despre avort
Avortul inseamna terminarea sau incheierea unei sarcinii, datorata indepartarii embrionului sau fatului, inainte ca acesta sa
poata supravietui in afara uterului. Un avort care se intampla subit este cunoscut si sub numele de avort spontan. Cand se iau
masurile necesare in mod deliberat pentru a se intrerupe o sarcina, acesta este numit avort provocat sau avort indus.
Ce este avortul?
Avortul reprezinta terminarea sau intreruperea unei sarcini, printr-o procedura care goleste uterul - embrionul sau fatul este
indepartat. Avorturile sunt proceduri efectuate in spitale sau in clinici, de catre medicii specialisti.
Tipurile de avort sau optiunile pacientei care doreste intreruperea sarcinii
Femeia care doreste sa faca intrerupere de sarcina trebuie sa stie ca exista mai multe tipuri de avort si ca aceasta procedura se

poate face pana la un anumit punct al sarcinii. De exemplu, avortul in trimestrul al treilea este facut doar daca viata mamei este
in pericol. Avortul este, conform definitiei, decesul fatului sau eliminarea produselor de conceptie (fatul si placenta) inainte de
saptamana a 20-a de gestatie.
pentru avortul planificat.
Avortul chirurgical (un tip de avort la cerere)
Exista doua tipuri de avort chirurgical: avortul chirurgical prin aspiratie si avortul chirurgical prin dilatatie si evacuare. Femeile

care au o sarcina pana in saptamana 14-16 de evolutie pot fi supuse unui avort prin aspiratie, iar avorturile prin dilatatie si
evacuare sunt, de regula, efectuate la 14-16 saptamani de sarcina sau dupa acest interval.
Avortul provocat sau indus
Un avort indus este facut in trimestrul al doilea de sarcina. Poate fi o optiune daca gravida a trecut de saptamana a 24-a de
sarcina si nu se mai poate face o procedura de avort prin dilatatie si evacuare. Pacienta va primi medicamentele necesare care ii
declanseaza travaliul. Uterul ei se va contracta pentru a elimina sarcina. Medicul ginecolog ar putea folosi si alte metode, cum
ar fi aspiratia sau un instrument medical numit chiureta (pentru chiuretaj), pentru a curata uterul pacientei.
Contraceptia de urgenta
Multe femei se intreaba daca contraceptia de urgenta este un tip de avort. Pilulele de a doua zi, asa cum mai sunt numite,
reprezinta metode de contraceptie de urgenta. Administrarea acestor pilule intr-un interval de 5 zile dupa ce femeia a avut
contact sexual neprotejat poate impiedica o sarcina nedorita. Contraceptia de urgenta nu este o "pastila pentru avort". Daca esti
deja insarcinata, aceasta nu va intrerupe sarcina.
Avortul spontan
Numit si avort natural, avortul spontan reprezinta moartea embrionului sau fatului care nu a fost indusa sau moartea produselor
de conceptie inainte de saptamana 20 de gestatie. Un avort spontan este un eveniment care rezulta in pierderea fatului in stadiile
incipiente ale sarcinii. Acesta se poate intampla, de regula, in primul trimestru (primele trei luni de sarcina). Cauzele avortului
spontan variaza de la o femeie la alta. De cele mai multe ori, cauza este necunoscuta.
 Avorturile pot fi clasificate in mai multe tipuri:
 * putem vorbi de avorturi facute in stadiu incipient
(inainte de saptamana 12 de gestatie) si de avorturi
facute cand sarcina este avansata (facute intre
saptamanile 12 si 20 de gestatie);
 * exista avort spontan (natural) si avort indus, din motive
terapeutice sau alte de motive;
 * exista avort inevitabil si avort care ameninta viata
pacientei;
 * mai exista avort complet si avort incomplet
 Avortul medicamentos (un tip de avort la cerere)
 Un avort medicamentos (numit uneori si "avortul cu pastila") este efectuat prin administrarea a doua medicamente sub forma de
pastile: mifepriston si misoprostol; aceste doua medicamente functioneaza in combinatie, pentru a intrerupe o sarcina nedorita.
Aceasta metoda poate fi folosita pana in saptamana a 10-a de sarcina.
 Acest tip de avort nu este indicat tuturor femeilor, asa ca intreaba-ti medicul, in cazul in care nu iti doresti sarcina, daca metoda
avortului medicamentos iti este contraindicata sau nu.
 Metotrexatul si misoprostolul reprezinta in combinatie o alta metoda intrerupere a sarcinii, care poate fi folosita in primele 7
saptamani. Aceasta metoda este rareori folosita pentru avortul planificat.
 Avortul chirurgical (un tip de avort la cerere)

