URGENŢELE ABDOMINALE

1.COLICA BILIARA
Definitie
Colică biliară ( veziculară sau hepatică) este o durere acută violentă, localizată în
hipocondrul drept, cu iradiere pînă în coloana vertebrală, umărul şi omoplatul
drept, survenită în cursul colecistopatiilor litiazice şi nelitiazice (colecistite acute şi
subacute, diskinezii veziculare cistice sau oddiene, colecistoze, tumori biliare).
Cauze
1.Litiaza biliară este prezenţa de calculi în vezicala biliară sau în căile biliare intra-
şi extrahepatice
2.Colecistita acută este o inflamaţie cu caracter acut a peretelui colecistic
(congestie, supuraţie, gangrena). De cele mai multe ori survine din cauza
obstrucţiei canalului cistic (litiază cistică) şi infecţiei pereţilor veziculei biliare.
3. Angiocolitele (colangite) sînt afecţiuni infalmatoare ale căilor biliare extra- şi
intrahepatice (cînd este interesat şi colecistul este vorba de angio-colecistite).
4Colecistita cronică şi diskineziile biliare(diskineziile biliare sînt tulburari ale
motricitatii veziculei biliare).
5.Parazitozele intraveziculare (giardia).
Simptomatologie
- Durerea se datoreşte unor contracţii spastice reflexe ale veziculei sau ale căilor
biliare, urmate de creşteri ale presiunii din arborele biliar.
* Debutează în hipocondrul drept sau în epigastru, se accentuează progresiv,
atingînd intensitatea maximă în cîteva ore şi cedează brusc sau lent. Iradiază sub
rebordul costal drept în regiunea dorso-lombară, scapulară, în umărul drept.
- Greţuri, vărsături cu continut alimentar sau bilios.
- Icter. Coloraţia se datoreşte unui edem, spasm reflex al sfincterului Oddi şi se
poate instala fără să existe un obstacol prin calcul pe coledoc.
- Frisonul apare cînd predomină infecţia căilor biliare ; este urmat de transpiraţii
abundente şi stare generală rea.
 - Febra apare mai ales în colecistitele acute şi angio- colite secundare infecţiei cu
germeni microbieni.
- Semne locale
*Vezicula biliară poate fi palpabilă şi foarte sensibilă, ceea ce se pune în evidenţă
cerand bolnavului să inspire profund în timp ce rnana palpează hipocondrul drept.
Dacă vezicula este inflamată, în inspiraţie profundă, cînd ea atinge mana celui ce
palpează, bolnavul simte o durere accentuată (semnul Murphy prezent).

Conduita de urgenţă
* Colicile biliare de intensitate şi durată mică, fără complicaţii, pot fi tratate la
domiciliu prin :
-repaus la pat
-regim alimentar
-analgetice-Algocalmin,piafen
-antispastice
Antispastice orale
1.Spaverin 80mg
Contine clorhidrat de drotaverina
120-240mg/zi in 2-3 prize
2.Antispasmin 40mg
-clorhidrat de drotaverina
120-240mg/zi
3.Uscosin 10mg supozitoare
Bromura de N butilscopolamoniu
1spz de 3-4 /zi
4.Buscopan

10mg de bromura de butilscopolamina

2dgx4/zi
5.Spasmocalm 40mg
— Colicile biliare însoţite de vărsături (cu tulburări hidroelectrolitice), la cel mai
mic semn de evoluţie nefavorabilă necesită internarea de urgenţă pentru
investigaţii şi tratament medico-chirurgical.
— In spital
-Recoltare de sînge pentru examinări de urgentă:hemoleucograma cu formula,
bilirubinemie, transaminaze, ionogramă sangvină, rezervă alcalină, azot, glicemie,
amilazemie.
-Examenul urinii (urobilinogen, pigmenţi biliari).
Nu se face în crize tubaj duodenal sau colecistografie cu substanţă de contrast.
-Repaus la pat.
Alimentaţie : ceai de tei, muşeţel sau mentă.
-Calmarea durerii.
- antispastice:* peroral
*parenteral:
-no-spa2-3 fiole
-sulfat de atropină 0,5mg s.c. de 2-3 ori pe zi
-papaverină (2-4 fiole în 24 de ore)
-Nitroglicerină administrată sublingual sau injectabil reduce spasmul sfincterului
Oddi şi contracţiile hipertone ale veziculei biliare. Nu are nici un efect în hipotonii
sau atonii.
- antialgice: algocalmin, fortral.
Dacă nu cedează colica, se recurge la mialgin 100-150 mg la interval de 6-8 ore,
medicament care are avantajul de a nu provoca spasmul musculaturii netede.
 Atenţie: Nu se administrează morfină, deoarece accentuează spasmul căilor
biliare.
- Calmarea vărsăturilor (bolnavul varsă, deci nu se poate administra nimic perorai);
- emetiral (supozitoare), torecan (fiole), plegomazin (fiole).metoclopramid fiole
— Combaterea infecţiei: -antibiotice: ampicilina 2 —3 g/zi peroral sau i.m. (se
elimină biliar), penicilină (se elimină puţin prin căile biliare) 6—10 milioane U/zi,
tetraciclină (nu se elimină prin căile biliare) 2—3 g/zi.
— Corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acido-bazice în funcţie de
rezultatele de laborator-perfuzii cu sol ringer,ser fiziologic.glucoza 5-
10%.bicarbonat de sodiu
— Administrarea de sedative pentru calmarea stării de agitaţie (hidroxizin,
diazepam, barbiturice, bromuri).
— Punga cu gheaţă pe hipocondrul drept reduce inflamaţia.
— In caz de evoluţie nefavorabilă se recurge la tratament chirurgical.
Cu excepţia peritonitei biliare (în caz de perforaţie) în care este obligatorie
intervenţia de urgenţă, rareori se indică de la început intervenţia chirurgicală. Se
urmăreşte bolnavul 24—36 de ore şi dacă fenomenele nu cedează, bolnavul
necesită intervenţia chirurgicală.

