,,Raisa Pacalo,,
Discipline Farmaceutice
Unitatea de curs
Farmacofitoterapie
Tema:
Constipatia
SIMPTOME
1. Semne subiective
Multi dintre constipati nu se plang de nici un fel de neplacere. Singurul lu
cru ce-l pot spune este ca materiile fecale sunt prea dure.
Alteori, bolnavii sunt mult mai ingrijorati de scaun decat sa poata spune c
a au un fel de tulburare. Astfel, vedem indivizi, care ani de-a randul se ser
vesc de diferite purgative si duc o viata absolut normala.
Semnele subiective le putem imparti in :
a) semne locale ;
b) semne generale.
Semnele locale sunt datorate evacuarii unor materii fecale intarite. Defeca
rea din cauza aceasta este dureroasa, se pot produce plesnituri anale, se
pot rupe hemoroizii preexistenti pot lua nastere mai ales la copii, prolaps
uri rectale.
Semnele generale difera foarte mult de la un bolnav la altul. Cum vom ve
dea, scaunele constipatilor nu sunt nici de putrefactie nici de fermentatie ;
reactia lor este neutra. Starea generala a bolnavilor poate fi foarte buna, u
nii sunt obezi. Alteori avem slabiciune mare cu anemie, oboseala.
CONSTIPATIA
2. Semne obiective
Scaunele sunt de consistenta dura-constipatie calitativa-in cantitate mica-cons
tipatie cantitativa-sunt eliminate rar-constipatie orara. Vom vedea la formele cl
inice cum uneori materiile fecale sunt retinute in rect timp indelungat ; aceast
a se intampla cateodata cand avem evacuari zilnice, insa insuficiente. Cantitate
a materiilor fecale din 24 ore este scazuta din cauza supradigestiei alimentare
in intestin sau din cauza retentiei lor prea indelungate in colon cu resorbtia pr
ea mare a apei.
Suprafata materiilor fecale poate fi acoperita cu mucus. Acesta trebuie interpr
etat cao reactie mecanica a organismului pentru a apara mucoasa la evacuare
a scaunului si nu ca o iritatie a acestei mucoase. Cand exista iritatie atunci est
e mai repede cauzata de intrebuintarea excesiva a purgativelor si clismelor.
CONSTIPATIA
Forme clinice
Deosebim trei forme clinice de constipatie:
1.Dischenezia sau staza pelvi-rectala ;
2.Constipatia dreapta sau staza ceco-ascendenta ;
3.Constipatia stanga sau hipochinetica.
COMPLICATIILE CONSTIPATIEI
Ele sunt datorate resorbtiilor toxice, fenomenelor mecanice si reactiei mucoasei intestinului gro
s.E vorba despre despre autointoxicatia intestinala a lui Pauchet, din cauza careia au loc depres
ii, stari nervoase, pierderea memoriei, gera amara, stare generala proasta, migrene cefalee, mai
ni reci.
Sindromul entero-renal al lui Heitz-Boyer este de foarte multe ori datorat constipatiei. Microb
i din colonul drept, in special colibacilul si mai rar enterocolul, din cauza stazei prelungite, patr
und prin epiteliul intestinal si sunt eliminati pe cale renala, unde au loc fenomenele de pielo-n
efrita si de cistita.
Aceeasi microbi sunt eliminati prin ficat, unde pot da o serie de leziuni ce constituie sindromul
enterohepatic. Astfel putem avea colecistite, angiocolite, stari de subicter.
DIAGNOSTIC:
De cele mai multe ori diagnosticul de constipatie nu pune probleme deosebite el impunandu-
se evident. Intr-adevar din anamneza se afla ca pacientul are scaune la 2-3 zile, de obicei in ca
ntitate mica si dura. Aceasta forma, numita de Rachet si Busson constipatie orara, este cea mai
frecventa si totodata cea mai evidenta. Aceiasi autori denumesc constipatie cantitativa aceea in
care bolnavul are 1-2 scaune pe zi, insa in cantitate mica si uscata. Aceste cazuri necesita ca, in
afara de anamneza, diagnosticul de constipatie sa fie completat prin examen coprologic si un
studiu al tranzitului intestinal (tranzit baritat). Diagnosticul de simptom trebuie facut in special l
a indivizii anxiosi, preocupati si obsedati de evacuarile lor intestinale, ca si la persoanele cu un
regim alimentar defectuos.
CONSTIPATIA
TRATAMENT
Constipatia simptomatica impune in primul rand un tratament al bolii cauzale.
In unele boli purgativele sunt periculoase (apendicitele, strangularile intestinale,
febra tifoida etc). Alteori purgativele sunt un bun ajutor al tratamentului bolii ce
produce constipatia. La copii unele stari febrile pot fi scurtate printr-un pergativ.
Constipatia obisnuita ,vom cauta sa modificam starea functionala a intestinului
gros prin :
a) Igieno- dietetic regim alimentar ;
b) tratament cu agenti fizici, fizioterapic ;
c) tratament medicamentos ;
d) tratament chirurgical ;
e) tratament hidro-mineral ;
f) psihoterapie.
Tratamentul igieno-dietetic.Regimul alimentar bine conceput este de multe or
i suficient pentru a modifica starea de constipatie. Am vazut la capitolul aliment
atie ca din punct de vedere al actiunii asupra tranzitului asupra intestinului gros,
alimentele se impart in constipante si laxative.
In constipatia colonului stang regimul va cuprinde alimente cu multe resturi cel
ulozice ca : paine neagra, mamaliga, legume verzi, iaurt din ziua a doua, cartofi,
untdelemn si in salate, multe fructe, carne putina.
In diskezia rectala vom da alimente bogate in celuloza.
CONSTIPATIA