 Exista doua tipuri de avort chirurgical: avortul chirurgical prin aspiratie si avortul chirurgical prin dilatatie si evacuare. Femeile care
au o sarcina pana in saptamana 14-16 de evolutie pot fi supuse unui avort prin aspiratie, iar avorturile prin dilatatie si evacuare sunt,
de regula, efectuate la 14-16 saptamani de sarcina sau dupa acest interval.
 Avortul provocat sau indus

 Un avort indus este facut in trimestrul al doilea de sarcina. Poate fi o optiune daca gravida a trecut de saptamana a 24-a de sarcina si

nu se mai poate face o procedura de avort prin dilatatie si evacuare. Pacienta va primi medicamentele necesare care ii declanseaza
travaliul. Uterul ei se va contracta pentru a elimina sarcina. Medicul ginecolog ar putea folosi si alte metode, cum ar fi aspiratia sau
un instrument medical numit chiureta (pentru chiuretaj), pentru a curata uterul pacientei.
 Contraceptia de urgenta

 Multe femei se intreaba daca contraceptia de urgenta este un tip de avort. Pilulele de a doua zi, asa cum mai sunt numite, reprezinta

metode de contraceptie de urgenta. Administrarea acestor pilule intr-un interval de 5 zile dupa ce femeia a avut contact sexual
neprotejat poate impiedica o sarcina nedorita. Contraceptia de urgenta nu este o "pastila pentru avort". Daca esti deja insarcinata,
aceasta nu va intrerupe sarcina.
 Avortul spontan

 Numit si avort natural, avortul spontan reprezinta moartea embrionului sau fatului care nu a fost indusa sau moartea produselor de

conceptie inainte de saptamana 20 de gestatie. Un avort spontan este un eveniment care rezulta in pierderea fatului in stadiile
incipiente ale sarcinii. Acesta se poate intampla, de regula, in primul trimestru (primele trei luni de sarcina). Cauzele avortului
spontan variaza de la o femeie la alta. De cele mai multe ori, cauza este necunoscuta
Cand se intrerupe o sarcina dorita - Ce motive exista?
Exista situatii in care femeia, desi isi doreste sa duca sarcina la bun sfarsit, apar complicatii ori probleme care o determina sa faca o
intrerupere de sarcina. De exemplu, unele femei recurg la avort pentru a preveni nasterea unui copil cu malformatii sau a unui bebelus cu boli
extrem de grave. Daca o afectiune fizica sau o boala de natura psihica pune in pericol viata femeii insarcinate, se poate decide ca aceasta sa
faca un avort, chiar daca sarcina este una dorita.
Cand se face intreruperea anticipata a unei sarcini

Avortul timpuriu incheie o sarcina inainte ca aceasta sa se dezvolte. O intrerupere anticipata a unei sarcini nedorite se face pana la cel mult

10 saptamani de gestatie. Cand avortul este facut mai devreme de 9 saptamani de sarcina, embrionul este extrem de mic, el nu poate fi vazut
cu ochiul liber, iar sarcina nu este atat de dezvoltata. 
In primul trimestru, intreruperea anticipata a sarcinii poate fi facuta fie prin intermediul avortului medicamentos (avort cu pastila) sau prin

intermediul avortului chirurgical (avort prin aspirare/aspiratie). Potrivit expertilor, avortul medicamentos se face pana la cel mult 10
saptamani de la prima zi a ultimei menstruatii, iar avortul prin aspiratie se face pana la 12 saptamani de la prima zi a ultimei menstruatii.
Avortul legal si ilegal - Pana la cate saptamani se face avort?