2. PANCREATITA ACUTĂ

Pancreasul este o glandă cu dublă secreţie:

- exocrină (secretă fermenţi digestivi: tripsina, amilaza, lipaza, care se varsă prin
sfincterul Oddi în duoden, deasupra ampulei Vaier, prin canalul Wirsung şi
Santorini)
-endocrină (elaborează secreţia endocrină : insulina, glucagonul cu rol predominant
în metabolismul glucidic, dar şi cu alte acţiuni).
 Din punct de vedere histologic pancreasul este alcătuit din două părţi: pancreasul
acinar (exocrin) şi pancreasul insular (insulele Langerhans).
Organ retroperitoneal, este situat înapoia stomacului cu corpul, capul fiind
înconjurat de cadrul duodenal, iar coada venind în raport cu splina
Pancreatita acută este o afecţiune caracterizată anatomo-patologic, prin inflamatie
edematoasă (pancreatita acută edematoasă), hemoragică (pancreatita hemoragică),
necrotică sau necrotic-hemoragică.
Clinic se manifestă ca un sindrom dureros abdominal acut violent, însoţit uneori
de stare de şoc. Sindrom abdominal grav, este datorat unui proces de autodigestie a
glandei pancreatice, determinat de acţiunea enzimelor amilolitice, lipolitice şi
proteolitice, cu revărsarea acestora în sînge (amilaza, lipaza crescute în sînge şi
urină). în faza de debut a bolii se produce un edem accentuat al glandei, apoi apare
nn revărsat serosangvinolent, care este rezultatul leziunii hemoragice cu necroză
consecutivă.
Cauze
-Litiaza biliară (a canalului coledoc).
-Obstrucţia canalului pancreatic şi a ampulei Vater (calculi, neoplasme; inflamaţia
sfincterului Oddi) sau poate să fie o obstrucţie funcţională.
-Consumul excesiv de alcool.
-Modificările vaselor pancreatice (tromboza capilarelor şi venulelor, embolizări
ateromatoase)
-Infecţiile.
-Cauze toxice (intoxicaţii cu ciuperci).
-Ulcerul duodenal, obezitatea
-Alţi factori etiologici: hiperlipemia, hipercalcemia, traumatismele
Simptomatologie
Simptomele şi semnele sînt fruste în pancreatitele acute, edematoase şi deosebit de
intense, dramatice în pancreatitele necrotic-hemoragice.
Debutul bolii este brusc.
-Durerea abdominală, cu localizare în etajul superior „în bară“, cu iradiere în spate
şi mai rar în umeri, simulînd ulcerul perforat, este simptomul principal. Este
continuă, de intensitate mare. Uneori bolnavul ia poziţii antalgice (flexiunea
trunchiului, antebraţele pe abdomen apăsînd regiunea dureroasă)
-Vărsături (alimentare, bilioase sau hemoragice).
-Meteorism
-Tulburări de tranzit (constipaţie sau ileus dinamic).
-Stare de şoc în formele grave (paloare, puls mic şi rapid, tensiune arterială
scăzută, transpiraţii, extremităţi reci, anxietate, tahipnee)
- Semnele locale sînt sărace :
-nu există contractură musculară
-uneori o uşoară apărare epigastrică
-pe abdomen apar în unele cazuri pete cianotice (în formele necrotice).
Atitudinea de urgenţă
-în faza de prespitalizare în spita
Internarea în spital şi menţinerea sub observaţie medico-chirurgicală.
Atenţie
- nu se administreză mialgin, sau morfină(dau spasmul sfincterului Oddi şi
maschează procesul inflamator acut).
- nu se administrează nimic peroral.
Calmarea durerii abdominale-Se poate administra algocalmin i.m
- Gheaţă pe abdomen.
- Aspiraţie duodenală cu sonda „â demeure“.
In caz de stare de şoc, dacă este posibil ; perfuzie cu soluţie macromoleculară
(dextran 40) sau ser glucozat 5%, perfuzie care va fi menţinută în timpul
transportului.
-in spital
 Recoltarea sîngelui pentru examinări de urgenţă: amillazemie, calcemie, glicemie,
bilirubinemie, V.S.H., leucocite. Creşterea amilazei, leucocitelor, a glucozei şî
scăderea calciului sînt semnificative pentru diagnostic, recoltarea urinei:
amiiazurie, glicozurie,
— examenul radiologie abdominal pe gol poate pune în evidenţă semne de ileus
dinamic, poate exclude semne directe de ulcer perforat.
— Calmarea durerii în spital: o mialgin 100—150 mg la interval de 3—5 ore. La
mialgin se mai adaugă: -atropină 0,5—1 mg -papaverină 80 mg (două fiole) la 2
ore i.v. -nitroglicerină 2—3 tablete sublingual, care anulează efectele spastice ale
mialginului -perfuzie cu xilină — în doză de 2—3 g/zi în ser glucozat 5 % sau în
ser fiziologic -fortral i.m.
— Combaterea socului –PEV cu Dextran 40%,Dextran 70%,Ringer,Ser fiziologic
— Corectarea tulburărilor hidroelectrolitice: gluconat de calciu i.v. (în caz de
hipocalcemie) 20-30ml din sol. de 10% în 24 de ore.
-Glucocorticoizi — H.H.C. (în cazurile grave pentru efectul antiinflamator,
antişoc, antitoxic) în doză medie 100 mg/24 de ore.
— Antibiotice în caz de infecţie
— Inhibitori ai tripsinei :
-trasylol i.v. 1-2 fiole a 25 000 U la 6 ore
-katein i.v. 500 000 U.J.K. (5 fiole) numai în formele edematoase la debut ! apoi
în perfuzie cîte 50000 U.J.K./oră.
Dacă tratamentul medical iniţial nu ameliorează net starea clinică a bolnavului, se
intervine chirurgical în scopul drenarii edemului congestiv sau limfatic.