In tara noastra, potrivit prevederilor legii penale, intreruperea de sarcina (avortul la cerere) trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Una

dintre ele este ca sarcina nu trebuie sa depaseasca 14 saptamani, iar o alta conditie este ca trebuie sa existe consimtamantul femeii gravide
pentru ca aceasta procedura medicala sa aiba loc.
In anumite conditii, medicul poate sa intrerupa si o sarcina mai avansata de 14 saptamani, daca aceasta decizie este impusa de sanatatea

mamei sau a bebelusului, asa ca este important sa retinem ca este posibil ca avortul sa se faca in scop terapeutic.
Cauzele avortului sau motivele care le determina pe femei sa recurga la intreruperea de sarcina

Explicatia principala pe care femeile o ofera atunci cand cauta sa apeleze la avortul la cerere este faptul ca acea sarcina a fost neplanificata

sau nedorita. Cu toate acestea, pe langa sarcina nedorita, femeile care recurg la intreruperea sarcinii mai au si alte motive care le determina sa
aleaga aceasta procedura.
La nivel mondial, cel mai frecvent motiv pe care femeile il ofera pentru faptul ca au facut un avort este pentru a amana momentul in care vor

sa devina mame. Al doilea cel mai intalnit motiv, potrivit studiilor, include intreruperea educatiei (studiilor) sau a perioadei de munca.
Motivele sunt multiple, ne mai arata studiile: lipsa sprijinului din partea tatalui copilului; dorinta de a asigura o educatie copiilor pe care
femeia ii are deja; si saracia, somajul sau faptul ca persoana nu isi permite financiar sa intretina si alti copii.
In plus, problemele ce tin de relatia cu sotul sau partenerul de viata si perceptia femeii ca este prea tanara pentru a avea copii constituie alte

motive importante pentru care multe femei aleg sa faca avort.


Chiar daca avorturile facute mai tarziu (dupa saptamana 20 de sarcina) sunt mai rare, este posibil ca femeia sa faca intrerupere de sarcina in

acest caz:
• daca a avut dificultati atunci cand a decis daca ar trebui sa faca sau nu avort

• din motive financiare, care au impiedicat-o sa faca procedura mai devreme

• daca pacienta este minora si i-a fost frica sa le spuna parintilor

• daca fatul nu este viabil sau are o problema medicala grava

• daca sarcina pune in pericol sanatatea mamei


 Pregatirea si recuperarea in caz de avort
 Cand este vorba de avortul "la cerere", femeia trebuie sa cunoasca informatiile necesare in ceea ce priveste pregatirea
de dinainte de procedura, cat si recuperarea de dupa intreruperea de sarcina. Pentru a nu exista riscuri inutile,
respecta intocmai recomandarile medicului tau, pentru ca recuperarea sa fie mai usoara.
 Investigatii medicale inainte de avort

 Inainte de avort, femeia insarcinata va trebui sa isi faca o programare la medic (pentru evaluare), la un spital sau la o
clinica. In timpul vizitei la cabinetul medicului, aceasta va discuta motivele pentru care ia in considerare optiunea de
a face intrerupere de sarcina si daca este sigura sau nu in privinta deciziei. Medicul sau asistenta va discuta cu femeia
care isi doreste intreruperea sarcinii despre metodele de avort care sunt disponibile, aducand in discutie inclusiv
riscurile asociate cu fiecare metoda si complicatiile avortului.
 Consultul ginecologic si examenul clinic

 Pacienta va fi consultata, i se va face un test de sarcina, pentru a confirma ca este insarcinata. Un examen clinic
inainte de avort include masurarea tensiunii arteriale si a ritmului cardiac, ascultarea inimii si plamanilor, efectuarea
examinarii pelvine, pentru ca medicul ginecolog sa poata afla care este dimensiunea si forma uterului.
 Anamneza pacientei

 Medicul va pune numeroase intrebari femeii insarcinate, o va interoga cu privire la sarcina si la evolutia acesteia, in
legatura cu antecedentele ei medicale, cat si cu privire la sarcini anterioare, la intreruperi anterioare de sarcina.
 Examene de laborator si alte teste sau analize

 Medicul poate recomanda inainte de un avort ca pacienta sa faca o serie de teste de laborator. Cu ajutorul unui test de
urina se va afla daca pacienta este insarcinata. Testele de sange vor scoate la iveala daca femeia este anemica, grupa
ei sanguina si daca are un Rh negativ.
 Apoi i se vor face teste pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuala (BTS). Aceste teste pot reduce riscul de
complicatii, cum ar fi o infectie, dupa procedura de intrerupere de sarcina.
 Un test Papanicolau se poate preleva, pentru a detecta anomaliile celulelor de la nivelul colului uterin. Este posibil
sa fie efectuata si o ecografie abdominala, pentru a se verifica in cate saptamani este insarcinata femeia, pentru a se
verifica dimensiunea si forma uterului si pentru ca medicul sa se asigure ca sarcina este in interiorul uterului
 Cum se face avort, in ce consta procedura si cum decurge
 Exista doua tipuri principale de avort "la cerere", adica in cazul in care femeia doreste intreruperea de sarcina.
 • Avort medicamentos (avort cu pastila) - pacienta ia medicamentele recomandate de medic pentru a intrerupe astfel sarcina nedorita;

 • Avort chirurgical - o procedura minora, pentru a se indeparta sarcina (fatul).

 Un avort medicamentos presupune ca pacienta sa ia anumite medicamente care vor intrerupe sarcina. Nu necesita interventie chirurgicala sau

anestezie. Procedura implica mai multi pasi:


 1. Mai intai, pacienta ia un medicament numit mifepriston; acesta opreste functionarea hormonilor care permit sarcinii sa se dezvolte.

 2. Dupa 24 sau 48 de ore, pacienta va veni inca o data la cabinet, unde va lua un al doilea medicament, numit misoprostol (acesta fie se inghite,
fie se lasa sa se dizolve sub limba, fie se introduce in vagin).
 3. Intr-un interval de 4-6 ore, mucoasa care captuseste uterul incepe sa se descompuna, cauzand sangerare si pierderea sarcinii. In cazul unui

avort chirurgical, exista mai multe metode care pot fi utilizate pentru intreruperea sarcinii.
 Avortul chirurgical implica o procedura cu anestezie locala (zona afectata este amortita), sedarea pacientei cat timp este constienta (femeia este

relaxata, dar este treaza) sau implica o anestezie generala (femeia nu este treaza).
 Exista doua metode care sunt utilizate in cazul unui avort chirurgical:

 1. Avort prin aspiratie ori prin vacuum-aspiratie - poate fi folosita pana la 15 saptamani de sarcina. Ea presupune introducerea unui tub prin

cervix (colul uterin) si apoi in uterul pacientei. Sarcina este apoi indepartata prin folosirea aspiratiei. Mai intai, colul uterin va fi dilatat, iar
pacientei i se va da o tableta care poate fi luata fi pe cale orala, fie va fi introdusa in vagin, cu cateva ore inainte.
 Pentru calmarea durerii, pacientei i se administreaza anumite medicamente si un anestezic local (o substanta speciala care amorteste zona este

injectata in colul uterin). Vacuum-aspiratia dureaza aproximativ 5-10 minute, iar in majoritatea cazurilor, femeile pot pleca acasa dupa cateva
ore.
 2. Avort prin dilatatie si evacuare - metoda se foloseste in jurul saptamanii a 15-a de sarcina. Ea implica introducerea unor instrumente