3.COLECISTITA ACUTĂ
Definiţie: o inflamaţie acută a peretelui vezicii biliare (colecistului).
Cauze:-litiaza veziculară şi cistică –
-malformaţia sau compresiunea canalului cistic
-blocarea canalului cistic prin paraziţi (ascarizi)
-infiltraţia neoplazică
-infecţii bacteriene
-traumatisme
--diabet zaharat
Tabloul clinic:
-Durere
*localizată în abdomenul superior drept, frecvent hipocondrul drept
*iradiază în umărul şi omoplatul drept, interscapular oGreaţă
-Vărsături alimentare apoi biliare
- Frison, febră o Balonare
± Icter
- Cefalee
-Agitaţie
Examen clinic obiectiv:
-sensibilitate la palpare în hipocondrul drept → contractură musculară
-semnul Murphy pozitiv dacă în inspir profund sau tuse, durerea se exacerbează la
palparea hipocondrului drept
• Analize de laborator –
-hemoleucogramă
-VSH
-transaminaze
-bilirubină
-amilazemie
-glicemie
-onograma serică
-fosfataza alcalină –
*sumar de urină
Explorări paraclinice:
• Ecografia abdominală - colecist mărit în volum, cu perete îngroşat, edemaţiat, cu
dublu contur
- calculi inclavaţi în regiunea infundibulo-cistică
• Computer tomografia: poate preciza grosimea pereţilor veziculari, calculii
(număr, dimensiune, aspect), densitatea conţinutului biliar Hidrops vezicular calcul
blocat
- Perete îngroșat și dedublat, material infundibul,
Tratament:
1. Repaus la pat, liniştirea pacientului/poziţie antalgică
2. Suprimarea aportului alimentar
3. Sondă nazo-gastrică
4. Medicaţie antalgică
-Algocalmin i.m. sau Mialgin i.m. sau Piafen i.v., sau Fortral i.m./i.v.
Nu se administrează Morfină pentru că aceasta creşte spasmul căilor biliare !!!
5. Medicaţie antispastică -No Spa sau Papaverină i.v. sau Atropină sau Scobutil
i.m./i.v.
6. Medicaţie antiemetică -Metoclopramid i.v. sau Emetiral supozitoare
7. Administrare de lichide şi electroliţi prin perfuzie în funcţie de rezultatele de
laborator
-soluţii glucozate 5-10%, soluţii de electroliţi (Na+ , K + , Ca2+ )
În formele uşoare se recomandă regim igieno-dietetic (hidrozaharat)
8. Medicaţie sedativă dacă pacientul este foarte agitat -Diazepam i.m. sau
Hidroxizin p.o.
-9. Medicaţie antibiotică -Ampicilină i.v.
În cazurile severe, cu evoluţie spre complicaţii şi tratate anterior cu alte
antibiotice:
* Ampicilină i.v. + Gentamicină i.m. sau i.v. + Metronidazol în perfuzie lentă
*Gentamicină i.m. sau i.v. + Cefoxitina i.m. sau i.v.
Se monitorizează pacientul 24-48 ore şi dacă simptomele nu se ameliorează se
intervine chirurgical. În caz de perforaţie este obligatoriu intervenţia de urgenţă !!!