chirurgicale speciale prin colul uterin si apoi in uter pentru a elimina sarcina. Cervixul este usor dilatat pe o perioada de cateva ore (cel mult o
zi) inainte de procedura, pentru ca instrumentele chirurgicale sa poata fi introduse.
 Avortul prin dilatatie si eliminare este efectuat fie prin sedare, fie prin anestezie generala. Dureaza aproximativ 10-20 de minute, iar pacienta

va putea merge acasa in aceeasi zi.


 Avortul chirurgical prin dilatatie si evacuare foloseste o combinatie de vacuum-aspiratie, forceps, dilatatie si chiuretaj (un instrument numit

chiureta este introdus in uter). Procedura poate fi efectuata pe o perioada de doua zile. In prima zi, medicul dilata cervixul (colul uterin), iar in
a doua zi, el foloseste forcepsul pentru a scoate fatul si placenta, un tub special pentru aspiratia uterului si un instrument numit chiureta pentru
a curata uterul.
 Cat costa un avort
 In functie de spitalul sau de clinica unde pacienta opteaza se faca intreruperea de sarcina, preturile pot varia astfel:
 - intrerupere sarcina pana la 12 saptamani - pret aproximativ 400 lei;

 - intrerupere sarcina cu sedare - pret aproximativ 550 lei;

 - avort medicamentos (cu anumite investigatii incluse, in functie de spital sau clinica) - pret aproximativ 550 lei;

 - alte preturi pentru avorturi incep de la 300 de lei (pana la saptamana a 10-a de sarcina) si ajung pana la 400 de lei (intre saptamanile 10-14 de sarcina);

 - o intrerupere de sarcina poate ajunge si la 650 de lei;

  

  

 - la alte clinici , intreruperea de sarcina costa 715 lei (saptamanile 10-12), 550 lei (saptamanile 6-8), 605 lei (sarcina intre saptamana 8-10), 135 lei pentru

intrerupere sarcina cu risc;


 - alte spitale de stat ofera servicii medicale de acest gen la preturi de 200 lei (intrerupere sarcina cu anestezie locala) sau 250 lei (intrerupere sarcina cu
anestezie generala);
 - in functie de clinica, avortul la cerere are preturi de 640 lei (avortul medicamentos) sau 900 lei (avortul prin aspiratie), iar preturile variaza in functie de
ce anume presupune procedura de intrerupere de sarcina.
 Urmarile avortului: cu ce se confrunta pacienta

 In cazul unui avort medicamentos, vei incepe sa ai crampe si sa sangerezi abundent la 1-4 ore dupa ce ai luat al doilea medicament (misoprostol). Alte

simptome care apar dupa ce iei pastilele pentru avort pot fi: eliminarea unor mici cheaguri de sange; greata si varsaturi; diaree; oboseala; durere de cap;
transpiratii; ameteala. Menstruatia ar trebui sa reinceapa la aproximativ 4 sau 6 saptamani dupa avortul medicamentos.
 Sarcina dupa avort: care sunt sansele de a avea un copil in viitor

 Poti sa ramai insarcinata aproape imediat dupa ce ai facut un avort, asa ca trebuie sa folosesti metode contraceptive imediat, pentru a evita o sarcina

nedorita.
 Daca nu incepi sa apelezi la metode contraceptive (anticonceptionale) imediat dupa intreruperea sarcinii, asteapta o perioada pana incepi sa ai raporturi
sexuale: pana cand ai terminat prima saptamana de pilule contraceptive sau foloseste o metoda de contraceptie de rezerva, cum ar fi prezervativele.
 Chiar daca un avort a avut loc intr-o sarcina mai avansata, aceasta procedura nu ar trebui sa iti afecteze capacitatea de a concepe un bebelus, in viitor. In
cazul avortului indus, menstruatia ar trebui sa reinceapa la o luna sau doua dupa procedura.
 Un avort indus nu ar trebui sa iti afecteze sistemul reproducator, asa ca poti ramane insarcinata pe viitor.

 Nici avortul prin aspiratie sau dilatatie si evacuare nu ar trebui sa iti afecteze sanatatea sistemului reproducator, asadar aceasta procedura nu ar trebui sa iti
afecteze in vreun fel sansele de a ramane insarcinata in viitor
 Complicatiile si riscurile avortului
 Efectele adverse normale dupa un avort includ, printre altele: crampe abdominale, sangerare vaginala nu foarte abundenta, greata si varsaturi,
durere sau sensibilitate la nivelul sanilor, stare de oboseala. Chiar daca ambele tipuri de avort (medicamentos si chirurgical) sunt, in general,
considerate a fi metode sigure, ele pot avea uneori, drept rezultat, complicatii grave. La fel ca in cazul oricarei proceduri medicale, exista un risc
mic sa se intample ceva si lucrurile sa nu decurga bine dupa avort.
 Riscul de complicatii creste cu cat avortul este efectuat mai tarziu pe durata sarcinii. Posibile complicatii de care sa tii cont? Retine ca principalele
riscuri asociate cu avortul sunt:
 • Infectia uterului - acest lucru se intampla destul de rar (1 caz la fiecare 10 avorturi, potrivit NHS); infectia poate fi tratata cu antibiotice;

 • Unele "resturi" ale sarcinii raman in uter - se intampla la 1 din 20 de avorturi; daca se intampla acest lucru, este necesar un tratament in perioada
urmatoare;
 • Continuarea sarcinii - se intampla la mai putin de 1 caz la 100 de avorturi; tratamentul va fi necesar in perioada urmatoare daca se intampla acest
lucru.
 • Sangerari abundente - se intampla la aproximativ 1 caz la 1000 de avorturi; cazurile severe pot necesita o transfuzie de sange;

 • Deteriorarea cervixului (colului uterin), care reprezinta "intrarea" in uter - aceasta complicatie apare la 1 caz din 100 de avorturi chirurgicale;

 • Deteriorarea sau afectarea uterului - aceasta complicatie se intampla la 1 caz din 250 pana la 1000 de avorturi chirurgicale si la mai putin de 1
caz din 1000 de avorturi medicamentoase efectuate cand sarcina se afla la 12-24 de saptamani.
 Alte potentiale complicatii, pe langa infectie (cauzata de avortul incomplet sau de faptul ca pacienta a fost expusa bacteriilor la nivel vaginal,
pentru ca a facut sex prea curand), cu care o femeie se poate confrunta din cauza unui avort sau dupa un avort pot fi:
 * avortul incomplet sau avortul care a esuat - fatul este inca viabil si nu a fost eliminat din uter; acest lucru poate cauza complicatii medicale
grave;
 * perforarea uterului - simptomele sunt durere abdominala severa, sangerari, febra;

 * soc septic - simptomele includ febra, frisoane, durere abdominala, tensiune arteriala mica. Unele simptome pot indica o complicatie care ar
trebui sa te trimita la Urgenta, din cauza procedurii de avort.
 Daca te confrunti cu oricare dintre aceste simptome, mergi de urgenta la spital: febra, sangerari abundente (cantitatea mare de sange), secretii
vaginale care au un miros puternic, frisoane, durere abdominala severa.
 Cere sfatul medicului tau sau suna-l imediat daca te confrunti cu oricare dintre semnele de mai jos, ce pot indica o posibila problema dupa avort:

 - sangerari abundente

 - daca elimini cheaguri mari de sange sau daca ai nevoie de mai mult de doua absorbante pe ora, pe o perioada de peste 2 ore la rand;

 - durere severa care nu poate fi calmata cu ajutorul medicamentelor de tipul ibuprofenului

S-ar putea să vă placă și