4.OCLUZIA INTESTINALĂ
Definiţie: constă în oprirea completă şi persistentă a tranzitului intestinal cu
imposibilitatea evacuării materiilor fecale şi a gazelor.
Clasificare:  ocluzie mecanică - oprirea tranzitului este provocată de un obstacol
mecanic (localizat la nivelul intestinului subţire sau gros)  ocluzie dinamică -
oprirea tranzitului secundară unei tulburări funcţionale a motilităţii intestinale
Etiologie
 Cauze ale ocluziei intestinale mecanice
- tumori maligne sau benigne (localizate la nivelul intestinului sau în afara
acestuia)
- corp străin - fecaloame, ghem de ascarizi o stenoze inflamatorii sau cicatriciale o
volvulus (torsiune)-
- bride apărute după intervenţii chirurgicale sau peritonite o hernii externe sau
strangulări interne
 Cauze ale ocluziei intestinale dinamice
- inflamaţii ale intestinului o hemoragii digestive o infarct mesenteric
- peritonite (generalizate, localizate) o pancreatită acută
- traumatisme craniene sau medulare
- intoxicaţii o alte boli: tumori retroperitoneale, colica nefritică, etc.
Tabloul clinic:
 Durerea o paroxistică sau colicativă, de obicei se instalează brusc o sediu
-epigastric şi periombilical - ocluziile intestinului subţire
-subombilical - ocluziile intestinului gros o poziţie antalgică !!
Calmarea sau dispariţia durerilor coincide cu agravarea stării.
 Vărsături -precoce, abundente şi frecvente (ocluzii înalte) şi tardive, rare sau
absente (ocluzii joase)  la început cu conţinut gastric şi bilios, apoi devin
fecaloide însoţite de semne de stază: greţuri, sughiţ şi eructaţii
 Întreruperea tranzitului pentru fecale şi gaze
Examen clinic obiectiv
- abdomen:  Inspecţia: - meteorism abdominal localizat median (ocluziile
intestinului subţire) - meteorism abdominal generalizat (obstacol pe colonul
terminal)
 Palparea: puncte dureroase în zonele herniare, apărare musculară localizată
asociată sau nu cu prezenţa unei mase tumorale
 Percuţia: timpanism generalizat
 Auscultaţia: hiperperistaltism sau linişte abdominală (ocluziile cu necroză de
ansă)
 Semne generale: tahicardie, scăderea TA, stare generală alterată
Investigaţii paraclinice:
• Analize de laborator -hemoleucogramă: hematocrit crescut, leucocitoză -
creatinină crescută tulburări hidro - electrolitice
• Explorări imagistice o radiografia abdominală simplă - nivele hidroaerice
• Explorări imagistice: o ecografia abdominală o endoscopia digestivă o
tomografia computerizată o angiografia mezenterică - vizualizează vascularizaţia
mezenterică oferă date despre obstacol (tumoră, bridă, etc), invazia locală şi a
organelor vecine, metastaze, etc.
Tratament:
in suspiciunea de ocluzie intestinală → internare de urgenţă !!!
- sondă nazo-gastrică de aspiraţie pentru a evita staza
-monitorizarea respiraţiei, pulsului, TA şi diurezei; curba febrilă
-reechilibrare hemo-hidro-electrolitică, acido-bazică şi nutritivă
-antibioterapie în asociaţie
-tratament antişoc: cortizon, O2 , analeptice cardio-respiratorii !!
Atenţie: - nu se administrează opiacee şi nimic oral - purgativele sunt interzise.
- Ocluzii paralitice → excitante ale peristaltismului intestinal
- Ocluzii dinamice → antispastice i.v. sau i.m.